tag:blogger.com,1999:blog-58299440210494223002024-03-16T03:12:16.225+02:00GEOGRAFILIAgeografie, geograf, geografic, informatii, harti, curiozitati, materiale didactice, fenomene, geografie fizica, geografie umana, fotoreportaje geograficeAdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.comBlogger731125tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-5266916609711099182024-03-15T17:06:00.002+02:002024-03-15T17:06:30.162+02:00Cum învățăm? Ce tehnici folosim? (videoclip)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWs7mzuVp04FhxpNXtNAqRkxata7eh70Bzug-h4FpdpdKGkbFTqiNrx7UGBNjS0ukXp7omv5TwAzcrrWLaN0RaHMpAYGTrRP7wxG9Io9NFCEIE-m6ERtXmZ_W1S7cxfiZCFMOgWptxamWZ9OxGDQ-ZL8B1MFtS7SWZ7P7feeHjLLfTd8rpA5OwkHEKPmhU/s1600/fataa.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiWs7mzuVp04FhxpNXtNAqRkxata7eh70Bzug-h4FpdpdKGkbFTqiNrx7UGBNjS0ukXp7omv5TwAzcrrWLaN0RaHMpAYGTrRP7wxG9Io9NFCEIE-m6ERtXmZ_W1S7cxfiZCFMOgWptxamWZ9OxGDQ-ZL8B1MFtS7SWZ7P7feeHjLLfTd8rpA5OwkHEKPmhU/w400-h225/fataa.jpg" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>Videoclipul prezintă în prima parte trăsăturile generale a 8 tipuri de inteligență. Vezi ce predomină în cazul tău pentru că în funcție de acestea îți vei organiza stilul de învățare. În partea a doua sunt descrise 18 metode utile din care îți poți alege ceea ce ți se potrivește. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Videoclipul este realizat pe baza celor două articole scrise de mine pe Geografilia, în care găsiți și chestionare ale inteligențelor multiple:</div><div style="text-align: justify;">* <a href="https://geografilia.blogspot.com/2019/01/cum-invatam-cateva-metode-utile-elevilor.html" target="_blank">Primul articol</a></div><div style="text-align: justify;">* <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/01/cum-invatam-ce-tehnici-sa-folosim.html" target="_blank">Al doilea articol</a></div><div style="text-align: justify;">Puteți căuta și pe Google „chestionare inteligențe multiple”. </div><div style="text-align: justify;">Nu uitați de like, share, comment și subscribe!</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div>
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/HA5hjRn0uYU?si=dez1F3XhcKSREEJK" title="YouTube video player" width="560"></iframe> </div><div><br /></div><div>____</div><div> <b>* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" target="_blank">donație</a>.</b></div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-28772691257278394262024-03-09T17:27:00.004+02:002024-03-10T12:44:09.519+02:00Subiect simulare Geografie bac, martie 2024. Top 5 greșeli făcute de elevi<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOmSXbCPot3rYR3UrsMjcxYhqpKPqjIqnDvLu4yTE9PRM9cLFSZaof3P_dRRdJOtZ3XLfzM20nJHRNqshJDHWXrjCk6n8hg1ChoHgQLpKt0wwX86Z1PkaLCeBox_mwQro_0ZhGlm5awGgY23VFWWhAYdNOFkjIadSkzINKu5uApVpnlxp2n93lAbsdBmew/s1411/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-grafic%20climatic.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="997" data-original-width="1411" height="226" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOmSXbCPot3rYR3UrsMjcxYhqpKPqjIqnDvLu4yTE9PRM9cLFSZaof3P_dRRdJOtZ3XLfzM20nJHRNqshJDHWXrjCk6n8hg1ChoHgQLpKt0wwX86Z1PkaLCeBox_mwQro_0ZhGlm5awGgY23VFWWhAYdNOFkjIadSkzINKu5uApVpnlxp2n93lAbsdBmew/s320/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-grafic%20climatic.png" width="320" /></a></div><div style="text-align: justify;"><b>Evaluarea online a lucrărilor de la examenele naționale oferă o varietate de beneficii, precum sporirea obiectivității sau construirea unei statistici generoase, ce poate constitui o bază ulterioară de interpretare și îmbunătățire a metodelor didactice. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La această sesiune de simulare a examenului (numit și „disimulare” a competențelor sau, mai simplu, „simulacru”) am avut marea „bucurie” de a evalua 51 de lucrări, chiar dacă am în liceu doar 8 elevi care au optat pentru această disciplină. Deh, echitate ministerială... Trecând peste suspinele profesionale și personale, vă propun o sinteză a principalelor probleme constatate de mine în eșantionul analizat. Mi-au fost distribuite lucrări din toată țara, atât din mediul urban, cât și din cel rural, din colegii naționale, licee teoretice sau tehnice. Am putut deduce aceasta din ștampilele aplicate pe foi și îmi este teamă că cele 51 de lucrări reflectă prea bine starea învățământului. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVi8OaU9NrW-KihqD0nlB9IZV81PuR9buMhorvaow2ITSVJckcieALm3_4rTLaHy-ip6sj7gQf3ZTa37lLlHuhaLlotgbWKYZtlLugJFCXbfOvoNcCojRK35XZ3t3NCO81cYuuYH7meG_kOyPHm6s94NQqLgwnxi1Row4UkbwjP4MLYVCQd-9e1gmLbHn1/s2339/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVi8OaU9NrW-KihqD0nlB9IZV81PuR9buMhorvaow2ITSVJckcieALm3_4rTLaHy-ip6sj7gQf3ZTa37lLlHuhaLlotgbWKYZtlLugJFCXbfOvoNcCojRK35XZ3t3NCO81cYuuYH7meG_kOyPHm6s94NQqLgwnxi1Row4UkbwjP4MLYVCQd-9e1gmLbHn1/w283-h400/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-1.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzYPyh1LWKVybckqNAyVRT1zLXP2Rtjjok4yN96JuAuFfIPYE1wVZQfKPY2V7yKN7-ECR05d2KnajGDt2z5pPxTavxW68owey1AO0SUaiMUdeDtImoIrmE1_qmr2ZlrbHetWBZ2hVPgPoXycUMat-CjxPPTPcD8Qvsh4vC7cuhTVMlwQ1WSZSPVfmNBEMk/s2339/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhzYPyh1LWKVybckqNAyVRT1zLXP2Rtjjok4yN96JuAuFfIPYE1wVZQfKPY2V7yKN7-ECR05d2KnajGDt2z5pPxTavxW68owey1AO0SUaiMUdeDtImoIrmE1_qmr2ZlrbHetWBZ2hVPgPoXycUMat-CjxPPTPcD8Qvsh4vC7cuhTVMlwQ1WSZSPVfmNBEMk/w283-h400/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-2.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeLZo2HGbXFefy0-qBVEosEN079IkjrtlNoc00DB-jZw4YUR-lUfzurtd5I1-FZ3gqfKyaCZ9qTFhkjZF46cxIAFFJvPSZM4P28-Ltebni42-aXmI3cxEvsLA3Ggb8zY7IU5abxYdr6gN7X3XV6yS4gm_Zs9NY-S10gC8mxeUEU_pRtwGH9rgKNh0kuvPK/s2339/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-3.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeLZo2HGbXFefy0-qBVEosEN079IkjrtlNoc00DB-jZw4YUR-lUfzurtd5I1-FZ3gqfKyaCZ9qTFhkjZF46cxIAFFJvPSZM4P28-Ltebni42-aXmI3cxEvsLA3Ggb8zY7IU5abxYdr6gN7X3XV6yS4gm_Zs9NY-S10gC8mxeUEU_pRtwGH9rgKNh0kuvPK/w283-h400/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-3.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh75g8S_LRaXX-JXacTNvN12eK3knN5-rE5sfppyxJDa7IFwIfZrjy6cBpmIvRLGO8oHsk3rea85_fn69QHYCFxMoM7k09JxT29ZAKrUkwN0GsOpYT_GEV6OzyYIC_qmGVsDDsP2h_7FBNkFOczmKZsQVYRfYs-4kDdADis6matCGVwYBFZ3YJF8sm2n7-f/s2339/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-4.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh75g8S_LRaXX-JXacTNvN12eK3knN5-rE5sfppyxJDa7IFwIfZrjy6cBpmIvRLGO8oHsk3rea85_fn69QHYCFxMoM7k09JxT29ZAKrUkwN0GsOpYT_GEV6OzyYIC_qmGVsDDsP2h_7FBNkFOczmKZsQVYRfYs-4kDdADis6matCGVwYBFZ3YJF8sm2n7-f/w283-h400/E_d_geografie_2024_var_simulare_LRO-4.png" width="283" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;">În mod normal subiectele sunt accesibile și abordabile de orice elev cu o prezență și o implicare minime în actul învățării. În mod practic însă, realitatea ne contrazice. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj04woo2-NxQipp4YHpGdNpqHUBFDPJ4-1aDWTLxWQ7Wfv68vpIiKgtsEowPGdeNFRdufu7KDMVXmWusAgETx4mKon1zB3L7MUyN-xVPIdPqsQcn9oC1qrK0_vWUqptn9Ennlefp0SyfxNFc5nwWZtQBOfJqCodiLS8AQdbiVCZOB5oukOhJGGNXv51BEOX/s1565/Statistica%20punctaje%20simulare%20geografie%202024.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1565" data-original-width="559" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj04woo2-NxQipp4YHpGdNpqHUBFDPJ4-1aDWTLxWQ7Wfv68vpIiKgtsEowPGdeNFRdufu7KDMVXmWusAgETx4mKon1zB3L7MUyN-xVPIdPqsQcn9oC1qrK0_vWUqptn9Ennlefp0SyfxNFc5nwWZtQBOfJqCodiLS8AQdbiVCZOB5oukOhJGGNXv51BEOX/w229-h640/Statistica%20punctaje%20simulare%20geografie%202024.png" width="229" /></a></div><div style="text-align: justify;">Fig.1. Punctajele acordate celor 51 de elevi repetă ceea ce era deja arhicunoscut, anume că Subiectul al II-lea, al geografiei României, ridică cele mai multe dificultăți, iar Subiectul I, cele mai puține. Sper ca această informație statistică să vă avertizeze sau să vă motiveze. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Nota cea mai mare a fost 9,70, iar cea mai mică 2,40 (Jenant!) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Media punctajelor obținute a fost: </div><div style="text-align: justify;">- pt. Sub. I: 23 p; </div><div style="text-align: justify;">- pt. Sub. II: 17 p; </div><div style="text-align: justify;">- pt. Sub. III: 18 p; </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Și acum principalele 5 probleme: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>1.</b> Aproape 20% dintre elevi nu au respectat cerința cu alegere multiplă (zisă informal și „tip grilă”), fie din neatenție, fie din nepăsare, fie din analfabetism funcțional. Itemul este formulat astfel: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">„C. Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:”, la care se atașează patru variante de răspuns. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Poveste veche... dar și de actualitate. Unii au precizat răspunsul neînsoțit de litera corespunzătoare, alții au transcris și enunțurile, dar nu și litera buclucașă. De ce eu, ca evaluator, trebuie să orbecăiesc după răspunsul lui, să descopăr dacă l-a scris pe cel corect, câtă vreme aplicația digitală îmi oferă doar literele răspunsurilor!? Unii vor spune: ”Păi da, dar a știut! Ce dacă nu a mai scris și litera răspunsului, el a știut.” Nu, nu a știut. Oare ce are o aplicabilitate mai largă în viață: să știi că Skopje este capitala Macedoniei de Nord sau să înțelegi o cerință-text oarecare și să aplici reglementările respective, adică să nu fii analfabet funcțional? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Cred că varianta a doua. Deci nu precizezi și litera răspunsului corect, nu primești niciun punct. Simplu! </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>2.</b> Peste 90% dintre elevi nu pot construi un fir argumentativ satisfăcător. Aici mă refer în special la Sub. I. E.1, și anume:
„Explicați faptul că în statul marcat pe hartă cu litera G (n. Belgia) densitatea populației este mare.” </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Constatăm că așa-numita explicație oferită de elevi este în fapt o construcție lexicală absolut sărăcăcioasă, trunchiată și nesusținută prin argumente și deloc prin exemple. De cele mai multe ori suntem lăsați să ghicim ceea ce „a vrut să spună autorul”, pentru că, nu-i așa, puterea sugestiei este mama poeziei. Să nu divagăm! </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Nu înțeleg de ce niciun elev nu pornește cu o introducere sau cu o teză... O idee generală, dar aplicată pe subiect. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Nu, elevii intră direct în explicație azvârlind o probabilă cauză, de tipul: „Densitatea mare a populației în Belgia este cauzată de suprafața mică a țării”. Dacă aceasta este întreaga ta expunere, eu vin foarte ușor cu un contraargument: „Ce relevanță are suprafața, câtă vreme țări precum Moldova, Estonia, Albania sau Macedonia de Nord, cu suprafețe relativ asemănătoare cu a Belgiei, au totuși densitatea de 3, 4 sau chiar 5 ori mai mică!?” Deci suprafața țării, luată singular, nu reprezintă un argument solid. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Alții menționează în explicația lor săracă, doar argumentul reliefului jos, benefic infrastructurii și așezărilor. Din nou contraargumentez: și Finlanda are relief jos, însă densitatea este de vreo 25 de ori mai mică decât a Belgiei. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Alții au spus că Belgia este dezvoltată economic, deci de aceea densitatea populației ar fi atât de ridicată. Atunci Norvegia de ce are o densitate atât de scăzută, fiind și ea foarte dezvoltată economic? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Alții au amintit gradul de urbanizare ridicat. Dar vă spun o țară cu un grad de urbanizare de 94%, asemănător cu al Belgiei (98%), dar cu o densitate a populației de 100 de ori mai mică: Islanda. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Ceea ce vreau să demonstrez prin toate acestea este faptul că explicația nu poate sta într-un singur factor, ci într-un cumul de factori. Prin urmare, elevii ar trebui să argumenteze corect, pornind de la o introducere/teză, continuând cu 2-3 argumente dezvoltate și neapărat exemplificate și terminând evident cu o concluzie, toate îmbinate cu niște conectori logici.
Un exemplu de răspuns, fără o terminologie de specialitate prea complexă, pe care l-aș puncta complet: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">„Densitatea populației este un indicator care raportează numărul de locuitori la suprafață (loc./km2). Belgia este una dintre cele mai dens populate țări din Europa, din cauza unui cumul de factori. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În primul rând, suprafața țării este relativ redusă, comparativ cu multe alte state europene (Finlanda, Polonia, Ucraina etc.). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În al doilea rând, condițiile naturale (climatul temperat-oceanic blând și relieful de câmpie și podiș jos) au facilitat creșterea populației și dezvoltarea așezărilor. Prin contrast, alte state nu dispun de această favorabilitate naturală, precum Islanda sau Norvegia. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În ultimul rând poate fi menționat și nivelul economic, ca punct de atracție pentru numeroși imigranți europeni și extraeuropeni. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În concluzie, toți acești factori explică valoarea mare a densității populației în Belgia.”
