Între demnitate și slugărnicie


Înaintea meciului amical Anglia-România, Ionuț Nedelcearu și Nicolae Stanciu au fost singurele coloane vertebrale care au purtat cu cinste drapelul național în piept. Singurele coloane drepte în fața îngenuncheaților solidari cu mișcarea extremistă americană „Black Lives Matter” care incendiază vitrine, dărâmă statui, profanează simboluri naționale și agresează trecătorii. Toate acestea presărate cu discursuri justițiare, egalitariste sau revendicative, într-un teatru al absurdului, al haosului și al rasismului contra albilor (încurajat adesea de... unii albi cu puțini neuroni acasă). 

Curiozități ale calendarului


De ce august are 31 de zile, chiar dacă urmează după o lună la fel de lungă? Ce caută Plugușorul la sfârșitul lui decembrie, din moment ce urează belșugul primăvăratic? De ce septembrie se traduce luna „a șaptea”? Răspunsurile pe infograficul de mai jos. 

Sondaj - „Povești de la catedră”


După ce ați citit seria „Poveștilor de la catedră”, vă rog să votați episodul favorit și să îmi scrieți impresiile dumneavoastră. Completați SONDAJUL ACESTA. Vă mulțumesc! 

Ionuț Tudose
22.05.2021

Povești de la catedră 16: Cui îi este frică de feedback?


A iscat rumoare și indignare pe internet o inițiativă absolut necesară a Consiliului Național al Elevilor, prin care profesorul urmează a primi obligatoriu observții/sfaturi/nemulțumiri din partea elevilor săi la final de semestru. Comentariile „didactice” depreciative la adresa „țâncilor și mucoșilor” au inundat platformele media, ceea ce mi se pare un simptom al nesiguranței cronice. 

Povești de la catedră 15: Te mănâncă ăștia!


Consiliu profesoral înainte de începerea anului școlar. Mi se oferă la dirigenție o clasă de-a XII-a și o accept cu tot dragul. „Săracu’ de tine! Te mănâncă ăștia!”, îmi parvin glumițele colegiale. Din partea direcțiunii, însă, toată încrederea și sprijinul. Nu știu dacă am fost prima variantă propusă, cert este că oricum nu dorea nimeni clasa asta. Doar era Baba-Cloanța, spaima spaimelor și urâciunea urâciunilor, nu? 

Povești de la catedră 14: Cele 14 sacoșe


În primul an aveam un elev cu o dizabilitate neuropsihică la o clasă de-a V-a. Acesta venea zilnic cu însoțitoarea, mama lui, care îl ajuta la lecții, la scris, la răspunsuri... o experiență inedită și pentru mine. Pe cât posibil l-am integrat în colectiv și a fost totul în regulă. Notele lui erau doar de 9 și 10, contextul îmi era tare ciudat... Bineînțeles că măream artificial și notele celorlalți, pentru a menține un echilibru. Copiii sunt copii și nu înțeleg chiar toate nuanțele... 

Povești de la catedră 13: „Pe vremea noastră”


Uneori glorificăm anii împrăștiați ai candorii și ne cufundăm într-un soi de mit al paradisului pierdut, care apoi apasă prea insistent. Ne cufundăm în acest amestec complex de melancolie și hiperbolizare, curăție și naivitate, emoție și meditație, clișee și modele dispărute: „Pe vremea noastră... era altfel!” 

Povești de la catedră 12: Revenirea


O întâmplare de acum patru ani: un copil din clasa a X-a, accidentat extrem de grav pe trecerea de pietoni chiar lângă liceu, revine din comă și lungi operații. Se deplasează deocamdată doar în cărucior, cu mare greutate. 

Povești de la catedră 11: Planșa îl face pe om!


Se apropia ziua inspecției, iar eu pregătisem un proiect de lecție, niște planșe didactice și o fișă de lucru. Emoții nu aveam, mai văzusem eu inspecții... 

Povești de la catedră 10: Tristă despărțire


A murit un elev de-al meu în clasa a XI-a. Un suflet curat ca un crin, foarte respectuos și chiar atras de geografie, dând răspunsuri inteligente la ore. Avea organismul blocat în dezvoltare, arătând ca un copil de 12 ani. Probabil a murit din cauza unor complicații. Am fost foarte mâhnit. 