Aveți introducerea, trei argumente și concluzia. Simplu! </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>3.</b> Cauzalitatea nu înseamnă sinonimie! Dacă ți-aș cere să îmi explici din ce cauză se formează ziua și noaptea, mi-ai spune: „ziua se formează datorită luminii solare, iar noaptea există din pricina absenței acesteia” sau mi-ai explica ceva cu mișcarea de rotație a Terrei? Dacă alegi a doua variantă, înseamnă că ai o gândire cauzal-explicativă. Dacă alegi prima variantă, doar îmi spui același lucru, dar prin alte cuvinte, adică oferi numai o sinonimie. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Această greșeală o fac elevii în majoritatea loc covârșitoare. Să luăm itemul II.E:
„Prezentați o cauză și o consecință ale bilanțului natural negativ al populației României.” </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Majoritatea elevilor au menționat drept cauză „mortalitatea mai ridicată decât natalitatea”, ceea ce este în realitate doar o sinonimie pentru „bilanț natural negativ”. Adică mi-au spus același lucru, dar prin alte cuvinte. Au dat o definiție a bilanțului natural negativ. Atâta tot. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Model de rezolvare a acestui subiect: </div><div style="text-align: justify;">„Bilanțul natural negativ al populației României înseamnă o rată a mortalității mai mare decât cea a natalității. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Această situație este cauzată de schimbările sociale și economice apărute după prăbușirea regimului comunist, schimbări ce au dus la scăderea natalității pe de o parte (prin legalizarea avortului, mentalitatea antinatalistă sau emigrarea unui segment de populație tânără care își întemeiază familii în afara României), iar pe de altă parte la creșterea mortalității în urma îmbătrânirii demografice. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Consecința bilanțului natural negativ, tradus în scăderea populației, îl reprezintă riscul economic, reducerea forței de muncă, neacoperirea sectoarelor vitale, presiunea pe sistemul de pensii sau creșterea numărului de imigranți.” </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Știu, pare complicat. Dar un răspuns bun și argumentat nu poate fi conceput într-o singură propoziție! </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>4. </b>Aproximativ 20% dintre elevi nu au analizat corespunzător informațiile de pe graficul climatic de la Sub.III A-B, au confundat coloanele precipitațiilor cu linia temperaturii ori au încurcat axa precipitațiilor cu cea a temperaturii. Au ajuns astfel la concluzii bizare, precum aceea a temperaturii minime înregistrate în luna august, ceea ce denotă o lipsă totală de atenție sau de analiză logică a situației. Bineînțeles, pentru o rezolvare corectă se impune recitirea cerințelor și a graficului de n ori. Folosiți-vă toate cele trei ore, pentru că doar o dată în viață susțineți examenul de bacalaureat! Sper. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>5.</b> Peste 30% dintre elevi au căzut în capcana unui item prost construit. Este vorba despre:
„Tabelul de mai jos se referă la Sub.III D-E...”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Urmărind însă cerințele, constatăm că acel tabel nu are practic niciun scop. Este pus degeaba, nu oferă nicio informație necesară pentru rezolvare. În schimb, suntem informați cum că acesta s-ar referi la Sub.III D-E, ceea ce este o minciună și o inducere în eroare prin expresia interpretabilă, iar unii elevi au căzut în capcană și au extras informații din el, precizând Germania sau Elveția drept guri de vărsare a Rinului, Franța drept unitate acvatică unde se varsă Sena etc. E drept că lipsa proprietății termenilor poate genera răspunsuri eronate din partea elevilor, dar nici itemii construiți pe baze mincinoase nu au vreo forță pedagogică reală. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Acestea au fost cele mai întâlnite 5 greșeli. Sper ca explicațiile din acest material să vă ajute în pregătirea voastră pentru examen. Pentru alte materiale de genul acesta, nu ezitați să dați un like, un share și un subscribe. Succes!</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Articolul în varianta video:</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/WusqeOiLV7c?si=vMKmMxk1k1T7qAxF" title="YouTube video player" width="560"></iframe> </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose </div><div style="text-align: justify;">9.03.2024 </div><div style="text-align: justify;"> ___ </div><div>* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" target="_blank"><b>printr-o donație</b></a>.</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-13537341411870450822023-06-07T09:34:00.001+03:002023-06-07T09:35:54.915+03:00De ce salariile profesorilor trebuie mărite. Un argument<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw7HTCsLS74mmWh2aYlrx2cw8cwfK7lVhWjlmKRPHTMBddOlZ7MknXPdAWDuejeiHtKwIRNmA90KaVivTgS-XAIK3p8J_p-mnnb0hD9j4zHGrF1GidM8MI_UDB7kvDrmhuBjpF2e0f7QlCbom0P1vuEbb5qvtD4gtuuFTGk_P4HFU9cTNePVLKAlpeQA/s5090/protest%20profesori%20splai.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3393" data-original-width="5090" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiw7HTCsLS74mmWh2aYlrx2cw8cwfK7lVhWjlmKRPHTMBddOlZ7MknXPdAWDuejeiHtKwIRNmA90KaVivTgS-XAIK3p8J_p-mnnb0hD9j4zHGrF1GidM8MI_UDB7kvDrmhuBjpF2e0f7QlCbom0P1vuEbb5qvtD4gtuuFTGk_P4HFU9cTNePVLKAlpeQA/w400-h266/protest%20profesori%20splai.jpg" width="400" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;"><b>Dragi elevi, decidenții politici nu doresc, nu au dorit și nu vor dori să aveți profesorii cei mai buni! </b></div><div style="text-align: justify;"><span><a name='more'></a></span><br /></div><div style="text-align: justify;">Vă spun succint povestea mea. În liceu am participat de trei ori la olimpiada națională de Geografie (Deva 2005, Baia Mare 2007 și Buzău 2008), cu mențiune și susținere a probei de baraj pentru etapa internațională. M-am împrietenit în acea perioadă cu zeci de adolescenți excepționali, citiți, inteligenți, dezghețați, sociabili și foarte carismatici. O parte dintre ei ar fi putut deveni niște profesori senzaționali, cu siguranță mult mai pricepuți decât mine. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Doar că nu s-a întâmplat aceasta. Unii au plecat la studii în străinătate, lucrând ulterior acolo. Alții au rămas în țară și activează în domenii care, din păcate, nu au legătură prea mare cu pasiunea lor din liceu. Câți din acea generație sunt astăzi la catedră? Niciunul. De ce!? De salariu. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În 2013 am terminat masteratul, iar în toamnă mi-am început periplul pe marea tumultoasă a învățământului românesc cu un salariu fabulos de 900 de lei. Lucram în trei școli din Ploiești, făceam naveta și locuiam cu părinții. Nu îmi permiteam independența financiară, chiar dacă întotdeauna am căutat surse paralele de venit. Nici azi, după 10 ani, nu privesc cu prea mare optimism aspectul material. Totuși îmi place prea mult profesia aceasta, încât să mă gândesc la abandon. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Am trecut de mai multe ori prin examenul de ocupare a posturilor didactice, unde, la fel ca la olimpiada națională din liceu, nu am fost niciodată primul, însă am obținut mereu medii decente: 8.26 (2013), 9.55 (2014), 9.18 (2016), 9.32 (2017), 9.05 (2021). Firește că o cunoaștere geografică nu este suficientă pentru a fi și un bun profesor. De altfel, am înțeles repede, efectiv de la catedră, că didactica și pedagogia sunt mai importante decât conținutul propriu-zis al disciplinei. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A lucra cu elevii implică mult efort, multe riscuri și multe lipsuri, cel mai acutizat fiind cel financiar. De aceea, doar cei mai aventuroși își asumă condiția aceasta umană și profesională. Dar nu întotdeauna cei mai mari aventurieri sunt și cei mai buni! </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">România ratează an de an șansa unei revigorări sănătoase a învățământului, pentru că își pierde sau își mătură creierele. Trierea lor radicală are loc la finalul liceului, când 99% dintre absolvenții de elită fie emigrează, fie rămân în țară fără a-și continua studiile în domeniile în care ar avea potențialul cel mai ridicat. Restul de 1% continuă în registrul pasiunii lor, îndreptându-se spre facultățile autohtone care îi vor dezamăgi. Și aici se face al doilea seceriș: după ce că nivelul mediului universitar este coborât, cei mai buni studenți vor evita cariera didactică. Am fost elegant numind-o „carieră”, ea fiind mai degrabă un heirupism pe burta goală. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Deducția din toate cele enunțate este foarte simplă: <b>oferind salarii atractive, acele vârfuri din rândul elevilor și studenților se vor gândi serios la o profesie didactică și mulți chiar o vor îmbrățișa.</b>
Dar până atunci puterea politică nu vrea să aveți profesorii cei mai buni ca nu cumva să vă deștepte prea mult și să deveniți astfel inconfortabili, indiscreți și insistenți. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">07.06.2023</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-81892135845375695432023-06-03T19:08:00.006+03:002024-02-24T11:14:44.882+02:00Pregătire la geografie pentru bacalaureat<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitTs9CUg6sWvIt7oPGTwmTNLSsHv7n5_YASaLv3dLt9Es0E2dRKXnDax1KNAwJqbELr4oqEx3O2kk6moryS7-1SjYEFmAAZR3AhVAQaYz28tux_DGM-0Kv-jBGqXaJs3GVmPvO2wbHYGYTe1D0C4csqcyVoKj1Xww18jJ0Zd3-6l296uC9-vMURyivCg/s1520/meet.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="752" data-original-width="1520" height="198" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEitTs9CUg6sWvIt7oPGTwmTNLSsHv7n5_YASaLv3dLt9Es0E2dRKXnDax1KNAwJqbELr4oqEx3O2kk6moryS7-1SjYEFmAAZR3AhVAQaYz28tux_DGM-0Kv-jBGqXaJs3GVmPvO2wbHYGYTe1D0C4csqcyVoKj1Xww18jJ0Zd3-6l296uC9-vMURyivCg/w400-h198/meet.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fafafa; font-family: inherit;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><b style="color: #202124; text-align: start; white-space: pre-wrap;">Sunt autorul blogului Geografilia și am o experiență didactică de peste 10 ani. Ședințele de pregătire la Geografie au loc pe Google Meet. Acestea </b><b style="color: #202124; text-align: start; white-space: pre-wrap;">durează </b><span face="Roboto, Arial, sans-serif" style="color: #202124; font-weight: bold; text-align: start; white-space: pre-wrap;">două ore</span><b style="color: #202124; text-align: start; white-space: pre-wrap;"> și cuprind: </b></span></div><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><ul><li><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><b>Partea I</b>: Întrebări și răspunsuri din materia de bacalaureat, explicații, discuții, sugestii de rezolvare, analize pe hărți, imagini, desene etc. </span></li><li><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><b>Pauză</b> de 10 minute.</span></li><li><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><b>Partea a II-a</b>: Rezolvarea unui model de subiect împreună. </span></li></ul></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;">În timpul ambelor secțiuni voi partaja ecranul și vă voi oferi toate explicațiile suplimentare necesare. Aveți nevoie de o conexiune bună la internet, un ecran mare (PC, laptop) și microfon pentru comunicare. Ședințele sunt 1vs.1 sau 1vs.2. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;">Pentru contact <a href="https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeUhZ5eJY7c9kTi4HrIlfJ6L3Juei6WD3YoV92u-AqJDcTT1g/viewform" target="_blank"><b>ACCESAȚI FORMULARUL</b></a>. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;">de Ionuț Tudose</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="background-color: #fcfbf5; font-family: inherit;">21.02.2024</span></div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-71382680375721218752023-05-21T22:04:00.002+03:002023-11-12T03:50:04.810+02:00Distribuția statistică a notelor elevilor mei (a.ș. 2022-2023)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhilXMBlOe6x8Pg10cNvhFRT9aI1vbsx436gJY_EHFawf4DGZC2Ni3UtIaDN_XoRlTSvg5TK6HGlvstvi-AkA9lCMv-qnjKQdHpcWfSwUaHooM93cnYaEGe64jEkHvMWGwkR8UIe-WpYRPXMAmgYzGU889K4GdSX8x_KGNuWvSTvof1gl-XZ-tySad_rA/s1127/statisticanote%20medalion.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="319" data-original-width="1127" height="114" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhilXMBlOe6x8Pg10cNvhFRT9aI1vbsx436gJY_EHFawf4DGZC2Ni3UtIaDN_XoRlTSvg5TK6HGlvstvi-AkA9lCMv-qnjKQdHpcWfSwUaHooM93cnYaEGe64jEkHvMWGwkR8UIe-WpYRPXMAmgYzGU889K4GdSX8x_KGNuWvSTvof1gl-XZ-tySad_rA/w400-h114/statisticanote%20medalion.png" width="400" /></a></div><div><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Pentru că se apropie finalul anului școlar m-am gândit să fac această diagramă statistică. Dacă la testele scrise (vezi <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/11/cateva-observatii-in-urma-evaluarii.html" target="_blank">aici</a> și <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/12/modele-de-teste-cls-ix-a-x-a.html" target="_blank">aici</a>), susținute în noiembrie și decembrie, rezultatele au fost dezastruoase, insuficiente și demotivante, iată că evaluarea orală evidențiază o frumoasă distribuție gaussiană a notelor, cu mediane în jurul cotei 5-7. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mai mult, proiectele pentru acasă și implicarea elevilor în timpul lecțiilor le-au permis acestora obținerea unor note mai bune și, în consecință, echilibrarea rezultatelor total nesatisfăcătoare de la test. Până la urmă, a acorda o notă poate fi considerată drept o formă de artă - arta de a-ți susține motivați elevii, indiferent de nivelul lor real.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_AaDNuGS4S8M872LRww9jWBv3YHLqt-uqBrALPo7UaD_UKRxGb9-gCu_7Sppzlxu1YmxGxhY3aSvvJwmoXFIOu-n-FArnra60qYy4rtGWdTBQEzICW2zeVqcXJ87eeMBMZHIAOnVuVQ3JH8oCCuShJoXjokD3z0ChYpBd5CuVnS_8GUlKkNei4E3L0A/s3508/statisticanote.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2480" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_AaDNuGS4S8M872LRww9jWBv3YHLqt-uqBrALPo7UaD_UKRxGb9-gCu_7Sppzlxu1YmxGxhY3aSvvJwmoXFIOu-n-FArnra60qYy4rtGWdTBQEzICW2zeVqcXJ87eeMBMZHIAOnVuVQ3JH8oCCuShJoXjokD3z0ChYpBd5CuVnS_8GUlKkNei4E3L0A/w452-h640/statisticanote.png" width="452" /></a></div><div><br /></div>Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" target="_blank">susține pentru munca depusă</a>.<br /><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">21.05.2023</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-42154970190042741262023-05-20T20:37:00.005+03:002023-05-20T20:37:46.711+03:00Manifestul profesorilor de Geografie din București pentru apărarea acestei discipline școlare<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGUO2uBZhol6oi0yRJMQHXZYBT_KUhBxY6ZOkssJDf-QsJKUtvWNATQPQoQCgYM7Zd73ROuSRdpdUCJr5vmvyaR2Q0vcPF2A55OaihYupsT4PrtSXvXhDXCWo3y-752XRsYs6taUdNQXIzsJEHb-Bzo8CnTYh90HyqfityRvhyknNTFGFLjbuUgYSnEQ/s960/sgrb.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="960" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiGUO2uBZhol6oi0yRJMQHXZYBT_KUhBxY6ZOkssJDf-QsJKUtvWNATQPQoQCgYM7Zd73ROuSRdpdUCJr5vmvyaR2Q0vcPF2A55OaihYupsT4PrtSXvXhDXCWo3y-752XRsYs6taUdNQXIzsJEHb-Bzo8CnTYh90HyqfityRvhyknNTFGFLjbuUgYSnEQ/s320/sgrb.jpg" width="320" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;"><b>După ce Societatea de Geografie din România și Institutul de Geografie al Academiei Române au luat atitudine pentru apărarea disciplinei noastre școlare în fața noilor vicisitudini induse politic, iată că și profesorii din Municipiul București și-au unit glasurile pentru a publica manifestul de mai jos, cu speranța că decidenții vor lua act de acesta și nu vor văduvi (din nou) Geografia și implicit educația, dezvoltarea și formarea viitorilor adulți.</b></div><div style="text-align: justify;"><span><a name='more'></a></span><b><br /></b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0exL80j9kfMehYSlzpSqivqfOGGnomBjhHIvFP_udH3AHYP1IW5UoSyI0aNfRtGMJLwbSE5iODPo7i9mQsNYBE-3ijr5ou9BWSbrJeqQmsRt565S3UQ-MTGRwEzUQrzD2x0uUhw6OSdrkVrAjuOLBO4HJ7efskylY7i83a8fb0thlugekDXDVWWR_Ow/s1024/manifest%20geografib1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="791" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0exL80j9kfMehYSlzpSqivqfOGGnomBjhHIvFP_udH3AHYP1IW5UoSyI0aNfRtGMJLwbSE5iODPo7i9mQsNYBE-3ijr5ou9BWSbrJeqQmsRt565S3UQ-MTGRwEzUQrzD2x0uUhw6OSdrkVrAjuOLBO4HJ7efskylY7i83a8fb0thlugekDXDVWWR_Ow/w494-h640/manifest%20geografib1.jpg" width="494" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijlz5k9w9p91ft7Jgvt55MGv_4DgrkRUW-Hta7fgfN2V7dwzOMA7cvH8v0h1rGxRz3G0ZFBhmemOYMIGO1CkYNsL3GRUf5D6q8hKWWH-Qg_HQzRMJp5jAUoJIELq2z7LJEQQnf10CV_jRZWbSpYWDPQo3Ne53zB4Hnzw9Wag2v2_Jbj-o51OdpnYc9yw/s1024/manifest%20geografib2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="791" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijlz5k9w9p91ft7Jgvt55MGv_4DgrkRUW-Hta7fgfN2V7dwzOMA7cvH8v0h1rGxRz3G0ZFBhmemOYMIGO1CkYNsL3GRUf5D6q8hKWWH-Qg_HQzRMJp5jAUoJIELq2z7LJEQQnf10CV_jRZWbSpYWDPQo3Ne53zB4Hnzw9Wag2v2_Jbj-o51OdpnYc9yw/w494-h640/manifest%20geografib2.jpg" width="494" /></a></div><br /><div>Ionuț Tudose</div><div>20.05.2023</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-30615108958845766452023-05-11T11:25:00.002+03:002023-05-11T11:25:48.010+03:00Scrisoarea deschisă a Societății de Geografie din România către Ministrul Educației<b>În contextul vehiculării în spațiul public a unor potențiale variante de planuri-cadru, în care Geografia este (din nou) vitregită, S.G.R. ia atitudine și cere în mod oficial lămuriri Ministrului Educației. Iată mai jos scrisoarea deschisă a S.G.R.:</b><div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJlI5lU5HayNv4WSguOWbZy5CVP8PLRT61ha8QHnkKT1jsturTcXw0pqN7g7LPYGq95hq_tuBPQ3BvM0_roa_T8l2nDD5qoFHWOXVfhewUj1ythoZvfk8jRp4LfHlBr7yTS9ptRQ2qkikDsFWHiDeu0q8vf0a_SsXJIlxMLhQ21hLY6Br52iT_IbJQQQ/s1536/scrisoare%20sgr1.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1536" data-original-width="1086" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJlI5lU5HayNv4WSguOWbZy5CVP8PLRT61ha8QHnkKT1jsturTcXw0pqN7g7LPYGq95hq_tuBPQ3BvM0_roa_T8l2nDD5qoFHWOXVfhewUj1ythoZvfk8jRp4LfHlBr7yTS9ptRQ2qkikDsFWHiDeu0q8vf0a_SsXJIlxMLhQ21hLY6Br52iT_IbJQQQ/w283-h400/scrisoare%20sgr1.png" width="283" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidZDD1g8Mr4AR_dFftHtFvZZNPAWHbv9o0buUUXTjLBfjdbFIv0yFhOIlYM-5IXCse9VHzE1z9iAZl2ZeTD4oEH73aqiW8oWgEkq8rP1zwRhYE8-Lt0DRgGJsfyGCuZkp6xXzJXgmTTSxEE1rYDv06-Cl79zAayIneoF2SPj0-Eoc0R7FL3wwfc23Eew/s1024/scrisoare%20sgr2.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="724" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidZDD1g8Mr4AR_dFftHtFvZZNPAWHbv9o0buUUXTjLBfjdbFIv0yFhOIlYM-5IXCse9VHzE1z9iAZl2ZeTD4oEH73aqiW8oWgEkq8rP1zwRhYE8-Lt0DRgGJsfyGCuZkp6xXzJXgmTTSxEE1rYDv06-Cl79zAayIneoF2SPj0-Eoc0R7FL3wwfc23Eew/w283-h400/scrisoare%20sgr2.png" width="283" /></a></div><br /><div><br /></div><div>Citiți și:</div><div><a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/02/relevanta-geografiei-ca-obiect-de-studiu.html" target="_blank">Relevanța Geografiei ca obiect de studiu</a></div><div><a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/10/ce-pot-face-cu-geografia.html" target="_blank">Ce pot face cu Geografia? (perspective profesionale)</a></div><div><br /></div><div>Ionuț Tudose</div><div>11.05.2023</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-11009145703170647192023-03-11T12:08:00.004+02:002023-11-12T03:55:35.781+02:00Iminența Marelui Cutremur<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWiVU_J62XzA690qDl0uW5LTBGBKofLLlLbdKRY5rh4fO8i_XPFCWPY6tyEB9VIvqMi5NgcaN5_P0uOqtl7Oi-it1nBj0HE3Rgn5irefegHvav8d2q7XUQFDT9dna-HUklzQ1oT5RuTmLsFNeHjFpje8GdmiSokC4haGndzEiabiqXYrgb2Yu-TSEgBQ/s3888/cutremur.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2592" data-original-width="3888" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWiVU_J62XzA690qDl0uW5LTBGBKofLLlLbdKRY5rh4fO8i_XPFCWPY6tyEB9VIvqMi5NgcaN5_P0uOqtl7Oi-it1nBj0HE3Rgn5irefegHvav8d2q7XUQFDT9dna-HUklzQ1oT5RuTmLsFNeHjFpje8GdmiSokC4haGndzEiabiqXYrgb2Yu-TSEgBQ/w400-h266/cutremur.jpeg" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Textul următor este o opinie a autorului, nu o cercetare științifică. El nu reflectă poziția niciunei instituții oficiale de studiu sau monitorizare a seismelor și nu are scopul de a sădi panica în rândul cititorilor!</b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Sunt de părere că în maximum 2 ani vom trece printr-un nou cutremur major cu epicentrul în zona seismică Vrancea. Acesta va înregistra o magnitudine de peste 7 Mw. Consecințele sale vor fi catastrofale: peste 10 000 de decese, majoritatea în București. Capitala va mirosi a moarte și a apocalipsă. Multe clădiri construite anterior anului 1977 vor fi afectate, fisurate sau distruse complet.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">De asemenea, multe blocuri noi, ridicate semihoțește și contrar normelor de siguranță, vor fi de nelocuit. Unele vor cădea după tiparul turcesc, iar locatarii, care astăzi țin piept eroic rostogolirii ratelor, vor rămâne doar cu creditele pe cap, întrucât apartamente nu vor mai avea. Ironia sadică a sorții! Pentru bănci ei nu vor constitui însă o povară, ci o cantitate neglijabilă, deoarece nu vor reprezenta mai mult de 1% din totalul locuințelor din România cumpărate prin îndatorare. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Marele Cutremur va genera, evident, și o criză economică grea, polul principal de dezvoltare, Bucureștiul, rămânând practic blocat luni de zile.
Populația și mai cu seamă autoritățile vor fi „luate prin surprindere”, de parcă nu ar cunoaște realitatea tectono-geologică a României, autorizațiile de construcție dubioase, materialele proaste utilizate, profitul dezvoltatorilor așezat mai presus de siguranța locuitorilor. Deci impactul psiho-emoțional asupra masei demografice va putea fi rezumat în: șoc prelungit posttraumatic și teroare.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Consider realist acest orizont temporal al dezastrului de numai 2 ani din mai multe motive: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">1. Este drept că seismele, asemenea altor hazarduri naturale, nu pot fi prevăzute. Nu putem ști nici ziua, nici luna, nici anul, nici magnitudinea cutremurelor. Putem doar bănui printr-o analiză a evenimentelor consemnate istoric. Se observă astfel în zona seismică Vrancea o medie de <b>4 - 5 cutremure majore la fiecare 100 de ani</b>, adică aproximativ un cutremur major la fiecare sfert de veac. Ar fi impropriu să numim această medie drept „ciclicitate”, deoarece nu există nicio regulă temporală și repetitivă de manifestare: uneori trece o perioadă scurtă de la un eveniment la altul (9 ani din 1977 până în 1986 sau 4 ani din 1986 până în 1990), alteori trec decenii întregi fără a avea vreun cutremur de peste 7 Mw (1838 – 1893). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Totuși, cei 33 de ani (din 1990 până în prezent) depășesc media suficient de mult cât să ne îngrijoreze, situație care s-ar traduce în: „energie acumulată la contactul plăcilor tectonice cu moment iminent de eliberare”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">2. Perioadele lungi fără cutremure +7 Mw (1838 – 1893 sau 1940 – 1977) au înregistrat mai multe eliberări de energie de tip +6 Mw, foarte importante în procesul detensionării tectonice și pentru „amânărea” evenimentului de +7 Mw. Ultimul cutremur major (1990) a fost însoțit de două replici, după care, în cei 33 de ani scurși de atunci, zona Vrancea ne-a oferit <b>un singur cutremur +6 Mw (2004)</b>. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Fără îndoială că și cutremurele mai slabe produse des au relevanța lor în iconomia energiilor tectonice, însă raritatea evenimentelor de +6 Mw din 1990 încoace și absența lor totală timp de aproape 20 de ani (după 2004) au menirea de a ne îngrijora. De aceea cred în iminența unui dezastru de +7 Mw.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">3. În ultimii 400 de ani, doar în trei cazuri apar intervale de peste 20 de ani fără cutremure +6 Mw, în condițiile în care izvoarele istorice folosite pentru estimări în perioada anterioară utilizării măsurătorilor seismografice pot fi incomplete. Cel mai recent caz a fost intervalul 1948 – 1973. În 1973 și 1976 s-au înregistrat doar două cutremure de 6 Mw, iar în 1977, știm cu toții, a fost cel mai distructiv seism din România, 7.4 grade pe scara Richter. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Așadar, <b>perioadele acestea lungi și aparent liniștite ascund de fapt o acumulare periculoasă de energie în interiorul scoarței terestre</b>, care ulterior se poate elibera violent. Plăcile tectonice nu „dorm”, ci se deplasează cu viteze de ordinul milimetrilor sau centimetrilor/an, exercitând prin mișcarea lor presiune (stres tectonic) la contactul dintre ele sau la nivelul faliilor. Ocazional energia acumulată, mai mică sau mai mare, se eliberează sub forma undelor seismice. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Sperăm ca Marele Cutremur să nu se producă noaptea, așa cum s-a întâmplat în 1940 (ora 3.39 dimineața) sau mai recent în Turcia (ora 4 dimineața). Somnul, întunericul, secundele de dezmeticire pot face diferența între viață și moarte. Totodată sperăm să nu se producă în condiții meteorologice extreme, cu temperaturi prea coborâte sau prea ridicate, îngheț ori secetă, deoarece mulți răniți blocați sub dărâmături vor fi uciși de hipotermie sau deshidratare.</div><div style="text-align: justify;"><span style="color: red;">___</span></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">11.03.2023</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-57232455085680792702023-02-06T18:10:00.001+02:002023-11-12T03:55:58.191+02:00Cele 10 probleme capitale ale învățământului preuniversitar<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZoe7kFDPCAdFPlhlz_p9M9xXK_ziFZdymk05zxg1yjYqHjaBksdoTZjDeW-w3pgGGZ0OYqByBJIKPCFU_kqn3NbzOWRfQzqUcvafwrlUYX2tJVs60vemEDjQwDX7LKezoGYa2F0Amu9oXZE4Xc2Jbki117opbIp_Dp0FxyB5oiSlUN53FzdjopgXVcg/s900/scoala.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="900" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZoe7kFDPCAdFPlhlz_p9M9xXK_ziFZdymk05zxg1yjYqHjaBksdoTZjDeW-w3pgGGZ0OYqByBJIKPCFU_kqn3NbzOWRfQzqUcvafwrlUYX2tJVs60vemEDjQwDX7LKezoGYa2F0Amu9oXZE4Xc2Jbki117opbIp_Dp0FxyB5oiSlUN53FzdjopgXVcg/w400-h266/scoala.jpeg" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Întrucât proiectele legilor educației în varianta Câmpeanu nu au izbutit să treacă proba dezbaterii publice (sau a oprobriului public, mai degrabă), iată că cele în varianta actualizată par a fi „mai protejate” de tăvălugul opiniilor, fiind trecute într-un plan mediatic secund cu scopul vădit de a fi votate și implementate fără obstacole. În acest context îmi exprim punctul de vedere în privința principalelor probleme ale sistemului de învățământ, adăugând totodată anumite propuneri de soluționare. Aduc la cunoștință cititorului faptul că rezolvările punctuale și izolate nu ar produce vreo îmbunătățire marcantă, de aceea ele trebuie analizate și aplicate corelativ și sistemic. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mă voi referi așadar la problemele mediului preuniversitar, în care mă aventurez din anul 2013, încercând o ordonare a lor după mărimea importanței. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA 1: Deruta, lipsa de viziune a sistemului.</b> Legea Educației prezentă și viitoare este imperfectă, dar mai ales insuficientă. Încropirile și cârpelile făcute de trei decenii, schimbările anuale de miniștri și justificările absurde ale unor decizii strict politice creează doar blocaje enervante ale lucrurilor de la un „cincinal – patru ani și jumătate” la altul... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Educația este cel mai important capital al unui popor. Ea îl ridică, îl dezvoltă, îi asigură existența și menirea între celelalte popoare. În pofida acestei condiționări, încă lipsesc ideile mari, universale, de organizare sistemică și vizionară prin proiectarea reală a țelurilor construite pentru România de mâine. Ce fel de oameni vrem să scoatem din școli? Vor fi ei pregătiți pentru viață și pentru societatea deceniilor următoare? Mai este valabilă trilogia clasică a Adevărului, Binelui și Frumosului în paradigma educației actuale sau par doar depășite sub presiunea unor idei mai noi? Răspunde Legea Educației la toate acestea!? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluția:</b> Se impune elaborarea unei <b>Strategii Naționale a Educației pentru următorii (cel puțin) 20 de ani</b>, realizată de specialiști și cercetători apolitici, care să structureze și să coaguleze sistemele de învățământ preuniversitar și universitar, prin enunțarea explicită a unor idealuri ale educației, a unor scopuri urmărite, obiective concrete, proceduri, măsuri clare ameliorative ale unor indici cuantificabili, resurse alocate ș.a.m.d. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Strategia aceasta trebuie însoțită de obligativitatea legislativă a tuturor guvernelor ulterioare, indiferent de coloratura lor politică, să implementeze cu strictețe pașii precizați. Gândirea organizatorică și strategică de perspectivă, adică pe termen mediu și lung, reprezintă prima condiție necesară pentru îmbunătățirea situației din sistem. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 2: Bugetul mic.</b> Educația primește procentaje tot mai mici din PIB, ceea ce naște îngrijorări valide din partea tuturor agenților implicați. De la ultima strigare a Guvernului, școala se bucură de fabuloasa ofertă de 2,2% din PIB, sfidând bunul-simț, logica, legea și recomandările specialiștilor. Alte comentarii sunt inutile. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluția: </b>Alocarea anuală a cel puțin<b> 6% din PIB pentru Educație</b>. Banii înseamnă investiții, echipamente, materiale didactice, consumabile, toalete de secol XXI, respect pentru elevi și cadrele didactice, plus multe alte soluții la problemele pe care le voi enunța mai jos. De asemenea, trebuie votată o legislație eficientă pentru colaborarea sau sponsorizarea din partea companiilor mijlocii și mari. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Apropo de fonduri, este o idee interesantă și <b>conducerea bicefală</b> a unității de învățământ: un director din rândul profesorilor în colaborare cu un manager provenit din exterior, dar cunoscător al școlii, specializat în finanțe, proiecte de dezvoltare și organizare, atragerea de fonduri europene și nu numai. Atribuțiile de serviciu ale directorului necesită în prezent un efort uriaș, încât rareori ele sunt îndeplinite cu succes. Până când directorul „învață” cum funcționează lucrurile, modernizarea școlii trece prin întârzieri de mai mulți ani sau chiar mandate întregi... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 3: Foamea.</b> Circa un sfert dintre copiii României trăiesc în sărăcie (<a href="https://www.oecd.org/els/CO_2_2_Child_Poverty.pdf" target="_blank">Sursa</a>). Lipsurile materiale, igiena precară, condițiile grele de trai, lipsa nutrienților din organism, senzația continuă și obsedantă de foame nu pot constitui niciodată premisele unei evoluții educaționale normale. De altfel, acești copii sunt extrem de vulnerabili în fața abandonului școlar și a analfabetismului funcțional. Foarte puțini vor ajunge la un liceu, însă niciunul nu va suține bacalaureatul. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Restul de 75% au un program de masă hazardat: fie nu mănâncă nimic înainte de școală sau în timpul ei, fie înlocuiesc nutriția cu țigara și cafeaua (la liceu), fie consumă produse total nesănătoase de tipul fast-food, chipsuri, covrigi (la toate vârstele). Prin urmare, inclusiv aceștia se confruntă cu senzația supărătoare de foame cel puțin 1-2 ore din cele 6-7, situație ce reduce drastic randamentul școlar, concentrarea, motivarea, participarea activă pentru îndeplinirea sarcinilor de învățare propuse. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Calculul este simplu: cel puțin 10 ore/săptămână sunt periclitate de ghiorțăitul mațelor. În cazul elevilor care trăiesc în sărăcie, procentajul lecțiilor făcute aproape degeaba este de 100%. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluția:</b> Evident, <b>ameliorarea foamei.</b> Se va reduce riscul abandonului școlar, analfabetismului funcțuional, demotivării sau deconcentrării în timpul orelor. Atașamentul emoțional al elevilor față de comunitatea școlară ar spori. Șansele viitorilor adulți de a se integra profesional și social în comunitate vor crește. Elevii își vor continua studiile și astfel va scădea într-o oarecare măsură infracționalitatea stradală. Presiunea pe sistemul de ajutoare sociale se va diminua, întrucât adulții trecuți prin școală se pot întreține singuri. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Alocând peste 6% din PIB pentru Educație sau găsind alte surse de finanțare, poți <b>asigura o masă caldă și sănătoasă pentru toți elevii țării</b>. Construcția cantinelor poate fi un scenariu SF, dar o colaborare cu firmele de catering de calitate, controlate sever igienico-sanitar, poate fi realizată. Toți elevii ar avea o pauză de 40 min. între a doua și a treia oră, hrana sosind în caserole (pește, pui, orez, legume, fructe etc.). În plus am dezvolta puțin și economia regională sau producătorii locali. (Iată <a href="https://www.youtube.com/watch?v=43M7U5ukQOM&ab_channel=%ED%91%B8%EB%93%9C%ED%82%B9%EB%8D%A4FoodKingdom" target="_blank">un reportaj</a> cu pregătirea hranei pentru elevii din Coreea de Sud)</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 4: Efectivul mare de elevi/clasă.</b> Probabil undeva la 90% dintre elevi nu primesc o educație școlară corespunzătoare din pricina volumului colectivului, prea mare sau prea mic. Fie clasele sunt prea numeroase, fie se desființează din „lipsă de elevi”, condamnându-i pe copii la navete istovitoare spre satul vecin, fie se comasează clasele, fie se lucrează cu elevii din ani diferiți în aceeași sală (învățământ simultan). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Plafonul legislativ monstruos de 33 de elevi/clasă, uneori ridicat la 35 sau 37 prin derogări „speciale” ale unor colegii naționale sau școli considerate „bune”, reprezintă o reminiscență nesănătoasă. Un număr prea mare de elevi în clasă înseamnă: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>eficiența redusă a activității didactice, organizarea deficitară a sarcinilor de lucru, dificultăți de comunicare, relaționare, necunoașterea personalității elevilor și a provocărilor cu care se confruntă (consum de tutun, droguri, alcool); </li><li>imposibilitatea de a lucra diferențiat, după nevoile și trăsăturile elevului; </li><li>evaluarea făcută la standarde scăzute, timp redus alocat fiecărui elev! Testele nu pot avea o calitate didactică superioară, ci vor fi concepute mai degrabă în termenii eficientizării corectării; </li><li>demotivarea a cel puțin 2/3 elevi. Într-o clasă numeroasă, un elev cu potențial mediu la o anumită disciplină va avea înaintea lui 10-20 de colegi, cât să se simtă descurajat în a se mai implica la materia respectivă. În schimb, într-o clasă de 15 elevi, unul de mijloc va avea maximum 5 colegi mai buni decât el. Puțini, cât să se țină și elevul de mijloc după ei! </li><li>vulnerabilizarea a cel puțin 1/3 elevi. Într-o clasă foarte numeroasă, elevii în situație de risc (sărăcie, familii dezorganizate, carențe școlare din anii precedenți etc.) sunt condamnați la a rămâne și mai mult în urmă. Profesorul nu poate face minuni cu 33 de elevi! Practic, <b>aceste clase-monstru sunt laboratoare de lacune educaționale, analfabetism funcțional și chiar abandon școlar</b>. În colective mici profesorul poate atenua mult riscurile menționate. </li><li>clasele-monstru sunt focare de indisciplină, bullying și deconcentrare. Indiferent de implicarea și creativitatea profesorului, metodele utilizate sau tumbele făcute la catedră, el niciodată nu îi va capta pe toți cei 33 de elevi! Nu aceasta ar fi principala problemă, ci rostogolirea facilă a bulgărelui indisciplinei, de la un elev la altul. În colectivele mici profesorul poate neutraliza mult mai ușor acest pericol. </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluția:</b> articol explicit de lege care stipulează organizarea claselor în efective de la <b>minimum 1 elev</b> la <b>maximum 20 de elevi</b>, recomandat fiind standardul de <b>18 elevi/clasă</b>. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Veți întreba retoric (în cazul satelor izolate): „Clase și școli primare ori gimnaziale cu un singur elev!?” Da, ca în Islanda. Este necesară o egalitate de șanse reală, nu declarativă, nu închipuită! Orice copil provenit dintr-un mediu izolat sau îmbătrânit, căruia i se îndeplinesc niște condiții satisfăcătoare de studiu, va fi un adult câștigat pentru întreaga societate: va avea posibilități profesionale variate, el însuși își va dezvolta comunitatea, presiunea pe sistemul de ajutoare sociale va scădea, riscul de criminalitate se va reduce și el. Deci merită investiția? Evident! Iată cum ajungem din nou la cele 6 procente (cel puțin) din PIB, la stimularea profesorilor navetiști, la condiții bune pentru toată lumea, la noi clădiri construite... adică bani. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>De ce am menționat standardul de 18 elevi!?</b> Pentru că reprezintă un număr perfect. El rezolvă problemele enumerate mai sus, de eficientizare, de evaluare, de integrare a unor elevi vulnerabili, de atenuare a indisciplinei etc. Totodată colectivul de 18 elevi este unul potrivit: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>poate fi grupat în diverse variante pentru lucrul în echipă, dezbateri, proiecte: 2x9, 3x6, 4+5+4+5, 6x3, 9x2. Vor fi grupe suficient de multe cât să stimuleze competiția și suficient de puține cât să încurajeze cooperarea și contribuția tuturor elevilor, iar rezultatele să fie evaluate corect de profesor. </li><li>poate fi controlat vizual și emoțional de profesor, permițându-i analiza în timp real a feed-back-ului, a limbajului corpului, a comunicării nonverbale... De altfel, în așezarea clasică din sală, cei 18 elevi ar corespunde primelor 3 bănci, adică exact orizontului optim de acoperire vizuală din partea profesorului. Să nu mai spunem că se poate opta pentru oricare alt mod de aranjare a băncilor, sălile rămânând mai spațioase. Avem aproximativ aceleași clădiri și aceleași efective/clasă ca în anul 1990, doar că populația foarte tânără s-a redus drastic. Deci nu ar exista problema spațiilor, dacă am micșora numărul elevilor în clase. </li><li>este suficient de numeros cât să acopere diversitatea socială și temperamental-caracterială a elevilor, necesară unei dezvoltări firești într-un peisaj reproductiv al societății în ansamblul ei – societate compusă din etnii diferite, profesii diferite, înfățișări, temperamente, mentalități diferite. O clasă prea mică, de 5-8 elevi, nu oglindește varietatea lumii. </li><li>este suficient de ofertant pentru dezvoltarea abilităților sociale, de comunicare, închegarea unor prietenii solide. Atât numărul prea redus, cât și cel prea sporit de colegi expun elevul unui risc mai ridicat de izolare sau autoizolare relațională. </li><li>18 elevi (în medie 9 fete și 9 băieți) sunt suficienți pentru concursurile școlare dintre clase, pe echipe. </li><li>reprezintă un spațiu ideal pentru exercitarea exprimării libere, implicarea în activitățile curente, manifestarea dorințelor și nevoilor tuturor elevilor. Clasele foarte numeroase îi inhibă suplimentar pe elevii introvertiți și pe cei educați acasă în spiritul bunului-simț, dar îi dezlănțuie pe unii extrovertiți, probabil sub stimulul atenției publicului lărgit. Practic <b>școala românească, prin aceste clase-monstru, formează o generație de adulți supuși, cu bun-simț, tăcuți, neimplicați, neexprimați sau resemnați, peste care se va așeza o minoritate gălăgioasă, de cele mai multe ori impotentă profesional și intelectual, dar antrenată să dea din coate guraliv, pentru acapararea funcțiilor</b>. Clasele de 18 elevi vor atenua acest pericol. </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 5. Calitatea actului educațional este încă departe de standardele didactice cele mai ridicate</b>. Unii spun că programa școlară este prea stufoasă sau nesincronizată (între materii). Chiar dacă au dreptate, personal tot nu o consider în top 10 deficiențe ale învățământului românesc. Mai problematică decât programa în sine este modalitatea de aplicare a ei, strategia, metodele și materialele didactice, tipurile de evaluare, tactul pedagogic al coordonatorului învățării, adică acele mărimi controlabile în mare parte prin pregătirea și priceperea profesorului. Am mai spus-o într-un <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/11/cateva-observatii-in-urma-evaluarii.html" target="_blank">alt articol</a>, sistemul de învățământ bazat pe competențe (cunoștințe + aptitudini + atitudini) este gândit foarte bine, dar înțeles sau aplicat de multe ori foarte prost, având drept consecință rezultatele nesatisfăcătoare din partea elevilor, dezinteresul față de școală și dezarmarea în fața încercărilor vieții. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Peste toate acestea se cocoață o încrengătură de formatori, nu de puține ori alimentați bine financiar pentru a susține în fața profesorilor cursuri de perfecționare total inutile, dar gândite ca „soluții” la problemele sistemului. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluțiile</b> sunt de fapt două: prima constă în <b>mărirea salariilor</b> suficient de mult cât să existe o competiție între candidați, atât de „sângeroasă” încât posturile vor fi ocupate doar de persoanele cu potențial foarte ridicat, adică de cei mai capabili dintre foștii elevi sau studenți. Pentru elite, învățământul ar trebui să reprezinte prima opțiune! Iată cum ajungem din nou la năbădăioasele procente din PIB, chiar dacă aceasta nu ar asigura în mod inerent și suficient o calitate superioară a profesorilor. Totuși ridică mult șansele. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A doua soluție constă în crearea unui <b>sistem de mentorat la nivelul unității de învățământ</b>. Mai exact, o dată la 4 ani sunt numiți sau aleși de C.P. 3 profesori mentori mai experimentați din rândul personalului didactic al școlii: unul pentru disciplinele lingvistice, unul pentru cele științifice și unul pentru cele vocaționale. În mandatele lor, aceștia nu vor preda efectiv la clasă (sau pot avea normă mai mică), ci vor fi mentori pentru colegii lor, ajutându-i la ore, la evaluări, oferindu-le sfaturi, discutând problemele de la clasă... totul într-o manieră colegială și prietenească, normală, fără aerele grave ale „inspecțiilor” moștenite din perioada comunistă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A exista doi profesori în clasă în timpul anumitor lecții, după cum vedem în atâtea țări mai pricepute decât noi, nu ar trebui să ne mai mire. În plus, profesorii mentori vor participa la cursuri reale și ședințe cu specialiști și cercetători în domeniul educației. Până la urmă pedagogia și didactica sunt transdisciplinare și interdisciplinare, ceea ce ar trebui să impună o deschidere de mentalitate. Din păcate, unii profesori sunt încă prea închistați în clișeele „doar eu și materia mea” sau „materia x nu este importantă precum este a mea”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">De asemenea, mentorii vor participa obligatoriu la schimburi de experiență, în stagii de mai multe săptămâni în alte țări pentru a observa cum lucrează alți profesori, cum sunt organizați, cu ce probleme se confruntă, cum le-au rezolvat, pentru a putea aplica cele învățate în școlile lor. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 6: Plafonarea profesională a unor cadre didactice.</b> Lipsa unor măsuri reglatoare concrete și a unor stimulente financiare acordate realmente meritoriu lasă spațiu pentru încolțirea unor tare evidente în cazul unei părți din corpul profesoral. Este o realitate urâtă, constatabilă în multe școli din România, iar capetele acestei hidre se numesc: neimplicarea, lipsa de punctualitate, calitatea slabă a organizării activităților de învățare, evaluarea superficială și incorectă, fuga de responsabilitate. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>De ce să te mai implici, dacă profesorul sârguincios este salarizat similar celui delăsător!?</b> Despre repercusiuni legale ale lipsei de profesionalism nu poate fi vorba, fiindcă ele în realitate nu există. Dacă mai sunt dascăli care încă își exercită atribuțiile cu devotament, aceasta se datorează doar propriei lor conștiințe. Din păcate, ca în orice alt domeniu, și aici viețuiesc anumite organisme suspectabile de carență de conștiință. Pentru ele trebuie gândit un sistem reglator mai practic și mai pământesc, întrucât norii înalți ai principiilor abstracte nu funcționează mereu. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluțiile:</b> 1. <b>Mai multă transparentizare a activității</b>. Conform <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/12/barometrul-scolii-online-in-perceptia.html" target="_blank">barometrului școlii online</a> (decembrie 2020), doar 22% dintre repondenți și-au perceput profesorii ca fiind mai puțin punctuali în online decât la școală, 33% i-au perceput la fel, față de <b>44% care i-au perceput mai punctuali în online</b>. De asemenea, doar 17% dintre elevi și-au perceput profesorii ca fiind mai neserioși în online, 42% ca fiind la fel, iar <b>41% i-au perceput mai serioși în online</b>. Ce vreau să spun prin aceasta: procentele arată <b>o anumită mobilizare a profesorilor în momentul expunerii publice</b>, dată de contextul respectiv (școală online). De aceea, poate că rolul gemulețului de la intrarea în sală și rolul comunicării obligatorii a criteriilor de evaluare la începutul anului școlar sunt mai importante decât credem noi. Mai pot fi gândite și alte măsuri de transparentizare. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">2. <b>Grilă de salarizare pliată pe implicarea profesorilor</b>. Trecând peste mărimea salariului pe care am discutat-o la punctul 5, criteriile actuale de diferențiere nu sunt cele mai rele (vechimea, gradul, dirigenția etc.), însă ele nu sunt suficiente. Peste salariul de bază ar trebui să existe bonusuri pentru: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>Bonusul 1: toate activitățile suplimentare (volumul de muncă în diverse comisii, ore remediale, pregătirea elevilor pentru examene, activitățile extracurriculare etc.). </li><li>Bonusul 2: randamentul elevilor, eficiența actului educațional, prestanța și mai ales prestația profesorului. În prezent se completează în fiecare an o fișă de evaluare și autoevaluare (!) a activității didactice, prin care profesorii primesc un calificativ. 99% obțin „foarte bine”, ceea ce este ridicol, însă și criteriile din fișă sunt ridicole. Trebuie regândită metodologia, calificativele acordându-se <b>real, obiectiv și proporțional</b>, în trei trepte (minim, mediu, maxim), cea medie și cea maximă constituind bonusuri salariale. Decizia asupra calificativului ar trebui să aparțină 100% directorului, în urma unor evidente consultări cu toate sursele de feed-back disponibile, păstrând confidențialitatea și comunicând profesorului punctele neatinse. Unitățile școlare ar trebui obligate să acorde proporțional aceste calificative (30-35% dintre profesori pentru fiecare calificativ). Se creează astfel competiție și implicare, indiferent de renumele școlii. Cei implicați sub media colectivului nu vor fi sancționați, dar nici recompensați. Este adevărat că nu se poate elimina riscul eventualelor nedreptăți, al „jocurilor de culise” sau al prieteniilor profesor-director. Dar riscuri sunt în orice idee... </li><li>Bonusul 3: relevanța profesorului în disciplina predată (activitatea publicistică și științifică, materialele didactice gratuite create, platformele educaționale la care a contribuit etc.). Aici ar trebui să existe un centralizator la nivel de județ/municipiul București, corect întocmit de metodiști/inspectori de specialitate și acesta să fie accesibil online pentru ca școlile să poată acorda bonusul salarial, unde este cazul. </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 7: Curriculum la decizia școlii (CDȘ),</b> prezentat întotdeauna sub forma unei povești coafate frumos, dar rămase în realitate doar o schemă nepractică, inutilă și acoperitoare ale unor lacune grave de sistem. În fapt, „opționalele”, aceste resurse cu un potențial uriaș, nu sunt niciodată stabilite conform dorințelor elevilor ori ale părinților, din pricina lipsei de logistică, a specialiștilor și dascălilor necesari. Astfel, de cele mai multe ori ele rămân doar niște discipline de importanță îndoielnică și marginală, la fel de obositoare și urâte de elevi. Alteori ele sunt doar substitute pe hârtie ale materiilor tradiționale, în timp ce la clasă se face tot „ceea ce știu profesorii mai bine”. Sunt inventate aprofundări unde ele nu sunt necesare sau opționale-fantomă menite doar a completa norma didactică a profesorului. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Creăm „opționale” care nu sunt opțiunea elevilor</b>, în clase unde nici măcar jumătate dintre ei nu își doresc disciplinele respective. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Opționalele real alese ar fi extraordinare. Din păcate neajunsul major îl constituie integrarea în orar, printre disciplinele tradiționale și astfel apar toate problemele de organizare enumerate la început. Școlile și liceele care organizează totuși activități frumoase (teatru, robotică, debate, șah etc.), le stabilesc după ore sau înaintea lor, ca activități extracurriculare, sub forma unor cercuri și grupuri ce nu sunt consemnate neapărat în catalog. De altfel, cum ai putea integra în orar un opțional de teatru și actorie la o clasă unde maximum 2-3 elevi ar fi interesați!? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluția: Luni-joi TC+CD/vineri CDȘ.</b> Soluția este una foarte simplă: de luni până joi se vor face disciplinele tradiționale din trunchiul comun și curriculum diferențiat (matematică, română, istorie etc.) cu orarul pe clase ca până acum, iar <b>vinerea va fi alocată doar CDȘ-ului</b>, adică opționalelor, cu orar diferit, <b>pe grupe</b> ce nu se confundă cu clasele și uneori nici cu anii de studiu. Într-o grupă de robotică pentru tot liceul, să spunem, se pot înscrie elevi de la orice clasă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Școala centralizează toate propunerile elevilor și ale părinților pentru anul școlar următor (cum face și în prezent), atașează la această listă propunerile profesorilor (cum face și în prezent), apoi în funcție de toate acestea, de resursa umană și de cea materială disponibilă, stabilește <b>un număr clar de grupe și elevii înscriși pentru fiecare</b> (cum nu face în prezent). Opționalele nu ar trebui aprobate și de inspectorat, ci doar de comisia de curriculum din unitate, care va verifica documentația necesară. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mai mult de atât, grupele pot fi conduse de unul sau mai mulți profesori. De exemplu, ar trebui permisă stabilirea mai multor responsabili pentru un opțional interdisciplinar (astronomie și astrofizică) sau pentru unul care vizează ieșirile din școală (grupă de „muzeografie și vizite la muzee”). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Prin această asociere, normele didactice nu ar fi afectate, iar durata programului elevilor, inclusiv vinerea, nu s-ar modifica. Opționalele bine organizate ar ridica spectaculos gradul de interes pentru școală. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Din 2019 mă ocup de cercul de șah al liceului, fixat vinerea după ore. În ciuda oboselii, a foamei și a timpului petrecut la ore, 10-20 de elevi participă în mod regulat, cu entuziasm, fiind practic unul din momentele lor favorite. Evident, le-ar plăcea și mai mult dacă ar fi fost disciplină cuprinsă în orar, în timpul programului (nu după), recunoscută în catalog... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Dar câte alte discipline opționale nu s-ar putea face, prin aceste grupe mixte, în loc de plictisitoarele aprofundări, „matematici distractive” și alte opționale inventate! Iată câteva exemple greu de implementat în structura pe clase, dar perfecte pentru cea pe grupe: caligrafie, scriere creativă, oratorie și dezbatere, anumite jocuri sportive, atelier și meșteșugărit, gastronomie, limbaje de programare, grafică 3d, editare foto-video, educație rutieră, educație juridică și câte și mai câte chestiuni interesante... inclusiv discipline derivate din cele clasice prea puțin abordate în programa principală (de ex. istoria recentă). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În ceea ce mă privește (toți profesorii se pricep și la altceva, nu doar la disciplina în sine), aș propune unele din opționalele următoare (de unele m-am ocupat deja ca CDȘ sau ca activitate extrașcolară): </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>Poluarea și protecția mediului; </li><li><a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/07/povestea-migrantilor-proiectele.html" target="_blank">Problema migrațiilor contemporane</a>; </li><li>Șah; </li><li><a href="https://www.probg.ro/user/ionut-tudose" target="_blank">Backgammon</a>; </li><li>Cerc de dezbateri; </li><li>Caligrafie; </li><li>Tenis de masă (echipa liceului); </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><div><br /></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf-mIzd04tIKPLpnLMP-SPwXUo-nL-6gLzaPWQWhv5bxYT20_4ywK3GE0nHq3tsVtIlGGADOZdqbVT2axxr3npD_RjjcQGUUKijEYFE145HCVr2l5gnMGrcDnze9gfhNxQOrf-_y20nz8uIiooDZSP_43u2GbQDNlK3jWRPg--QD8CXnX5b9RND9fM2w/s1600/sah.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1023" data-original-width="1600" height="256" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgf-mIzd04tIKPLpnLMP-SPwXUo-nL-6gLzaPWQWhv5bxYT20_4ywK3GE0nHq3tsVtIlGGADOZdqbVT2axxr3npD_RjjcQGUUKijEYFE145HCVr2l5gnMGrcDnze9gfhNxQOrf-_y20nz8uIiooDZSP_43u2GbQDNlK3jWRPg--QD8CXnX5b9RND9fM2w/w400-h256/sah.jpeg" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.1. Alături de elevii mei, finala turneului de șah al liceului (iunie 2022)</i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUSze1xhINRtNsraQoOcPr9E4a-yyqMN_guJpbMGTpXfZ_0u1QjoMsdq_up8nRpdk28VLsYRREdEkdy8pmD6ZCzk8FDMFLMO2mUudhsx3YNTzPvX1U3ZfkScm7EjT_8o5bpxnfq7uYhomJa8VQ-FrcURWADzxKIcKI1eN8OECOCB9gs2csqAghiIGMOw/s2048/arhaic%20romanesc.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUSze1xhINRtNsraQoOcPr9E4a-yyqMN_guJpbMGTpXfZ_0u1QjoMsdq_up8nRpdk28VLsYRREdEkdy8pmD6ZCzk8FDMFLMO2mUudhsx3YNTzPvX1U3ZfkScm7EjT_8o5bpxnfq7uYhomJa8VQ-FrcURWADzxKIcKI1eN8OECOCB9gs2csqAghiIGMOw/w300-h400/arhaic%20romanesc.jpeg" width="300" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJWTWjIBlno-OmBmXwGt9kkuAm1245gXzS0veF4-gDhX8kVP1iayNQg1abAbia97PxfFXzRynb6Nm-5K8lNDq19PDVK5PLSgTzUwTHTdK2tUuriueyZVtsJcFY4m2WKu23zqFNHto1d_mPECf7Ey7khm6ROY4_7oxsz8mK3LP7pFSM8Mlww8qq0ECwVQ/s2048/art%20nouveau.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJWTWjIBlno-OmBmXwGt9kkuAm1245gXzS0veF4-gDhX8kVP1iayNQg1abAbia97PxfFXzRynb6Nm-5K8lNDq19PDVK5PLSgTzUwTHTdK2tUuriueyZVtsJcFY4m2WKu23zqFNHto1d_mPECf7Ey7khm6ROY4_7oxsz8mK3LP7pFSM8Mlww8qq0ECwVQ/w300-h400/art%20nouveau.jpeg" width="300" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7_SrpUaX8Kn_DeYOIsTJpwjbCebijTWo-tdhZyrSU5MAeYDkPlMLaFlHjlWQ3AgXp1AgG1jIZ6dEa1r8cPMQ5-Ox9Yigo9ulU_FDCK5GKnsad7Q0HXfYofH06c1VL2wKOgAj8-lUMMNpPdhE12C-xPTnH_f5l7B4MtyA81_n-oxNPKw7u5FJyCeqe8w/s2048/cursiv.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7_SrpUaX8Kn_DeYOIsTJpwjbCebijTWo-tdhZyrSU5MAeYDkPlMLaFlHjlWQ3AgXp1AgG1jIZ6dEa1r8cPMQ5-Ox9Yigo9ulU_FDCK5GKnsad7Q0HXfYofH06c1VL2wKOgAj8-lUMMNpPdhE12C-xPTnH_f5l7B4MtyA81_n-oxNPKw7u5FJyCeqe8w/w300-h400/cursiv.jpeg" width="300" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9ZxdMI3bh3w_6zJWbQ-hkKJjkrHDErKYintha-Z4ZRs31Y80E8k35ibb9kO6_bt9HdquaTkGxidA8kjLefrdOz_yJhy2PXle7hu8nmQVA2QKeUKq-6X7VoM5tAJR-lrhBV_wWRafhbD7IxG7sD35cDqbdaJ2NJcOkCfN2FEYZfvLcq3QnmJPf_bN6FQ/s2048/gotic.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9ZxdMI3bh3w_6zJWbQ-hkKJjkrHDErKYintha-Z4ZRs31Y80E8k35ibb9kO6_bt9HdquaTkGxidA8kjLefrdOz_yJhy2PXle7hu8nmQVA2QKeUKq-6X7VoM5tAJR-lrhBV_wWRafhbD7IxG7sD35cDqbdaJ2NJcOkCfN2FEYZfvLcq3QnmJPf_bN6FQ/w300-h400/gotic.jpeg" width="300" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.2. Câteva foi din pasiunea mea pentru scrierea frumoasă </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA 8</b><b>:</b> <b>Instrumentul strategic de lucru este într-o proporție covârșitoare doar CUVÂNTUL, nu și ACȚIUNEA. </b>Acest aspect se deduce din modul de organizare al situațiilor curente de învățare și creează anumite decalaje între fete și băieți. Fetele au în general inteligența verbal-lingvistică mai dezvoltată decât o au băieții, fiind oarecum avantajate de această centrare a învățământului pe cuvânt. Pe de altă parte, băieții sunt expuși unui risc de plafonare, simțul lor practic, apetența pentru competiție sau spre ludic fiind nevalorificate prin activitățile de învățare propuse. În corelație cu aceasta apar și alte probleme: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>școala descurajează responsabilizarea băieților (din 12 clase la care predau, 11 clase au reprezentante/șefe și doar o singură clasă are șef), vârsta mentală diferită constituind de multe ori o piedică pentru afirmarea masculinității. </li><li>activitățile tehnice, atât de necesare cultivării deprinderilor practice, sunt rareori prezente. Experimentele, demonstrațiile, construitul, demontatul, asamblarea, repararea unor dispozitive, vechiul traforaj, tăiatul, decupatul sunt tot mai rare. Strategia didactică se conturează prea mult în jurul unor abstractizări verbale lipsite adesea de consistența lucrului practic. La geometrie și istorie se învață despre piramide, dar elevii nu construiesc piramide din carton; la aritmetică se lucrează cu formule, dar rareori cu situații din viața cotidiană; la fizică se învață despre circuite, dar nu se umblă la ele; la chimie se învață despre reacții, dar nu prea se mai folosesc eprubetele. </li><li>ideile moderne, inspirate de stânga radicală, încearcă să inhibe tot ceea ce presupune competitivitate. Conceptele lansate sunt nefundamentate și greșite, încurajând doar colaborarea, de parcă viața în sine nu presupune și o competiție: competiție la interviul de angajare, competiție între antreprenori, competiție pentru persoana iubită... În viziunea unora, notele nu mai contează deloc, ele ar trebui comunicate printr-un canal privat, pentru a nu leza onoarea elevilor cu rezultate slabe. De altfel, cei merituoși nu mai trebuie lăudați în fața clasei, ca modele de bună implicare, pentru a nu crea angoase existențiale celor slabi. La clasele mici toți elevii vor obține premiul I, toți vor fi cei mai buni. În realitate se face o nivelare spre partea inferioară, de dragul unui fals egalitarism, descurajându-i și demotivându-i pe cei cu potențialul ridicat. În anumite „colegii de top” se ajunge la extrema cealaltă: unii profesori identifică repede vârfurile, lucrează cu ele în vederea olimpiadelor și îi neglijează pe ceilalți. Se instalează un decalaj între corpul clasei (nivelat și el în jos) și olimpicii care machiază imaginea liceului în țară și pe cea a învățământului românesc în lume. </li><li>concursurile sportive școlare și emulația din jurul acestora aproape au dispărut. Nu mai există campionatele de fotbal, cu galerii gălăgioase împrejurul terenului, cu însăși profesoara de matematică asistându-ne de la „oficială” (ce onoare să fii învoit pentru un „meci important”!). Ei bine, toate aveau un rol, toate construiau caracterele puternice.