Povești de la catedră 9: Gălăgia


Gălăgia este teribilă, ea blochează orice inițiativă și orice materializare a unui proiect bun. Gălăgia stresează, inhibă și afectează demersurile organizatorice ale profesorului. Destructurează lecții și împrăștie ideile prin aerul dens și poluat de compușii fonici. Ea se metamorfozează rapid într-un monstru gură-de-foc, descătușat, inhalator al minților. Gălăgia este concomitent iubită și renegată, acceptată și hulită. Este concomitent crescută și nerecunoscută de părinții ei, anume elevii. 

Povești de la catedră 8: Hristos a înviat!


După Paști profesorii obișnuiesc să îi salute creștinește pe elevi cu formula Hristos a înviat! De regulă se întâmplă aceasta o singură dată. După aceea revin toți la banala Bună ziua!, de frica imaginatei fantome a habotniciei. O greșeală! 

Povești de la catedră 7: O lumină din carte

Tot la liceul din episodul precedent a trebuit să suplinesc o colegă de economie, absentă la o clasă de-a XI-a, clasă destul de modestă cu care, de altfel, făceam și eu geografie. Pentru a umple timpul, am purtat niște discuții pe varii teme, în special cu un băiat mai țigănos din prima bancă. 

Povești de la catedră 6: Trupa de Șoc

Mă mut cu serviciul la București și îmi iau ore la două licee. Trec repede peste emoții și mă adaptez la noile vârste. Unul dintre licee avea mai multe profile: tehnic, mecanic, postliceală, filologie și clase de rugby. 

Povești de la catedră 5: Când unii elevi țin la profesor

În primii ani mulți profesori trec prin vânzoleala schimbării școlilor, până își înfig rădăcinile undeva. Cauzele sunt adeseori obiective, nu le detaliem aici, însă efectele negative se resimt atât asupra profesorului (instabilitatea locului de muncă, stresul examenelor), cât și asupra elevilor, aceștia fiind nevoiți să se adapteze la noi cerințe și noi caractere. 

Povești de la catedră 4: Testul

Povestioara de astăzi rememorează o faptă petrecută la clasa a VI-a. Evaluarea o făceam prin trei note: una pe ascultare, una pe un test și ultima, la finalul semestrului, pe întreaga activitate (plusurile din agenda mea). 

Povești de la catedră 3: Bătăușii

Suntem în același prim an de învățământ, dar într-un alt cartier al orașului. O școală bunicică, fără prea multe probleme iscate. Aici mi-am făcut botezul didactic, într-o zi de marți, ora 8.00, la o clasă de-a V-a. Erau vreo 25 de copii speriați, care mi s-au părut realmente extrem de mici. Abia le vedeam capetele deasupra băncilor, ceea ce m-a cam panicat într-un fel. 

Povești de la catedră 2: Veselul și olimpicul

În prima școală am văzut România flămândă. Scopul frecventării orelor, într-o măsură covârșitoare: cornul și laptele. Când împărțirea? Spre finalul programului, pentru că, altfel, miza prezenței la ore ar dispărea... Lăzile se goleau în 15 clipite ca 15 vise neștiute și irosite. Ce lecții!? Ce țări și ape!? Ce râvnă spre creste și zări!? Nimic... 

Povești de la catedră 1: Schimbarea la față

La sfârșitul facultății mă hotărăsc să devin profesor. Susțin examenul, obțin notă bună, îmi aleg trei școli gimnaziale din Ploiești și mă prezint la prima dintre ele pentru a-mi lua în primire orele: amorțeală de vacanță, garduri dăinuind din vremuri socialiste, ziduri jupuite așteptându-și de ample decade și ele fireasca renovare. Of, unde am nimerit!? 

Armenia (10 curiozități)

Așezată în sudul marilor înălțimi, Armenia este singura țară caucaziană 100% asiatică - cel puțin teritorial, întrucât din punct de vedere cultural apare la întrepătrunderea influențelor europene cu cele orientale. Nu este o națiune arabă, ci o ramură distnctă și foarte veche indo-europeană, adăpostind un bogat patrimoniu cultural-religios și natural. Să urmărim zece curiozități despre această țară fascinantă!

Însemnări de pandemie

Pentru că o cititoare dorea feed-back în legătură cu punctarea activităților extrașcolare, menționez că metoda a avut succes și a fost primită bine. Am primit poze și povești de la toate clasele, după cum urmează:

O hartă cu ping-uri în Amsterdam

Am găsit această hartă pe reddit. În 2019, 700 de bicicliști olandezi din Amsterdam au fost echipați cu un dispozitiv GPS ce le permitea să dea un 'ping' în zonele în care se simțeau nesiguri în trafic. Peste 36 000 de ping-uri au fost date, ajutând la crearea unei hărți care va fi folosită pentru îmbunătățirea infrastructurii. 