Acum copiii s-au mutat în online, unde își satisfac apetitul competițional bătându-se virtual sau împușcând monștri. Acolo nu îi știe nimeni, nu îi vede nimeni, nu îi aplaudă nimeni, nu le zgândărește nimeni orgoliul, nu își antrenează fizicul și se stafidesc. Își prelungesc copilăria până la 20, 30, 40, 50 de ani... devenind eufemistic „gameri profesioniști”. Înainte li se spunea depreciativ, adică mult mai potrivit, „calculatoriști”. Apoi își mută setea competițională în sfera jocurilor de noroc, a „păcănelelor” și a pariurilor sportive, mărind batalionul supușilor la adicții distructive pentru ei și familiile lor. </li><li>ludicul și umorul, aceste arme absolut firești din universul copilăriei, sunt adesea evitate temător de către profesori, întrucât există „riscul” instalării zarvei, a foielii și indisciplinei. Iată cum acțiunea „nu mai are niciun rol educativ”, ci doar cuvântul rostit primează! </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluția:</b> revenirea și reintegrarea tuturor activităților practice, tehnice și sportive la care învățământul a renunțat, apoi revizuirea unor strategii didactice la anumite discipline. Toate depind de profesori, dar și de proiectele de amploare cu o anumită organizare centralizată. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 9: Uniformizarea și îndrumarea deficitară a elevilor.</b> Deschizând catalogul la întâmplare, vom descoperi o structură schematică, lipsită de orice individualizare. Ne apar înainte niște tabele apatice, cu numele elevilor, notele și absențele lor. Catalogul este practic oglinda unei școli ancorate încă foarte puternic în mentalitatea egalitaristă și uniformistă. De aici decurg neajunsuri deranjante, susținute și de efectivul prea mare al clasei. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În primul rând, mulți elevi nu își cunosc cu adevărat talentele și abilitățile, unele native, altele dobândite. Apoi, puțini dintre ei sunt îndrumați corect de profesori spre un anume parcurs postliceal, în funcție de personalitatea și pregătirea lor. Mulți își aleg greșit specializarea la liceu, facultatea sau domeniul de activitate, deoarece absolventul român nu prea se cunoaște pe sine. Și nici nu are cum într-un sistem atât de nivelator. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluția:</b> Mai întâi, după ce clasele vor avea doar 18 elevi, trebuie renunțat la toată birocrația cronofagă și obositoare (fișe, fișuțe, procese verbale, aceleași date completate în locuri diferite, comitete și comiții inutile). În locul acestora, mult mai folositoare ar fi o <b>secțiune de profil</b> în dreptul fiecărui elev, completată în catalog de învățător/diriginte, în urma aplicării testelor de personalitate sau chestionarelor la orele de dirigenție. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Secțiunea de profil va veni în sprijinul celorlalți profesori de la clasă, dar și în ajutorul elevului. Profilul se transmite mai departe, de la învățător la diriginte și de la gimnaziu la liceu, se înscrie și în foaia matricolă alături de medii, astfel încât absolventului și familiei sale să le vină mult mai ușor în stabilirea unui parcurs postliceal. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Secțiunea de profil în catalog, în dreptul fiecărui elev, va cuprinde cinci subsecțiuni: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li><b>tipurile de inteligență</b> (vizuală, logico-matematică, verbală, interpersonală etc.); Unii elevi învață mai ușor vizual, deci profesorul își va ajusta metodele și evaluarea ca atare, va folosi mai multe imagini, să spunem. Alții învață mai bine auditiv, prin puterea cuvintelor, deci povestirile, discuțiile și dezbaterile pot fi foarte folositoare pentru aceștia; </li><li><b>temperamentul </b>(introvertit, extrovertit); </li><li><b>calitățile, talentele, abilitățile</b> native sau dobândite; </li><li><b>hobby-urile și activitățile extrașcolare</b> (înot, dansuri, activități în gospodărie etc.); </li><li><b>vulnerabilitatea</b> (dată de mediul de proveniență/familia/dizabilități). Aici poate fi înscris un model de cuantificare simplificată în 3 trepte (vulnerabilitate ridicată, vulnerabilitate moderată, situație stabilă), în funcție de situația fiecăruia cunoscută de învățător/diriginte: nivelul financiar, violența domestică, divorțuri, emigrarea părinților, proveniența din centrele de plasament, deficiențe ș.a.m.d. Dacă dirigintele observă o modificare în statutul elevului de-a lungul anului, o va nota și în catalog. Cu siguranță profesorii își vor ajusta metodele didactice și modul de evaluare după gradul de vulnerabilitate al elevului și al clasei în general. </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>PROBLEMA</b><b> 10: Examenele naționale</b> (evaluarea națională și bacalaureatul) sunt prea puțin relevante pentru verificarea competențelor elevilor la final de ciclu de învățământ. Probele nu sunt suficiente pentru ierarhizarea sau selecția corectă a absolvenților în vederea admiterii la liceu. Mai mult, ele descurajează puternic implicarea la celelalte discipline din anii terminali. De multe ori nu evaluează elevii după pregătirea oferită de filiera/profilul/specializarea fiecăruia. De pildă, absolvenții liceelor vocaționale nu pot susține bacalaureatul la disciplinele... vocaționale. Absolvenții liceelor sportive, adică viitorii sportivi, antrenori, chinetoterapeuți, maseuri sau instructori de fitness, care vor lucra cu fizicul uman, pot susține bacalaureatul la filosofie, dar nu și la anatomie. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Soluțiile</b>: 1. <b>Evaluare națională din trei probe</b>: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>limba și literatura română; </li><li>matematică; </li><li>științe și arte. Subiect din 5 discipline: istorie, geografie, biologie, fizică și ed. artistică (plastică+muzicală). Date fiind vârsta elevilor, complexitatea disciplinelor și necesitatea eficientizării corecturii, subiectul poate fi conceput doar cu itemi de tip alegere multiplă („grilă”). </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">2. <b>Examen de bacalaureat din 7 probe</b>, toate cu note de la 1 la 10, grupate în trei categorii: probe scrise (3), probe orale (2) și probe practice (2).
Pentru probele orale și cele practice s-ar putea acorda totuși doar calificativele (în corelație cu standardele europene), dar cu un nivel mai ridicat de exigență, făcându-se o triere dură a absolvenților. Dacă s-ar opta pentru varianta cu note, pentru a diminua elementul de subiectivism al comisiei, ele pot fi acordate doar rotunjite, fără zecimale (10, 9, 8 etc.). </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>Proba scrisă 1: limba și literatura română (toate specializările, dar cu programe adaptate ca până acum), cu mențiunea reintroducerii gramaticii în programa de liceu și de bacalaureat; </li><li>Proba scrisă 2, obligatorie a profilului: matematică/istorie/anatomie (profil sportiv). </li><li>Proba scrisă 3, la alegere, cu precizarea că unele discipline ar trebui să fie accesibile tuturor specializărilor, precum logica și geografia. </li><li>Proba orală 1: limba română (toate specializările); </li><li>Proba orală 2: o limbă străină; </li><li>Proba orală 2.1: limba maternă (pentru minoritățile etnice); </li><li>Proba practică 1: TIC (toate specializările); </li><li>Proba practică 2, specifică profilului/specializării: </li></ul></div><div style="text-align: justify;">- informatică (specializarea mate-info), probă susținută pe computer, în mod practic, nu în scris ca astăzi); </div><div style="text-align: justify;">- o probă de analiză în laborator, la microscop sau experimente (bio-chimie); </div><div style="text-align: justify;">- sociologie (științe sociale), adică o anchetă pe baza unor chestionări stradale, interviuri, găsirea unor soluții la problemele reale din comunitate etc.; </div><div style="text-align: justify;">- o probă de lingvistică (filologie), cu acces la diverse resurse (de ex. dicționare) pentru a deduce anumite evoluții, etimologii din latină în română sau în alte limbi studiate (franceză, spaniolă), pentru a face corelații terminologice între acestea, pentru a extrage din cuvinte elementele de compunere savantă sau pentru a decoda un mesaj într-o limbă nestudiată, prin analogie cu indiciile oferite pentru limbile studiate ș.a.m.d. </div><div style="text-align: justify;">- o probă de aptitudine artistică (specializările vocaționale); </div><div style="text-align: justify;">- educație fizică și sport (profilul sportiv); </div><div style="text-align: justify;">- practică liturgică și muzică (profilul teologic); </div><div style="text-align: justify;">- practică la clasă (profilul pedagogic); </div><div style="text-align: justify;">- mecanică, gastronomie, frizerie și alte probe ale specializărilor tehnologice, de servicii sau profesionale; </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Acestea sunt cele zece probleme capitale ale învățământului preuniversitar, mai importante decât „programa prea stufoasă”, decât dezbaterile serbede pe marginea „uniformei obligatorii”, decât împărțirea anului pe module sau semestre, decât programul „prea încărcat” (când de fapt elevii români au <a href="https://geografilia.blogspot.com/2019/08/durata-vacantelor-scolare-in-europa.html" target="_blank">cele mai multe zile de vacanță</a> din toată Europa). Ne pierdem în detalii, inventăm discipline obligatorii, ale căror conținuturi sunt oricum deja cuprinse în oferta educațională și programele școlare existente: istoria evreilor și a holocaustului (istorie), <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/05/educatia-sexuala-ca-disciplina-scolara.html" target="_blank">educație sexuală</a> (biologie, educație pentru sănătate) etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Cred că cele zece puncte nuanțate în acest articol nu vor fi soluționate cu adevărat, câtă vreme Educația rămâne unul dintre cele mai politizate domenii ale vieții sociale. De altfel, puterea deciziilor se găsește în mâinile unui grup ermetic, compus probabil din reprezentanți ideologizați și consilieri ai unor partide politice inaccesbile specialiștilor și cercetătorilor onești. Sper să mă înșel. </div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">06.02.20223</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-6927936490695592982023-01-23T23:20:00.001+02:002023-11-12T03:56:27.801+02:00Ce a răspuns robotul A.I. ChatGPT la cerințele date elevilor la test (geografie)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiaxGMUdxFgq5mf75gppTU-cGgWUi0KHH63W4-fXT24890mlxVj9o7C6STxKlzqOzzZclPijBiVbGsSIArImroLGrOI8XvckBjIwCY14spGMsGNG5CMN4jDG1uLv5KIqD6vuyvONQtjugqEv4-YXjxybxCox8Sz3FpOZKrhXV2oiw_--BvNPNyMrCGPaQ/s1248/chatGPT%20imagine.webp" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="702" data-original-width="1248" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiaxGMUdxFgq5mf75gppTU-cGgWUi0KHH63W4-fXT24890mlxVj9o7C6STxKlzqOzzZclPijBiVbGsSIArImroLGrOI8XvckBjIwCY14spGMsGNG5CMN4jDG1uLv5KIqD6vuyvONQtjugqEv4-YXjxybxCox8Sz3FpOZKrhXV2oiw_--BvNPNyMrCGPaQ/w400-h225/chatGPT%20imagine.webp" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>S. Man oferă într-un <a href="https://r3media.ro/cheatgpt/" target="_blank">articol</a> o abordare analitică interesantă asupra tehnologiilor de inteligență artificială, inducând ideea imperfecțiunii acestora, cărora mai degrabă le este acordată în mod fals o imagine subiectivă supraevaluată. Acesta face un paralelism spectaculos cu poligoanele de care se atașează din ce în ce mai multe laturi (și unghiuri), cu scopul de a le apropia gradual și asimptotic, într-un mod imitativ și înșelător vizual, de forma perfectă a unui cerc. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Făcând un mic exercițiu de interacțiune cu robotul ChatGPT, mi s-au confirmat cele sugerate de autorul mai sus menționat. Chatbotul are capacitatea de a te păcăli, vânzând iluzoriu frumoase răspunsuri meșteșugite sintactic, însă fiind în continuare foarte departe de forma perfectă a unui cerc. Programul cu aceasta se și ocupă: este un model lingvistic care folosește o bază de date imensă pentru a face anumite corelații terminologice. Poate elabora texte în diverse limbi, poate structura soluții, mai mult sau mai puțin mulțumitoare, la tot soiul de întrebări din varii domenii. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Va putea însă substitui profesorul clasic sau va reprezenta el o sursă validă de copiat/inspirație pentru elevi? Răspunsul scurt: Nu. Cel puțin deocamdată pare rudimentar și nesigur. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">După cum vom vedea mai departe, acesta are capacitatea, într-adevăr, să asocieze anumite noțiuni: pentru sintagma „rotația Terrei” este în stare să facă legături cu termeni de genul „condiții climatice”, „ecosisteme” sau „ritmul zilei și al nopții”. Pentru „natalitate scăzută” găsește „îmbătrânire demografică” sau „forță de muncă”. Pentru „relieful României ca factor restrictiv pentru dezvoltarea țării” găsește „munți și dealuri greu accesibile”, „soluri cu productivitate mică” sau „dificultatea de a construi clădiri și infrastructură de transport”. Este foarte bun la a identifica termenii. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mai departe se descurcă în a-i conecta într-o schiță structurată relativ clar, la un nivel bunicel de persuasiune. Ce îi lipsește totuși chatbotului? Multe... În primul rând stilul său este unul repetitiv, evident „mașinăresc”, lipsit de savoarea și finețea unui scrib priceput. Altfel spus, nu îl văd capabil de a realiza un eseu reușit la limba română. Dacă vrei ceva mai mult decât un banal discurs aplatizat, liniar și apatic, ar fi bine să citești niscaiva cărți pentru a-ți stimula creativitatea și ideile. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În al doilea rând, chatbotul face (încă) foarte multe erori – științifice, logice, analitice. Încă se chinuie să își susțină argumentele, aproape niciodată nu și le detaliază și rareori le exemplifică într-un mod concret. Este bun la trăncăneală machiată și interpretabilă, adică la a aranja terminologic concepte pentru a impresiona firile naive. Intră abrupt în subiect și iese la fel de abrupt. Este echivalentul unui elev peste medie, dar departe de a fi între vârfurile clasei. De olimpici și alți elevi excepționali nu mai vorbim. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Din subiectele <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/12/modele-de-teste-cls-ix-a-x-a.html" target="_blank">de cls. a IX-a, a X-a</a>, <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/11/cateva-observatii-in-urma-evaluarii.html" target="_blank">a XI-a și a XII-a</a>, am extras itemii III (cerințe de argumentare), pentru a-l pune la încercare pe maestrul ChatGPT. El lucrează doar prin cuvinte, deci nu poate răspunde la cerințe pe baza imaginilor, a graficelor, a hărților ș.a.m.d. Profesorii de geografie pot dormi liniștiți din punctul acesta de vedere. Ei bine, răspunsurile lui nu m-au impresionat cu nimic. Ar fi obținut undeva între 2 - 2,5p din 3p. Am elevi, ce-i drept nu mulți, care s-au bucurat de punctaje mai mari, inclusiv cel maxim, la acest exercițiu III. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Iată răspunsurile chatbotului, transcrise conform originalului: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Subiect cls. a IX-a:</b>
Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Viața omului pe Terra ar fi imposibilă, dacă mișcarea de rotație a planetei ar fi mai rapidă”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Răspuns ChatGPT:</b>
Dacă viteza de rotație a planetei ar fi mai mare, acest lucru ar duce la schimbări radicale în condițiile climatice. Zilele ar deveni mult mai scurte, iar nopțile ar fi mult mai lungi, ceea ce ar face dificilă adaptarea organismelor vii la aceste condiții. De asemenea, vânturile ar fi foarte puternice, putând distruge structurile construite de oameni și afectând siguranța oamenilor. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Pe de altă parte, viteza de rotație a planetei influențează și marea, care ar fi mult mai agitată, ceea ce ar face dificilă navigarea și ar pune în pericol viața oamenilor care trăiesc în zonele costiere. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În plus, schimbările în viteza de rotație ar avea un impact major și asupra ecosistemelor, deoarece acestea sunt adaptate la ritmul actual al zilei și nopții, și orice modificare ar perturba acest echilibru. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Toate aceste efecte ar face viața omului pe Terra imposibilă, neputând adapta la aceste condiții nefavorabile. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Comentariul meu:</b> „Zilele ar deveni mult mai scurte, iar nopțile ar fi mult mai lungi” este o eroare. Dacă Terra s-ar roti mai repede, atât ziua, cât și noaptea ar fi mai scurte, adică s-ar derula mai rapid. Chatbotul nu își susține argumentele, lăsând explicațiile prea vagi și neexemplificate: Cum anume organismele nu s-ar adapta? De ce vânturile ar fi foarte puternice, vrea să îl cred pe cuvânt? De ce marea ar fi mult mai agitată? În ce constă acel „impact major asupra ecosistemelor”? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Subiect cls. a X-a:</b>
Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Natalitatea foarte scăzută din unele state poate crea probleme acelor state”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Răspuns ChatGPT:</b>
Natalitatea foarte scăzută din unele state poate crea probleme importante, deoarece aceasta duce la o scădere a numărului de tineri care pot contribui la economie prin munca lor. Aceasta poate duce la un deficit de forță de muncă, care poate afecta productivitatea și creșterea economică a țării. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">De asemenea, natalitatea foarte scăzută poate avea consecințe negative asupra unor state. Pe termen lung, o rată a natalității scăzută poate duce la o îmbătrânire a populației, ceea ce poate avea implicații negative asupra economiei și a sistemului de asigurări sociale. O rată a natalității scăzută poate, de asemenea, duce la o scădere a forței de muncă, ceea ce poate afecta productivitatea și competitivitatea unei țări. În plus, o rată a natalității scăzută poate duce la o scădere a numărului de copii și, prin urmare, la o scădere a viitorului populației țării. În general, o rată a natalității scăzută poate avea consecințe negative asupra societății și a economiei unei țări și poate necesita măsuri de politici publice pentru a o aborda. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Comentariul meu:</b> Un răspuns ceva mai bun decât precedentul. Pentru punctajul maxim ar fi fost necesare câteva exemple de state aflate în situația aceasta. Unele exprimări sunt (încă) stângace, neinteligibile, ca în exemplul: „o rată a natalității scăzută poate duce la o scădere a viitorului populației țării”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Subiect cls. a XI-a:</b>
Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Mediul polar este foarte important pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Răspuns ChatGPT:</b>
Mediul polar este esențial pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra din mai multe motive. În primul rând, regiunile polare servește ca o barieră naturală împotriva schimbărilor climatice, întrucât acestea au un rol important în reglarea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă. În al doilea rând, ghețarii polari și permafrostul alimentează râurile cu apă dulce, fapt esențial pentru ecosistemele acvatice și pentru culturile agricole. În cele din urmă, regiunile polare sunt acasă pentru o varietate de specii unice, precum ursii polari și balenele, care sunt esențiale pentru ecosistemele marine.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Acesta este o sursă importantă de gheață, care contribuie la reglarea nivelului mării și la menținerea climatului global. Ghețarii polari reflectă mare parte din radiația solară, ajutând la menținerea temperaturilor globale în limitele adecvate pentru viața de pe Pământ. În plus, acesta este un important sursă de resurse naturale, precum petrolul sau gazele naturale. În concluzie, mediul polar joacă un rol crucial în menținerea echilibrului și funcționarea întregului mediu de pe Terra. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Comentariul meu:</b> Același stil evaziv, același nivel nu foarte avansat de argumentare. Din nou apar unele erori: „ghețarii polari și permafrostul alimentează râurile cu apă dulce”. Ghețarii polari (din Oc. Arctic, Groenlanda, insulele arctice, Antarctica) au relevanță aproape nulă pentru alimentarea râurilor. Probabil robotul face confuzie cu ghețarii montani. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Subiect cls. a XI-a:</b>
Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Mediul ecuatorial este foarte important pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Răspuns ChatGPT:</b>
Mediul ecuatorial este foarte important pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra deoarece acesta este unul dintre cele mai biodiverse medii de pe planeta noastră. Acesta găzduiește o varietate de specii de animale și plante, unele dintre care nu se mai găsesc nicăieri în altă parte. De asemenea, acest mediu joacă un rol crucial în menținerea balanței climatice globale, prin procesul de fotosinteză care ajută la absorția dioxidului de carbon din atmosferă. În plus, pădurile tropicale din ecosistemul ecuatorial sunt esențiale pentru conservarea solului și a apei, precum și pentru protejarea mediului împotriva eroziunii. În cele din urmă, acest mediu este vital pentru oameni, deoarece oferă surse importante de hrană, lemn și medicamente. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Comentariul meu:</b> Un răspuns frumos, dar lipsit și el de exemple (specii de plante și animale). Această situație poate fi ajustată prin interogări succesive, adică „stând de vorbă” cu chatbotul și solicitându-i noi și noi informații. Trebuie să scoți cu cleștele vorbele de la el. Oricum, un elev nepregătit nu prea are discernământ în a filtra informațiile corecte de cele greșite. Un elev de pregătire medie sau chiar avansată poate fi indus în eroare. Chatbotul, folosit pe post de „copiuță”, te poate ajuta cel mult să obții o notă de trecere sau chiar un 7 sau un 8. Până la 10 mai are de făcut antrenamente. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Subiect cls. a XII-a:</b>
Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Relieful României reprezintă un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică a României”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Răspuns ChatGPT:</b>
Relieful României poate fi considerat un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică a României din mai multe motive. În primul rând, anumite zone montane sau de dealuri sunt greu accesibile, ceea ce face dificilă construirea de drumuri sau liniilor de transport. În al doilea rând, zonele de munte au o productivitate scăzută a solului, ceea ce face dificilă cultivarea anumitor culturi sau creșterea animalelor. În al treilea rând, zonele montane au un potențial hidroenergetic redus, ceea ce limitează posibilitățile de dezvoltare a industriei energetice. Toate acestea pot contribui la o dezvoltare economică mai lentă în zonele montane și pot limita posibilitățile de diversificare a economiei naționale. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Comentariul meu:</b> Din nou apar argumente eronate: „Zonele montane au un potențial hidroenergetic redus” este o afirmație contrară realității. Marile hidrocentrale sunt amplasate tocmai pe cursuri hidrografice de munte, întrucât configurația văilor permite acumularea unui volum mare de apă în spatele barajelor, cu adâncimi mari, presiune, dar și cădere rapidă (gravitațional) prin tuburile de evacuare – fluxuri ce pun în mișcare turbinele. De asemenea, microhidrocentralele, care nu au nevoie de baraj și lac de acumulare, valorifică viteza mare de curgere a râurilor montane. Acestea explică de ce Norvegia, țară predominant montană, obține 99% din energia electrică cu ajutorul hidrocentralelor și microhidrocentralelor. Și în țara noastră marile hidrocentrale sunt în general la munte: Porțile de Fier, Lotru-Ciunget (Vidra), Vidraru, Bicaz ș.a. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">„Productivitatea scăzută a solului din zona montană face dificilă creșterea animalelor” este tot un argument parțial corect sau cel mult irelevant. Creșterea intensivă, pe baza plantelor de cultură folosite ca furaje, da, este îngreunată. Dar creșterea extensivă pe baza pășunilor naturale nu. Are vreo relevanță productivitatea solului? Nu suntem neam de ciobani? Știe chatbotul despre transhumanță, despre toate toponimele ciobănești din Carpați, despre tradițiile asociate păstoritului, despre cel mai periculos animal de pe munte pentru turiști – câinele de lângă stână? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În fine, alte argumente ar fi fost cu siguranță mult mai solide: amplasarea centrală a Carpaților, care creează dificultăți de accesibilitate și cooperare economică între provinciile istorice; izolarea capitalei (principalul nod economic al României) față de Transilvania, Banat și mai departe Europa Centrală din pricina acelorași Carpați; inechitatea resurselor naturale oferite de unitățile de relief care în timp au creat disparități între provinciile istorice (hidrocarburile se găsesc în special în sud, minereurile în special în zonele vestice), Moldova (în special cea de podiș) rămânând vitregită din punctul acesta de vedere... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Dar iată, aceste argumente necesită ceva competențe de analiză asupra hărții țării, dezvoltate la ora de geografie, pe când ChatGPT este capabil doar de floricele lingvistice... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În concluzie, mult trâmbițatul bot-minune, această fază intermediară a Terminatorului, creat de oameni foarte inteligenți pentru oameni foarte impresionabili, nu are deocamdată nicio mare putere revoluționară, nici în educație, nici în alte domenii esențiale. El oferă cel mult răspunsuri personalizate la întrebări obiective și măsurabile, nu foarte diferit de ceea ce face un motor de căutare. Eventual scrie articole de presă pe bandă rulantă, îți răspunde pe chatul unor companii sau magazine online, comunică pe rețelele de socializare imitând conturile reale... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Nu cred că tehnologia A.I. va deveni cu adevărat inteligentă, adică să aibă conștiința propriei existențe prin care să își determine propriul destin. Până la a se autodesemna râvnitul Creator, omul trebuie să se mulțumească doar cu titlul de Programator. Nu va insufla niciodată conștiință mașinăriei, adică suflare de viață, iar Terminatorul, indiferent de prețiozitatea pe care o va atinge tehnologia viitorului, tot „instrument” se va chema. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Nu tehnologia A.I. va însemna intrinsec vreo amenințare pentru omenire, ci Programatorul însuși, compania sau persoanele din spatele programului. </div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">23.01.2023</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-65450955993103794882023-01-22T17:30:00.001+02:002023-01-22T17:30:33.276+02:00Mediul abisal. Creaturi ciudate (proiect video realizat de elevi)<div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkNW0CFilhqlIEn_CtludI1BPM2uDr4EcOIx8WvM00i1MVx7CTplKIzA6hmQm1KgY89sM-nZ86UCieJWhVExIj5QliPgAklDMwGBZ4ltBhY8hhpDuIaceweuAHM7oBHPYhmdWI6SgblkItkBQ9AOEfjFd1ok-Y0bRgoc_yUJ9FqtpGhaAiv3nNrUo0Gw/s1341/peste%20abisal.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="585" data-original-width="1341" height="175" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgkNW0CFilhqlIEn_CtludI1BPM2uDr4EcOIx8WvM00i1MVx7CTplKIzA6hmQm1KgY89sM-nZ86UCieJWhVExIj5QliPgAklDMwGBZ4ltBhY8hhpDuIaceweuAHM7oBHPYhmdWI6SgblkItkBQ9AOEfjFd1ok-Y0bRgoc_yUJ9FqtpGhaAiv3nNrUo0Gw/w400-h175/peste%20abisal.png" width="400" /></a></div><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>Proiectul acesta este realizat de elevii Cristian Pistol și Andreea Marina, clasa a XI-a E, Liceul Teoretic „C-tin Brâncoveanu” București. Chiar dacă s-au mai strecurat unele mici greșeli, per ansamblu este bine făcut și foarte captivant. La final veți rezolva un mic joc. Alt minidocumentar pregătit de Cristian Pistol, în colaborare cu un alt coleg, <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/03/turismul-romaniei-proiect-video.html" target="_blank">găsiți aici</a>.</b></div><span><a name='more'></a></span><div><br /></div><div>
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/f109829AYdQ" title="YouTube video player" width="560"></iframe> </div><div><br /></div><div>videoclip realizat de Cristian Pistol și Andreea Marina</div><div>22.01.2023</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-15853645822691517272022-12-27T13:12:00.004+02:002023-11-12T03:56:50.508+02:00Cuvinte comune derivate din toponime<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjfh2FEJ-tq5-NazwB1cyU2xDE31bZXy04567RQQK2kJhQTrg9HnAqnMGUXo1bP6aRzVqkrsgHcc4wfTDctbGHjmlg9lugfIP7MEOtmztFRN5U5MfnrOXpDrwKCjYh6hDuuhC22wfH1ZiN/s1600/canar.jpg" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="339" data-original-width="600" height="112" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhjfh2FEJ-tq5-NazwB1cyU2xDE31bZXy04567RQQK2kJhQTrg9HnAqnMGUXo1bP6aRzVqkrsgHcc4wfTDctbGHjmlg9lugfIP7MEOtmztFRN5U5MfnrOXpDrwKCjYh6hDuuhC22wfH1ZiN/s200/canar.jpg" width="200" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><i>Fig.1. Canar</i></td></tr>
</tbody></table>
<div style="text-align: justify;">
<b> În limba română există numeroase cuvinte, majoritatea substantive, ale căror etimoane corespund unor denumiri geografice: orașe, țări, insule, regiuni etc. Termenii respectivi s-au răspândit foarte ușor în diverse limbi, pătrunzând astfel și la noi. Cunoașteți și alte cuvinte cu o etimologie asemănătoare?</b></div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<a name='more'></a><br />
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>academie, academic, academician </b>– de la Akademia lui Plato, grădină cu gimnaziu lângă Atena, denumire dată acelui loc în cinstea eroului Academos.</li><li style="text-align: justify;"><b>alpin </b>– adjectiv derivat de la Munții Alpi și folosit în diverse construcții generalizate (valabile nu doar pentru Munții Alpi): schi alpin, sporturi alpine, vegetație alpină, mediu/etaj/climat alpin/subalpin, ghețari alpini, orogeneză alpină, vârstă geologică alpină etc.</li><li style="text-align: justify;"><b>badminton</b> – sport denumit după localitatea Badminton din Anglia.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>bască</b> – din fr. basque, acoperământ pentru cap de formă rotundă și plată, cu marginile curbate spre interior și din material moale, de obicei lână. Denumire dată după căciula tradițională din Țara Bascilor.</li>
</ul>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPsgx8CWeP78af5Fb7ZpvBE_tXJMsa-dU3zj-lfCOjcwwmoQ-x53OYq1kTwCP8SVLncs7o8Qu_t25XDaOjS0jDAXtG6zDmu5gVAbHcYmtSeY5LOLyjcGQIaRdXDT1WlL1QH4nd-jyb6-Gj/s1600/basca.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="265" data-original-width="467" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjPsgx8CWeP78af5Fb7ZpvBE_tXJMsa-dU3zj-lfCOjcwwmoQ-x53OYq1kTwCP8SVLncs7o8Qu_t25XDaOjS0jDAXtG6zDmu5gVAbHcYmtSeY5LOLyjcGQIaRdXDT1WlL1QH4nd-jyb6-Gj/s320/basca.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig.2. Băieți din Țara Bascilor purtând băști tradiționale</i></div>
<ul>
<li style="text-align: left;"><b>bermude</b> – pantaloni scurți, până deasupra genunchiului, purtați atât de bărbați, cât și de femei, foarte populari inițial în ins. Bermuda, teritoriu britanic din Atlanticul de Nord. Popularitatea lor în acea insulă se explică datorită climatului tropical.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>bikini</b> – chiloți denumiți după Atolul Bikini din Oceania, unde s-au făcut experimente nucleare postbelice. Prin analogie cu bomba atomică, respectivii chiloți au scopul de a stârni/exploda apetitul sexual al bărbaților.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>birmaneză</b> – rasă de pisică foarte răspândită în trecut în Birmania/ Burma (Myanmar). </li><li style="text-align: justify;"><b>blugi </b>– abreviere din eng. „blue-jeans”, la rândul său provenind din fr. „bleu de Gênes”, „albastru de Genova”, portul italian unde se comercializa materialul din care sunt făcuți acești pantaloni.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>boem</b> – individ (de obicei un artist) care are un stil de viață neconvențional. Titulatura provine de la regiunea cehă Boemia.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>brașoave</b> – în <a href="http://geografilia.blogspot.ro/2016/08/expresii-populare-si-proverbe-care-au.html">expresia „a spune brașoave”</a>, adică a minți, a umfla adevărul; derivat probabil de la comercianții brașoveni care își lăudau excesiv marfa.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>b-boy</b> (=Bronx-boy) – dansator în cultura hip-hop (breackdancer), care își are originea în cartierul new-yorkez Bronx.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>breton</b> – păr lăsat pe frunte și tăiat în linie dreaptă. Probabil tunsoarea aceasta era specifică bretonilor din Bretagne (nord-vestul Franței).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>canadiană</b> – haină scurtă și groasă cu glugă, originară probabil din Canada.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>canar</b> – pasăre mică de culoare galbenă, originară și denumită după insulele Canare din Oc. Atlantic. Interesantă este și denumirea latinească a zonei, Insula Canaria („insula câinilor”), dată de europeni datorită câinilor sălbatici găsiți acolo. Așadar, canarul, care este o pasăre, s-ar traduce, de fapt, „câinele”.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>carstic</b> – tip de relief apărut prin dizolvarea rocilor calcaroase sau a dolomitelor, prezentând chei, peșteri, uvale, doline ș.a. Podișul Karst din Slovenia prezintă un relief spectaculos de acest fel, dându-i și denumirea.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>cașmir</b> – țesătură moale și fină confecționată din lâna caprelor de Cașmir/Kașmir, regiune disputată între India și Pakistan.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>chihuahua</b> – rasă de câini originară din regiunea Chihuahua, nordul Mexicului.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>chinezării</b> – în argou desemnează produse numeroase și de proastă calitate, ironizând importurile masive din China. Alte sensuri: modalități de a acționa foarte birocratic sau migălos; obiecte de artă chinezești.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>coniac</b> – băutură alcoolică tare, originară din provincia Cognac, Franța.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>cravată </b>– derivat din hrvat (limba sârbo-croată), deoarece era purtată de mercenarii din Croația (Hrvatska).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>cretă</b> – tip de calcar fin granular; după lat. creta, care are ca etimon insula grecească Creta, unde se găsesc importante zăcăminte de acest fel.</li>
</ul>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdVD-z6hAlpHknysgT7iVqtCVj2jfTgLN9Iz5rJNLq3-yNiRn7_st_lfcMHZX9e1ly0i36U3lFTH8sxT0PKF93rCn0qbiKcVLkGec2EchWU4PECI8IX97emn3N5AjI1Qp35ux-iMV7D8Qb/s1600/cariera_creta_creta.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1065" data-original-width="1600" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdVD-z6hAlpHknysgT7iVqtCVj2jfTgLN9Iz5rJNLq3-yNiRn7_st_lfcMHZX9e1ly0i36U3lFTH8sxT0PKF93rCn0qbiKcVLkGec2EchWU4PECI8IX97emn3N5AjI1Qp35ux-iMV7D8Qb/s320/cariera_creta_creta.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i>Fig.3. Carieră de cretă în... Creta</i></div>
<br />
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>dalmațian </b>– rasă de câini care își preia denumirea de la Dalmația, Croația.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>derby </b>– termen utilizat în comentariile sportive pentru a cataloga un meci de interes major. Chiar dacă sensul inițial i-a fost schimbat, acesta provine de la numele orașului englezesc Derby, unde se organizau curse de cai foarte încleștate. </li><li style="text-align: justify;"><b>dolar</b> – numele celebrei unități monetare provine de la taler, care la rândul său este o prescurtare a lui Joachimstaler (monedă din aur de Joachimsthal, localitate în Cehia).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>fes</b> – căciulă din lână sau alt material, denumită după un fel de pălărie tradițională din orașul Fez, Maroc. Bineînțeles, fesul de la noi nu seamănă deloc cu cel din Maroc.</li>
</ul>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik7y7rZo0hDe-jU77k29mO1tMafWTsx5CC-UXOnzMqm5DI95-2lhQgVhynIFrCHsTkM88of0cEbV5dxHDP0M0nzglNY-WgqtkzYNxvrz2C4s9MDFZFmEXuM7g4AdDCWVsBILy4O3rAv2_Y/s1600/fez_red_2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="495" data-original-width="495" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik7y7rZo0hDe-jU77k29mO1tMafWTsx5CC-UXOnzMqm5DI95-2lhQgVhynIFrCHsTkM88of0cEbV5dxHDP0M0nzglNY-WgqtkzYNxvrz2C4s9MDFZFmEXuM7g4AdDCWVsBILy4O3rAv2_Y/s320/fez_red_2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<i>Fig.4. Un fez sau un fes...</i></div>
<br />
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>găgăuț/găgăuță</b> – colocvial reprezintă un apelativ jignitor; om prost sau prea simplu, neștiutor, greu de cap etc. Găgăuzii (din așa-zisa regiune Găgăuzia din sudul Moldovei) sunt o populație de origine cumană, care vorbesc și scriu turcește cu litere grecești. Peiorativul „găgăuță”, un om cu care nu te poți înțelege deoarece este prea prostovan, este folosit prin analogie cu găgăuzii, cu care nu te poți înțelege deoarece vorbesc altă limbă, ci nu că ar fi proști.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>gheizer</b> – izvor artezian cu apă fierbinte, specific regiunilor vulcanice (Yellowstone, Noua Zeelandă, Japonia, Islanda etc.). Denumirea s-a generalizat de la Geysir (Islanda), primul izvor de acest fel cercetat științific.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>greco-catolici, romano-catolici </b>– credincioși ai Bisericii Catolice. Ramura greco-catolică este mai tânără și s-a format prin desprinderea de Biserica Ortodoxă.</li><li style="text-align: justify;"><b>greco-romane </b>– stil de lupte sportive, originare în antichitatea greco-romană.</li><li style="text-align: justify;"><b>hamburger</b> – chiftea plată, prăjită și servită într-o chiflă. Denumirea provine de la orașul Hamburg, dar s-a răspândit pe filiera englezei americane.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>havană</b> – țigară de foi de calitate superioară, originară din Havana, Cuba.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>ionic</b> – stil arhitectural din Grecia antică, denumit după cetatea Ionia, situată în prezent pe teritoriul Turciei.</li><li style="text-align: justify;"><b>italic/italice</b> – despre caractere scrise cursiv/înclinat. De la numele Italiei.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>labrador</b> – rasă de câini, originară din nord-estul Canadei (Labrador – Terra Nova).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>lesbianism</b> – relație trupească între două femei; denumire dată după insula grecească Lesbos, unde era foarte populară această perversiune.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>liliputan</b> – adjectiv atribuit unui lucru/unei ființe foarte mici; după insula fictivă Liliput, locuită de piticii liliputani (Călătoriile lui Guliver).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>limuzină </b>– automobil de lux a cărui denumire este atribuită regiunii franceze Limousin, de unde provenea inginerul care a proiectat primele limuzine.</li><li style="text-align: justify;"><b>magenta</b> – culoare secundară extraspectrală (nu este prezentă în spectrul vizibil), apropiată de mov, violet și roz, denumită după orașul nord-italian Magenta.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>maraton</b> – cursă de atletism desfășurată pe circa 42 km, denumită, conform legendei, în amintirea soldatului Philipide, care a alergat de la Marathon la Atena pentru a anunța victoria atenienilor împotriva perșilor (490 î.Hr).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>mausoleu </b>– mormânt monumental, somptuos. După una din cele șapte minuni antice, Mausoleul din Halicarnas, locul îngropării șatrapului persan al Cariei, Mausolus.</li><li style="text-align: justify;"><b>meandru</b> – buclă a cursului unui râu; după râul Meander din Turcia, care prezintă astfel de bucle.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>muscovit </b>– denumit în geologie și „mică albă”, este un mineral care a fost folosit în Rusia ca înlocuitor al sticlei pentru geamuri. Deci își ia numele de la Moscova sau de la muscali.</li><li style="text-align: justify;"><b>nemțișori</b> – specii de plante erbacee; din Neamț + suf.<i> -ișor</i>.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>Nokia</b> – companie denumită după un oraș din Finlanda.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>olimpiadă, olimpic, Jocurile Olimpice</b> – de la numele muntelui Olymp din Grecia.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>panama</b> – împletitură făcută din paie obținute din frunzele unui palmier care crește în Panama. Pălărie făcută dintr-o astfel de împletitură.</li>
</ul>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh77QbQtfL-aoCPMBsjD1DWoHb9VU3zSfuvlqLs4vFPr9IOXH2pTAUE1-zc91dPtLceD07HjnAANM0jwTVe-1BQxCArOdHBWUYVPP072Kv9SsP4tUxcyWJlNM2-CqA03K4-MyB9QemoGEbj/s1600/panama.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="470" data-original-width="758" height="197" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh77QbQtfL-aoCPMBsjD1DWoHb9VU3zSfuvlqLs4vFPr9IOXH2pTAUE1-zc91dPtLceD07HjnAANM0jwTVe-1BQxCArOdHBWUYVPP072Kv9SsP4tUxcyWJlNM2-CqA03K4-MyB9QemoGEbj/s320/panama.jpg" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<i>Fig. 5. O panama</i></div>
<div style="text-align: center;">
<i><br /></i></div>
<ul>
<li style="text-align: justify;"><b>pechinez</b> – rasă de câini de talie mică; nume derivat de la orașul Pekin/Peking, adică Beijing, China.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>persan</b> – covor gros și frumos colorat, originar din Orientul Mijlociu, mai exact din Persia, adică Iranul de astăzi.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>poloniu </b>– element chimic descoperit de Marie Curie și denumit astfel după numele țării natale.</li><li style="text-align: justify;"><b>porțelan</b> – material ceramic alb și translucid. Etimologie „porțelan” = Portland cement (ciment de Portland, oraș industrial din Anglia).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>romantic, romantism, romanesc, stil romanic, romanță, roman </b>– termeni foarte diferiți din câmpul semantic al artelor și beletristicii cu evoluții succesive de formă și de sens de-a lungul secolelor de la numele romanilor, deci al Romei. </li><li style="text-align: justify;"><b>român </b>– termen evoluat din „roman”, cetățean al Romei, cu variantele vechi „rumân”, „râmlean” etc. Mai există națiuni care își preiau denumirea de la orașe/cetăți (<b>tunisieni, algerieni</b>). Altele sunt derivate de la numele unor fluvii (<b>indieni, congolezi, nigerieni</b>), de la personalități istorice (<b>columbieni, bolivieni, filipinezi, americani</b>), nume de sfinți (<b>sanmarinezi</b>) popoare antice ori medievale (<b>galezi</b> - galii<b>, englezi </b>- anglii<b>, francezi </b>- francii<b>, <b>elvețieni </b><span style="font-weight: 400;">- helveții, </span>sloveni<span style="font-weight: 400;"> și </span>slovaci<span style="font-weight: 400;"> - slavii, </span>bulgari </b> ș.a.). Unele popoare vechi sunt amintite ca supranume în comentariile sportive: <b>batavi</b> pentru olandezi, <b>lusitani</b> pentru portughezi, Cocoșul <b>galic</b> pentru francezi etc.</li><li style="text-align: justify;"><b>rugby</b> – sport denumit după o localitate din centrul Angliei.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>samaritean/samarinean</b> – om milos, binefăcător; prin extinderea sensului de la bunul samaritean (din regiunea Samaria), care, într-o parabolă evanghelică, ajută un om ce căzuse între tâlhari și zăcea aproape mort la marginea drumului.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>sardine/sardele</b> – pești mici, comercializați în conserve, denumiți după insula italiană Sardinia.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>sârbă </b>– dans popular vioi, din etnonimul „sârb” + sufixul „a”.</li><li style="text-align: justify;"><b>scotch </b>– băutură alcoolică provenită din Scoția. „Scotch” este contracția lui „Scottish”, adică „scoțian”.</li><li style="text-align: justify;"><b>siamezi</b> – gemeni născuți cu trupurile alipite. Această afecțiune este rară, observându-se totuși o incidență mai ridicată în Africa și Asia de Sud-Est. Denumirea derivă de la cazul celebru al fraților <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Chang_and_Eng_Bunker">Chang și Eng Bunker</a>, care au trăit în sec. al XIX-lea și erau din Thailanda (în trecut Siam). Termenul mai desemnează o rasă de pisici și o specie de pești, foarte răspândiți, de asemenea, în zona Thailandei (Siam).</li>
<li style="text-align: justify;"><b>siciliană </b>– apărare în jocul de șah. Multe alte deschideri au preluat denumirea de la locul lor de origine: partida spaniolă, apărarea ungară, apărarea Paris, apărarea scandinavă etc. Și în alte sporturi sunt folosite argotic procedee tehnice denumite după anumite locuri: <b>braziliană</b> (fotbal), <b>priză asiatică</b> (tenis de masă) ș.a.m.d.</li><li style="text-align: justify;"><b>sodomie</b> – homosexualitate dar și relație trupească nefirească între un bărbat și o femeie; denumire derivată de la cetatea antică Sodoma, de lângă Marea Moartă, unde era frecventă această perversiune.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>spa</b> – loc cu apă având proprietăți terapeutice, titulatură generalizată după localitatea belgiană Spa. Într-o altă variantă, mai des acceptată, cuvântul este doar o prescurtare a latinescului „Sanus Per Aquam”, adică „Sănătate Prin Apă”.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>șampanie</b> – vin spumos, obținut prin refermentarea vinurilor albe și roz în sticle închise ermetic, originar din provincia franceză Champagne.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>tarantulă </b>– specie de păianjen mare și veninos din țările mediteraneene și calde, botezată după portul maritim din sudul Italiei, Taranto, unde au fost observate numeroase exemplare.</li><li style="text-align: justify;"><b>turcoaz </b>– mineral (și culoarea acestuia) exploatat inițial în carierele din Persia (Iran), dar pătruns în Europa pe rutele comerciale turcești. Deci turcoaz = turcesc/din Turcia.</li><li style="text-align: justify;"><b>utopie</b> – ceva extraordinar, perfect, dar irealizabil; după o insulă fictivă, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Utopia_(book)">Utopia</a>, din cartea cu același nume.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>varză de Bruxelles, gândaci de Colorado, porcușori de Guinea</b> etc. – după locul de origine al speciilor/raselor respective.</li>
<li style="text-align: justify;"><b>vulcan</b> – formă de relief rezultată prin acumularea lavelor solidificate; după insula italiană Volcano, cu fenomene de acest tip.</li>
</ul>
<br />
<br />
<b><u>Surse utilizate</u></b><br />
<a href="https://dexonline.ro/">Dex online</a><br />
<a href="https://www.etymonline.com/">Online Etymology Dictionary</a><br />
<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_words_derived_from_toponyms">Wikipedia, List of words derived from toponyms</a><br />
<a href="https://en.wiktionary.org/wiki/Wiktionary:Main_Page">Wictionary</a><br />
<div style="text-align: justify;"><span style="color: red;">___</span></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
de Ionuț Tudose</div>
<div style="text-align: justify;">
12.11.2017</div><div style="text-align: justify;">actualizat pe 27.12.2022</div>
AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-17368061807482737862022-12-26T13:26:00.000+02:002022-12-26T13:26:59.622+02:00Care mai este situația epidemică în statele „hipervaccinate”?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlFsH0oBO79jnqji0B0leDalbQxXLvno1uH0UWlTIREWXT5e3uH6Vo9tJUL-9O09fUbJk5SoWTrZV5ADA-ZyUALw9AcFoUOtLflsZykhoh2-1bG2JPvjX5i-UHZbIBPcwuM3KRSw04lLDvcffzbnjDueiyvuT9gQ_jVSqr9tjsThzCEWl9iuzDK4hDfw/s1364/date_covid_09_12_22%20-%20Copy.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="320" data-original-width="1364" height="94" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlFsH0oBO79jnqji0B0leDalbQxXLvno1uH0UWlTIREWXT5e3uH6Vo9tJUL-9O09fUbJk5SoWTrZV5ADA-ZyUALw9AcFoUOtLflsZykhoh2-1bG2JPvjX5i-UHZbIBPcwuM3KRSw04lLDvcffzbnjDueiyvuT9gQ_jVSqr9tjsThzCEWl9iuzDK4hDfw/w400-h94/date_covid_09_12_22%20-%20Copy.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Iată mai jos o diagramă interesantă despre decesele COVID din perioada 1.09.2022 - 25.12.2022. Am realizat-o folosind datele centralizate în diverse surse disponibile pe internet, proces necesar întrucât „vaccinurile antiCOVID sunt sigure și eficiente”, întrucât „ele sunt singura soluție pentru a ne scoate din pandemie”, întrucât „Chile, Portugalia sau Danemarca au învins pandemia datorită vaccinării” (vezi bombardamentul mediatic din urmă cu peste un an), întrucât „o rată de vaccinare de 80-100% ar asigura imunitatea de turmă cea salvatoare care nu ar mai provoca decese” ș.a.m.d. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Nu am uitat propaganda făcută poțiunilor magice, numite „sigure”, dar cu efecte cercetate în mai puțin de un an, riscurile și întrebările din spatele acestora, presiunea pusă pe angajați să le ia, Certificatul Vrăjelii și celelalte măsuri aberante și ineficiente! Nu am uitat armata scoasă pe străzi să împuște virusul sau amenzile primite pentru nepurtarea măștii când umblai singur-cuc prin oraș! Nu am uitat morții îngropați în saci de plastic și nici suferințele din timpul epidemiei, multe dintre ele evitabile în condițiile unui sistem normal social, politic, economic și de sănătate! Nu am uitat cum aparatul media a devenit bocancul drept al aparatului politic, în timp ce instituțiile de forță, prin amenzile date, s-au făcut bocancul stâng al puterii! Nu uităm! </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Și da, nu veți mai citi știri despre Chile, Portugalia, Danemarca, Canada, Australia și altele, care au în continuare mai multe decese zilnice COVID decât România, chiar dacă sunt „hipervaccinate”. Ele „au ieșit din pandemie” la începutul lui 2021... Probabil tot acele trei lulele nevaccinate sunt scoase responsabile... Tot Djokovic este de vină pentru situația din Australia... </div><div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjU4q5vQnKivH8IXU8Wv-rVEblF1KeQRtYGBfQ-rAXpyx3p7ukP1iu_RSgsLi51n3AZniFQarNFzFLwMZODibBL1JYhK_x0AOl2gOybFT5lnw_be1PeUCkyBvPVitFzgdOkBCXy7QCcupculKXIgPaoxHa3rOCb-vNZKu3eWMMX4pnOXN8E6IRepXEePQ/s2279/date_covid_09_12_22.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2279" data-original-width="1368" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjU4q5vQnKivH8IXU8Wv-rVEblF1KeQRtYGBfQ-rAXpyx3p7ukP1iu_RSgsLi51n3AZniFQarNFzFLwMZODibBL1JYhK_x0AOl2gOybFT5lnw_be1PeUCkyBvPVitFzgdOkBCXy7QCcupculKXIgPaoxHa3rOCb-vNZKu3eWMMX4pnOXN8E6IRepXEePQ/w384-h640/date_covid_09_12_22.png" width="384" /></a></div><div><br /></div><div>de Ionuț Tudose</div><div>26.12.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-48030517832043257472022-12-22T21:50:00.001+02:002023-11-12T03:57:51.673+02:00Modele de teste (cls. a IX-a, a X-a)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0R9ecVOsWSvvbw_TfrjAy2jQo5-TgDjOO3bvG_fAT3IfuaN7_qRj15yd25zsXE4h-ciCyGGpQQ8I5i7Z0p093Nxm1OzyX_Ma_G5HRHB5qaJQ7N4ajOCbgBx0fCWCJXDHugoqqjMjKZ_5GxcAGXEKRhV8mrmHWAGgeEYDlLum24APnfKEkxHzIr6-qow/s2262/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%201_1%20-%20Copy.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="2262" height="170" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0R9ecVOsWSvvbw_TfrjAy2jQo5-TgDjOO3bvG_fAT3IfuaN7_qRj15yd25zsXE4h-ciCyGGpQQ8I5i7Z0p093Nxm1OzyX_Ma_G5HRHB5qaJQ7N4ajOCbgBx0fCWCJXDHugoqqjMjKZ_5GxcAGXEKRhV8mrmHWAGgeEYDlLum24APnfKEkxHzIr6-qow/w400-h170/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%201_1%20-%20Copy.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><b>În articolul precedent, <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/11/cateva-observatii-in-urma-evaluarii.html" target="_blank">Câteva observații în urma evaluării orale și scrise a elevilor mei</a>, vă prezentam două modele de teste aplicate claselor a XI-a și a XII-a, cu rezultate deznădăjduitoare. Între timp mi-am evaluat în scris și elevii de clasa a IX-a și a X-a, respectând aceeași structură a itemilor. Am constatat din nou o sumedenie de probleme.</b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Eșantionul analizei mele cuprinde:</div><div style="text-align: justify;">- 21 de elevi, cls. a IX-a, Filologie;</div><div style="text-align: justify;">- 26 de elevi, cls. a IX-a, Științe ale Naturii;</div><div style="text-align: justify;">- 30 de elevi, cls. a X-a, Filologie;</div><div style="text-align: justify;">- 18 elevi, cls. a X-a, Matematică-Informatică; </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Prin acestea am urmărit verificarea competențelor formate, dezvoltate și exersate anterior în timpul lecțiilor: </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7UdaGhA2a0C1QiFXkY1qn2GIO8cJWV4ZYGalCFlyuGc2qzN49Lo4krIgnsDjYgO_0WLzw9LY4kbLZXMsP5EGahn_u24KpdFGMxfrvjDmF4dc2PnmeNvApFmmALxq_8XMT7jxYLmVl6hYvrUZYDkyrui_IN9MWXXX0-LZZXQd5b8FfBMeq-rEtHOSNPw/s3508/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.1_1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2481" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7UdaGhA2a0C1QiFXkY1qn2GIO8cJWV4ZYGalCFlyuGc2qzN49Lo4krIgnsDjYgO_0WLzw9LY4kbLZXMsP5EGahn_u24KpdFGMxfrvjDmF4dc2PnmeNvApFmmALxq_8XMT7jxYLmVl6hYvrUZYDkyrui_IN9MWXXX0-LZZXQd5b8FfBMeq-rEtHOSNPw/w283-h400/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.1_1.png" width="283" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPP8OtBXXtHB61u8WktZNIRph8RmM8dILXRhKjuFbo7chdctBq_axo_wezvcb3w9XNI0ZIPmbPuZHbVKpqTz00ZBmjOyyZPvoBArbCG5tC39NAto1YQyVeadg14YMz0F_6Tq2TiO3JtYKPRyT66pCtukfe37HlHkaBgaDQ6YDMz-54JZoTL-Gj9Hrwmw/s3508/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.1_2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2481" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPP8OtBXXtHB61u8WktZNIRph8RmM8dILXRhKjuFbo7chdctBq_axo_wezvcb3w9XNI0ZIPmbPuZHbVKpqTz00ZBmjOyyZPvoBArbCG5tC39NAto1YQyVeadg14YMz0F_6Tq2TiO3JtYKPRyT66pCtukfe37HlHkaBgaDQ6YDMz-54JZoTL-Gj9Hrwmw/w283-h400/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.1_2.png" width="283" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.1. Test cls. a IX-a, nr.1</i></div><div style="text-align: center;"><i><br /></i></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjULsMGaCwNgVn56T0b1JOi3OJRmblYQ_KY4df1Busi2NH0MIUWIDQs18JhPmmUzJMg3b45Q_BnRHAn5rwkZW4mxjOR1ihZFlenKrYvU2x0EZkDGOE_gDsHveWwTIscV4UivWVMxR6yT65RO2urdpWFvnHBuNUbNt_AC7ZvF53BTYAt0cbaoRXvc53OHg/s3508/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.2_1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2481" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjULsMGaCwNgVn56T0b1JOi3OJRmblYQ_KY4df1Busi2NH0MIUWIDQs18JhPmmUzJMg3b45Q_BnRHAn5rwkZW4mxjOR1ihZFlenKrYvU2x0EZkDGOE_gDsHveWwTIscV4UivWVMxR6yT65RO2urdpWFvnHBuNUbNt_AC7ZvF53BTYAt0cbaoRXvc53OHg/w283-h400/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.2_1.png" width="283" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPqCs6JUCARtKXDQjGbkaQX0x1MHxsGrwZh0L6uF-qErYL6Rz9AKkXXQyF2GGNjvisDIwyC8TZ37pvDlQhSuxEmq01F1VbM86MvxRJY-Xf_67U1VpiRfrt9MJeo6hbkfcK2D77U_nVl84g9d-TXxTWrQ845HiozDuI3i3Fnn7o-Ecfvfu7LfGs8d0VBQ/s3508/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.2_2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2481" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPqCs6JUCARtKXDQjGbkaQX0x1MHxsGrwZh0L6uF-qErYL6Rz9AKkXXQyF2GGNjvisDIwyC8TZ37pvDlQhSuxEmq01F1VbM86MvxRJY-Xf_67U1VpiRfrt9MJeo6hbkfcK2D77U_nVl84g9d-TXxTWrQ845HiozDuI3i3Fnn7o-Ecfvfu7LfGs8d0VBQ/w283-h400/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.2_2.png" width="283" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.2. Test cls. a IX-a, nr.2 </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5k8SYdm3-hRmHw9OZ3tj5L56JD9Mg2OiSlzCJhlh9GERhFRsJ3_4Cnv2Qi2FaN6A_rEzB5G73FHiox9mE9KmM_2f5BsPeBST8tMFugu0QSEDFNTER9a6xuy4uzlO-2b752qWc1gBIX35yFvXCOlhzmq9zMHzv9gSrvkSh-F-2skbTIEZYnGPwxgHeQQ/s3508/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%201_1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2480" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj5k8SYdm3-hRmHw9OZ3tj5L56JD9Mg2OiSlzCJhlh9GERhFRsJ3_4Cnv2Qi2FaN6A_rEzB5G73FHiox9mE9KmM_2f5BsPeBST8tMFugu0QSEDFNTER9a6xuy4uzlO-2b752qWc1gBIX35yFvXCOlhzmq9zMHzv9gSrvkSh-F-2skbTIEZYnGPwxgHeQQ/w283-h400/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%201_1.png" width="283" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPPnsnVkCDwcoh57R6-GYaqvRUtQKNhc3J55ON43hq5EXbr_noTXnf7DxO3phxmKarkqPats_HsB_AXI1TaWyiYeNaGRTzOfFg3aNr_AWQeIIPMwutJOjvI_6SwLUjJ225Cho7tffOErJ_eUtXU2jn2IiRhyYR6gqTsGkE3FvDQcU8W29CG1c0kb1ZJQ/s3508/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%201_2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2480" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPPnsnVkCDwcoh57R6-GYaqvRUtQKNhc3J55ON43hq5EXbr_noTXnf7DxO3phxmKarkqPats_HsB_AXI1TaWyiYeNaGRTzOfFg3aNr_AWQeIIPMwutJOjvI_6SwLUjJ225Cho7tffOErJ_eUtXU2jn2IiRhyYR6gqTsGkE3FvDQcU8W29CG1c0kb1ZJQ/w283-h400/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%201_2.png" width="283" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.3. Test cls. a X-a, nr.1 </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTjkpOeZnqhELK6oluofBpHrf7cZkl-UQrDmz75bnob8JZaRMIKQA7TRJVSfKGp9BCC9PMmvnbIrto2bG8PgEfRuWDLV-_W0MDuK3oybsjKNyI_eoFDvtSbsiv4vbxLWwUghrpNSD147uDwZoAu8-5TTYTfxEcC532bdYr8me9rFPvVCbVThhMTkRTFw/s3508/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%202_1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2480" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTjkpOeZnqhELK6oluofBpHrf7cZkl-UQrDmz75bnob8JZaRMIKQA7TRJVSfKGp9BCC9PMmvnbIrto2bG8PgEfRuWDLV-_W0MDuK3oybsjKNyI_eoFDvtSbsiv4vbxLWwUghrpNSD147uDwZoAu8-5TTYTfxEcC532bdYr8me9rFPvVCbVThhMTkRTFw/w283-h400/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%202_1.png" width="283" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-qqBZUBDUAK5Nj-jxlY15YDW6xQl1MKVbtIvBZ3CpaGrjl7p-uWLU2mfM8JIq0jtIL0fdyosDPkKLvtY41txVseIZR16SvXKk0Un5ViOcs9m__oQA0719MtMSD2KxS1V_N0VvBI0vcGaDiT9ttgH8CsphLTHLzWK3ZnijuwQ6v21pMc-QB_N4IDG4Fw/s3508/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%202_2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3508" data-original-width="2480" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-qqBZUBDUAK5Nj-jxlY15YDW6xQl1MKVbtIvBZ3CpaGrjl7p-uWLU2mfM8JIq0jtIL0fdyosDPkKLvtY41txVseIZR16SvXKk0Un5ViOcs9m__oQA0719MtMSD2KxS1V_N0VvBI0vcGaDiT9ttgH8CsphLTHLzWK3ZnijuwQ6v21pMc-QB_N4IDG4Fw/w283-h400/Geografia%20politica%20si%20a%20populatiei%20nr%202_2.png" width="283" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.4. Test cls. a X-a, nr.2 </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Concluziile:</b> </div><div style="text-align: justify;"><b>1.</b> Doar doi elevi din 47 (cls. a IX-a, sub.II) au asociat forma statului Zimbabwe cu un cerc (se putea la fel de bine asocia cu un trapez), respectiv forma statului Emiratele Arabe Unite cu a unui triunghi (sau jumătate de dreptunghi). Dintre ei, doar unul a menționat o valoare a ariei apropiată de cea reală. 1 din 47! Restul elevilor fie nu au rezolvat deloc, fie nu înțeleg noțiunea de suprafață (nu o exprimă în km pătrați, ci doar în km), fie nu au simțul ridicolului, oferind valori absolut hilare de ordinul câtorva centimetri sau metri pătrați, fie nu raționează corect, asociind teritoriile cu pricina unor simple dreptunghiuri (au înmulțit lungimea cu lățimea)... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Puteau fi gândite și alte metode de rezolvare: fragmentarea teritoriului în pătrățele de 100 x 100 km (10000 km2 fiecare) sau de 50 x 50 km (2500 km2 fiecare), adunându-se apoi toate pătrățelele, inclusiv fracțiunile de pe margini. Teritoriul E.A.U. ar putea fi descompus în mai multe triunghiuri. În afară de cei doi elevi, nimeni nu a mai propus vreo metodă viabilă și logică de calcul. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgXi-Q40R1VvqMJ6pZdRLo7jeaLfDmRMJ_z8Ai1R4ZOUhR4BlJhdxkVyGU_YsqVSYBmuigRlzEG0ykoQNsorYqCXM_EEg-Te4qaQjhH8Ydl1OY33HT08M9wod0dJ2pPIDRcZO7rYio-t0fK9iYzqQ6E2Vmyoh8t4-Tc-m3kcTdoVboL9jbq3aEhwOG5g/s2688/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.1_2%20-%20Copy.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1404" data-original-width="2688" height="209" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhgXi-Q40R1VvqMJ6pZdRLo7jeaLfDmRMJ_z8Ai1R4ZOUhR4BlJhdxkVyGU_YsqVSYBmuigRlzEG0ykoQNsorYqCXM_EEg-Te4qaQjhH8Ydl1OY33HT08M9wod0dJ2pPIDRcZO7rYio-t0fK9iYzqQ6E2Vmyoh8t4-Tc-m3kcTdoVboL9jbq3aEhwOG5g/w400-h209/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.1_2%20-%20Copy.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><i>Fig.5. Model de calcul al suprafeței statului Zimbabwe, prin asocierea sa cu un trapez sau cerc. </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiopAZMUrar2SXPmy4-1n0Rj4VXDPR6ZP0typ3KL5WmtmwiCrwgC6nuWIvXyECor6JkGwKmwddrYrRxXQf02Jrxdeakll-Y8EfdgHkuvLAbK0AGSRB8WDBk1eudiwrcDhQ0_9gMosY3g1u2H7aGM4RdGIRDDVVnKBDJU3XN_qq0eUZ-soSZE3XqxMboFw/s2408/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.2_2%20-%20Copy.