O cartografiere a dezechilibrelor europene

Partea I: Diferențele economice 
Brexit-ul a marcat un moment de cotitură în istoria recentă și iconomia constructului paneuropean. În cercurile analiste s-au menționat insistent, ca factori determinanți, motivațiile economice și presiunea fluxului imigraționist. Totuși, un rol important l-a jucat și mentalitatea colectivă, britanicii (în special englezii) dezvoltând în timp o identitate mai degrabă insulară decât una europeană, dovezile fiind numeroase în acest sens, de la banala circulație pe stânga și unitățile de măsură folosite, până la tensiunile istorice antifranceze sau antigermane. Mișcarea politică britanică eurosceptică a întâlnit astfel condițiile fertile pentru germinare și înfăptuire. 

Grafice gripă și infecții respiratorii acute


Deoarece statisticile constituie de fiecare dată o resursă inestimabilă pentru analize interesante, am accesat baza de date de pe site-ul cnscbt în legătură cu raportările cazurilor de gripă și infecții respiratorii în ultimii 3 ani. Am descoperit ceea ce vedeți mai jos. De când există COVID, au dispărut decesele cu gripă și s-au redus cu 60-70% infecțiile respirtorii acute (gripa clinică, IACRS, PNEUMONII). E meritul restricțiilor și măștii sau ceva substanțial a intervenit în modul de raportare a cazurilor? 

Școlile deschise! Elevii în clase, nu în pat!

În decembrie 2020 realizam un barometru al școlii online pe un eșantion de 1728 de elevi din întreaga țară. Rezultatele au dezvăluit o suită incredibilă de neajunsuri asociate acestei improvizații, de la reducerea calitativă a procesului didactic, până la problemele de sănătate fizică și psiho-emoțională: dureri musculare sau de cap, oboseală, afecțiuni ale ochilor, stres, sentimente de singurătate și nesiguranță, depresie. Vorbim de un procentaj de cel puțin 30% elevi afectați din eșantionul analizat, ceea ce s-ar traduce în zeci de mii de copii din întreaga țară. 

Din referatele elevilor la Geografie

Pe primul semestru vă dădeam câteva exemple de referate bine făcute de elevii mei. Pe semestrul al doilea criteriile de evaluare au rămas, în mare, aceleași: dimensiunea (maximum 1-3 pagini sau 5 slide-uri), redactarea, structura, estetica, valoarea științifică, cursivitatea, capacitatea de sinteză, contribuția personală, creativitatea. Notele au fost între 3 și 10, cele maxime fiind foarte puține. Iată câteva modele de referate bune, însoțite de comentariul meu: 

Oltul - joc de tip labirint


          După modelul Dunării, inspirat de Profudegeogra, am realizat această fișă de lucru pentru clasa a VIII-a. Cred că o să vă placă.

Relevanța Geografiei ca obiect de studiu

Cât s-a rostogolit și câte valuri a făcut reportajul despre angajata „Apelor Române”, care nu știe să identifice malul drept și malul stâng! Cu siguranță în școală i s-a predat lecția despre râuri, explicându-i-se, printre altele, că malurile se precizează stând cu fața spre aval. S-o fi întrebat retoric la ce o vor ajuta „prostiile astea” în viață. Cunoaștem, am mai auzit replica de mii de ori, în mii de cazuri, la atâtea ore... 

Fenomenul emigrării românești dintr-o perspectivă geografică


Despre emigrare s-au spus multe, fixându-i-se ca principală cauză „dezastrul economic și politic al țării”. Categoric nu putem fi niște fani ai situației salariale ori sociale din România, ce trebuie îmbunătățită, pentru a nu mai izgoni populația autohtonă. Dar pentru evitarea îngustărilor sau exagerărilor, se impun precizări suplimentare asupra fenomenului. 

Cum învățăm? Ce tehnici să folosim?


În urmă cu doi ani scriam un articol despre metodele de învățare. Fiind însă foarte stufos, am decis acum să îl simplific mult, să-l actualizez, pentru a-l face mai accesibil elevilor și studenților. Pentru a-ți putea explica ce metode să folosești, completează mai întâi testul de mai jos al tipurilor de inteligență.