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1224" data-original-width="2408" height="204" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiopAZMUrar2SXPmy4-1n0Rj4VXDPR6ZP0typ3KL5WmtmwiCrwgC6nuWIvXyECor6JkGwKmwddrYrRxXQf02Jrxdeakll-Y8EfdgHkuvLAbK0AGSRB8WDBk1eudiwrcDhQ0_9gMosY3g1u2H7aGM4RdGIRDDVVnKBDJU3XN_qq0eUZ-soSZE3XqxMboFw/w400-h204/Pamantul%20ca%20planeta%20-%20nr.2_2%20-%20Copy.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><i>Fig.6. Model de calcul al suprafeței statului E.A.U. prin asocierea sa cu un triunghi dreptunghic. </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Itemul este inspirat din testările PISA care vizează verificarea capacității elevilor de 15 ani de a-și transfera cunoștințele și competențele în diverse contexte concrete, cotidiene sau profesionale. 95% dintre elevii mei ar fi tras în jos rezultatele PISA. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>2.</b> De ce se întâmplă aceasta? Majoritatea covârșitoare a elevilor nu reușesc să depășească stilul învățării mecanice, să iasă din subțirimea celor culese sporadic la oră și să privească imaginea de ansamblu, învățând structurat, transdisciplinar și interdisciplinar. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Să dau câteva exemple: unii elevi au reținut, printre altele, de la lecția despre scara hărții că trebuie „să elimine ultimele 5 zerouri pentru a transforma centimetrii în kilometri” (în cazul scării numerice). Rămânând blocați în această amintire vagă de la oră, pentru ei nu mai conta că aveau pe test o scară grafică, exprimată deja în kilometri... Ei știau că este ceva de tăiat pe undeva și s-au apucat să taie zerouri din bieții kilometri. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Unii elevi mă acuză că „le-am dat prea greu, de matematică. Ce, suntem la Matematică?” Alții se miră că le cer text argumentativ sau că le depunctez stilul execrabil de scriere și greșelile de ortografie. „Păi ce, suntem la Română aici?” Altfel spus, în mentalul elevilor, din păcate și în al altor participanți ai actului educațional, disciplinele ar trebui total separate, fără nicio corelație logică între cele învățate. „Vreți să mai știm aria cercului de acum doi ani? Și ce treabă are asta cu Geografia!?” </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Consecințele acestei mentalități se văd în societate: muncitori care montează eronat parchetul și gresia pentru că nu sunt în stare să calculeze o arie, oameni care trăiesc într-o dezordine de nedescris pentru că nu au un simț al gestionării spațiului din cameră, jurnaliști care nu înțeleg mărimea unor teritorii cedate în vreme de război ș.a.m.d. Toate se evaluează din ochi, fără calcul, pentru că, nu-i așa, „școala nu ne-a format pentru viață, ci ne-a învățat doar lucruri inutile”. O formulă tocită la Geometrie sau o lecție despre scara hărții la Geografie sunt pierdere de vreme. Apropo, etimologic vorbind, Geometrie = Măsurarea Pământului. Oare la Matematică se ofuschează cineva că „se fac lucruri prea grele, de geografie”? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>3.</b> Implicarea superficială a elevilor în învățare se constată prin analiza rezultatelor de la SUB. I. Chiar dacă au înțeles semnificația emisferelor, a solstițiilor și echinocțiilor sau a opoziției anotimpurilor în cele două emisfere, totuși majoritatea acestor elevi nu se pot hotărî dacă un punct de pe hartă din emisfera sudică pe 21 decembrie are ziua-lumină sau noaptea cea mai lungă din an. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Tot aici, chiar dacă la lecție au înțeles că un fus orar se desfășoară pe 15° longitudine, făcând mai multe exerciții de identificare a orei pe Glob, totuși testul le-a pus dificultăți foarte mari în adunarea și scăderea orelor. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>4.</b> La Sub. II (cls. a X-a) peste 90% dintre elevi arată o incapacitate profundă de a face analogii. Majoritatea au înțeles din lecție că statele africane au o rată ridicată a natalității și un bilanț natural pozitiv ridicat, însă la test nu au putut asocia dublarea populației din ultimii 20 de ani cu Uganda. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">De asemenea, toți elevii știau din lecție că populația României a scăzut în ultimii 30 de ani. Printr-o situație asemănătoare a trecut și Polonia, cu economie și istorie recentă destul de apropiate de ale noastre. Elevii nu au putut face corelații logice, nu au putut explica de ce datele din tabel aparțin Poloniei, respectiv Ugandei. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>5.</b> La sub. III (toate clasele) circa 90% dintre elevi nu își construiesc argumentarea până la capăt, nu aduc exemple concrete în susținerea afirmațiilor, lăsându-l pe cititor să își imagineze „ce a vrut să spună autorul”. Exprimări de tipul „o mișcare de rotație mai lentă/rapidă ar schimba clima, iar omul nu s-ar putea adapta” este incompletă. Cum anume ar modifica clima? De ce? Care sunt efectele? Unde? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La cls. a X-a doar 5% dintre elevi au prezentat introductiv o definiție a natalității sau au exemplificat prin nume de țări cazuri de natalitate ridicată. Doar 2% dintre elevi au formulat argumentări solide, notate cu 3/3p. Restul au primit punctaje între 0 și 2,8p. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În rest sunt aceleași probleme identificate și în articolul anterior, pe care nu le mai reiau, dar vă invit să le parcurgeți aici: <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/11/cateva-observatii-in-urma-evaluarii.html" target="_blank">Câteva observații în urma evaluării orale și scrise a elevilor mei</a>, Concluziile rămân și ele la fel de frustrante ca în postarea precedentă. </div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">22.12.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-24497217499312513902022-11-19T23:06:00.002+02:002023-11-12T03:58:01.244+02:00Câteva observații în urma evaluării orale și scrise a elevilor mei<div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiY16sReDO-Xv0IrZA7QBacQHUDvb5QVc6Bh7fFdDkSldq4eEhpTJMlh8HFrum17PKvak_NbViSmHnBoZOvdALbKA9FBcoRq1HOC4lSlda5E1zp9I4ielRgbZX7xyIiZsZBAgU99nirFWmunwGnEjeJUVRFtMsDmZXuOrZ-_0BXjuPNIuewKexKRQ-4JQ/s1000/evaluarea%20elevilor%20geografie.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="750" data-original-width="1000" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiY16sReDO-Xv0IrZA7QBacQHUDvb5QVc6Bh7fFdDkSldq4eEhpTJMlh8HFrum17PKvak_NbViSmHnBoZOvdALbKA9FBcoRq1HOC4lSlda5E1zp9I4ielRgbZX7xyIiZsZBAgU99nirFWmunwGnEjeJUVRFtMsDmZXuOrZ-_0BXjuPNIuewKexKRQ-4JQ/s320/evaluarea%20elevilor%20geografie.jpg" width="320" /></a></div><br /><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>Printre puținele decizii oficiale inspirate din ultima vreme a fost reorganizarea anului școlar în cinci module, relativ egale, cu o singură medie calculată la finalul anului școlar și cu libertatea acordată profesorilor de a-și concepe strategiile de evaluare. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Semestrele creau un dezechilibru deranjant, primul având o perioadă compactă de peste trei luni, iar al doilea fiind mai lung, dar mult mai fragmentat prin frecventele sărbători legale sau vacanțe, simulări ale examenelor etc. Să nu mai socotim săptămânile pierdute la final de sem. I/început de sem. II. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La ajustarea metodelor de evaluare lucrez energic încă din primul meu an de învățământ. După aproape un deceniu, în urma activității la clasă, a studiului și a examenelor, am ajuns la două concluzii, pe care le folosesc ca principii de gândire didactică: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Principiul 1</b>. Chiar dacă îți îndrepți și ridici enorm eficacitatea metodelor utilizate în predare-învățare, <b>elevii se implică cu adevărat doar când evaluarea se face complet, corect și la standarde calitative și de exigență ridicate</b>. Altfel spus, doar o evaluare bine gândită va motiva mai mult elevii. Chiar cred în puterea de mobilizare și relevanța notelor și a punctajelor acordate realistic, ca oglindire a competențelor elevilor la un moment dat. Cei care spun că „nu sunt importante notele” și că „ar trebui eliminate” de fapt nu le acordă corect sau nu le primesc corect sau nu le înțeleg corect. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">O evaluare bine structurată va atrage mai multă disciplină la ore, atât din partea elevului, cât și a profesorului, care, dacă cere MULT de la elevi (concentrare, atenție, efort), trebuie să și ofere MULT pentru a fi luat în seamă (punctualitate, seriozitate, cunoștințe, bună relaționare, tact pedagogic). Adică asigură un reglaj ameliorativ reciproc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">O evaluare bine construită va stimula automat conceperea unor metode didactice îmbunătățite și eficientizate. Din nou, dacă profesorul cere BINE (competențe cât mai dezvoltate ale elevilor), trebuie să și ofere BINE (metode didactice cât mai atractive și eficiente). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Așadar, cred că o lecție sau o disciplină bine predată trebuie să înceapă... de la coadă, adică de la proiectarea evaluării. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Principiul 2. </b>La nivel conceptual, <b>sistemul de învățământ românesc, orientat pe dezvoltarea competențelor, este gândit foarte bine</b>. Problema apare când majoritatea profesorilor nu înțeleg conceptul și nu îl aplică, școala rămânând blocată în cunoscutele paradigme învechite și obositoare: scris și dictări interminabile, lipsa interacțiunii, a dezbaterilor, a explicațiilor cauzale, a opiniilor, a activității practice, a demonstrației și experimentului sau a utilizării materialelor didactice. Se insistă pe conținuturi, pe transmiterea mecanică a cunoștințelor, nu și pe formarea aptitudinilor, a modului de gândire sau a capacității elevilor de a-și transfera competențele în sfera practică a vieții cotidiene și profesionale. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Fără a intra în definiții plictisitoare, competențele sunt beneficiile educaționale cu care rămâne elevul după o lecție, după un an sau după 12/13 ani de școală. Acestea sunt compuse din trei laturi sau planuri de manifestare, interconectate și importante toate în egală măsură: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>cunoștințele, adică ceea ce știe elevul (pe care insistă majoritatea profesorilor); </li><li>aptitudinile, adică ceea ce poate face elevul, ceea ce este capabil să realizeze în mod aplicat în diverse situații potențiale de viață, cotidiene și profesionale (vezi și testele PISA, ca sugestie); </li><li>atitudinile sau valorile, adică felul în care elevul se raportează mental, emoțional și practic la cele cunoscute; </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Fiecare disciplină școlară cuprinde în programele și proiectările didactice seturi de competențe în jurul cărora profesorul își construiește activitatea. Așadar, trebuie evaluate toate cele trei laturi, nu doar cunoștințele memorate de elevi. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">De pildă, să considerăm un item semieseu de tipul: <i>„Demonstrează într-un text de 10-15 rânduri că, în absența satelitului natural al Pământului, viața omului ar fi imposibilă pe planeta noastră”</i> (cls. a IX-a). Rezolvarea apelează la cunoștințele elevului (informații despre Lună, anumite fenomene generate pe Terra, forțe fizice existente), cât și la aptitudinile sale de a argumenta și a construi un text persuasiv sau de a realiza desene explicative, dar și la atitudinile sale ce țin de corelații logice, creativitate, găsirea unor argumente cât mai solide pentru situația ipotetică dată etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În schimb, un item de tipul <i>„Prezintă trei caracteristici ale satelitului natural al Terrei”</i> evaluează mai ales cunoștințele, puțin sau deloc celelalte planuri ale competenței, fiind deci un item mai slab calitativ. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A trebuit să țin seama de cele două principii, dar și de necesitatea unui sistem de evaluare cât mai diversificat, pentru a asigura o egalitate de șanse, întrucât elevii au temperamente diferite, pasiuni și talente diferite sau registre diferite ale inteligențelor – verbală, vizuală, logico-matematică etc. Deci și modalitatea de evaluare trebuie să fie cât mai variată. Prin urmare, am păstrat unele metode dovedite utile în anii precedenți, dar am și introdus altele. În total voi acorda 4-6 note, cu ușoare diferențe în funcție de profil, comunicate încă din prima oră: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>1.</b> O notă pe ascultare/evaluare orală la tablă/hartă (în Modulul 1-2-3):</div><div style="text-align: justify;">- 2p o cerință de evaluare în special a cunoștințelor; </div><div style="text-align: justify;">- 2p o cerință de evaluare în special a cunoștințelor; </div><div style="text-align: justify;">- 2p o cerință de evaluare în special a aptitudinilor; </div><div style="text-align: justify;">- 2p o cerință de evaluare în special a atitudinilor; </div><div style="text-align: justify;">- 2p pentru caietul complet și ordonat și punctul din oficiu; </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Evaluarea unui elev poate să dureze 10-15 minute, timp în care întreaga clasă participă prin răspunsuri, completări sau exerciții rezolvate. Simultan evaluării unui elev, comunic cu întreg colectivul. Primele două cerințe se rezolvă oral, în fața clasei, prin discuție directă și indicații pe hartă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A treia cerință constă într-o problemă practică, fie la PC, fie pe caiet: elevul trebuie să identifice un fenomen sau un element într-o aplicație online (de ex. Stellarium, la cls. a IX-a), să construiască un grafic climatic în Excel, să deseneze o schiță de hartă în Paint, să interpreteze o imagine la prima vedere, să calculeze bilanțul natural și să deducă două consecințe ale acestuia, să folosească scara hărții pentru a măsura anumite distanțe etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A patra cerință este de tip „discurs de maximum 2 minute”, cu timp de gândire (cca 5 min.) în care elevul își poate nota ideile principale. În mod evident, punctez capacitatea sa de convingere, structura discursului, abilitățile oratorice, tăria argumentelor, corelațiile logice ș.a.m.d. Exemple de cerințe pe care le-am formulat până acum: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>Prezintă două situații ipotetice care ar împiedica formarea/existența anotimpurilor (cls. a IX-a); </li><li>Descrie mediul terestru și diferențele observate, în situația imaginară în care anul ar dura 1000 de zile (cls. a IX-a). Unii au prezentat situația unei rotații mai rapide, alții situația unei revoluții mai lente, cu anotimpuri mai lungi.</li><li>Realizează o interpretare științifică a versurilor lui Eminescu: „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă.” (cls. a IX-a); </li><li>Argumentează afirmația: „Monarhia este cea mai bună formă de guvernământ” (cls. a X-a); </li><li>Argumentează afirmația: „Republica este cea mai bună formă de guvernământ” (cls. a X-a); </li><li>Demonstrează afirmația: „Suprafața uriașă a unui stat constituie un avantaj pentru acesta” (cls. a X-a); </li><li>Demonstrează afirmația: „Suprafața uriașă a unui stat constituie un dezavantaj pentru acesta” (cls. a X-a); </li><li>Prezintă dezavantajele unui stat fragmentat, impuse de forma teritoriului său” (cls. a X-a) </li><li>Convinge-mă că mediile geografice din zona caldă sunt mai ostile locuirii decât cel din România (cls. a XI-a); </li><li>Convinge-mă că mediile geografice din zona caldă sunt mai favorabile locuirii decât cel din România (cls. a XI-a); </li><li>Argumentează afirmația: „Munții Carpați împiedică dezvoltarea economică a României (cls. a XII-a); </li><li>Argumentează afirmația: „Munții Carpați facilitează dezvoltarea economică a României (cls. a XII-a); </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>2.</b> O notă pe un test (M2). La clasa a XII-a (profil umanist) vor mai susține unul (M4). </div><div style="text-align: justify;">- 3p o cerință de evaluare în special a cunoștințelor; </div><div style="text-align: justify;">- 3p o cerință de evaluare în special a aptitudinilor; </div><div style="text-align: justify;">- 3p o cerință de evaluare în special a atitudinilor; </div><div style="text-align: justify;">- 1p din oficiu;
(vezi mai jos) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>3.</b> O notă pe proiect (M3). </div><div style="text-align: justify;">- 2 persoane în echipă; </div><div style="text-align: justify;">- format la alegere: power-point (max. 10 slide-uri), word (max. 3 pagini), video (max. 10 min) sau poster făcut de mână (A0 - A2); </div><div style="text-align: justify;">- conținut: titlu, nume autori, text, parte vizuală (imagini, desene, hărți, diagrame), un joc nerezolvat, bibliografie; </div><div style="text-align: justify;">- termen de predare: 20 ianuarie 2023, ora 14:00. Echipele care depășesc termenul primesc nota 1. </div><div style="text-align: justify;">- criterii de evaluare: 3p redactare; 3p valoare științifică; 3p creativitate; 1p oficiu; </div><div style="text-align: justify;">Pentru detalii, vezi și articolele: <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/10/referatul-la-geografie.html" target="_blank">acesta</a>, <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/03/din-referatele-elevilor-la-geografie.html" target="_blank">acesta</a>, <a href="https://geografilia.blogspot.com/2018/10/din-proiectele-posterele-elevilor-idei.html" target="_blank">acesta</a> sau <a href="https://geografilia.blogspot.com/2018/12/din-proiectele-posterele-elevilor.html" target="_blank">acesta</a>.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>4.</b> O altă notă pe ascultare (M4 sau M5). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>5.</b> O notă pe plusuri/activitate la finalul anului (M5). Aici intră și <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/11/punctarea-activitatilor-extrascolare.html" target="_blank">punctarea activităților extrașcolare</a>. 15 plusuri = nota 10. Se va acorda maximum 1 plus/oră, doar celor care lucrează sau răspund la oră. La 30 de plusuri = două note 10. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Predau la un liceu teoretic, considerat în mentalul colectiv drept „de nivel mediu”. Cititorii fideli cunosc atitudinea mea față de aceste clasamente artificiale, vânturate în mass-media (vezi articolul <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/07/cat-de-bune-sunt-colegiile-bucurestene.html" target="_blank">„Cât de bune sunt colegiile bucureștene de top?”</a>). În liceu dispunem de table smart în fiecare clasă, conexiune la internet foarte bună, acces la materiale didactice. La Geografie tabla este conectată la PC, atlasele sunt pe fiecare bancă, iar hărțile generale și tematice stau agățate pe pereți. Condițiile materiale, încă imperfecte dar în continuă îmbunătățire, ne situează totuși peste majoritatea covârșitoare a liceelor din această țară. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Numărul elevilor evaluați până acum (19.11.22) la materia mea: </div><div style="text-align: justify;">1. Evaluarea orală, la clasele: </div><div style="text-align: justify;">- a IX-a Filologie: 14 elevi evaluați; </div><div style="text-align: justify;">- a IX-a Științe ale Naturii: 8 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a X-a Filologie: 14 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a X-a Mate-Info: 4 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XI-a Științe Sociale: 12 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XI-a Mate-Info: 8 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XI-a Științe ale Naturii: 5 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XII-a Științe Sociale-1: 19 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XII-a Științe Sociale-2: 18 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XII-a Mate-Info: 6 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XII-a Științe ale Naturii: 9 elevi; </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">2. Test de evaluare, la clasele: </div><div style="text-align: justify;">- a XI-a Științe Sociale: 32 elevi evaluați. </div><div style="text-align: justify;">- a XI-a Mate-Info: 23 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XI-a Științe ale Naturii: 26 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XII-a Științe Sociale-1: 30 elevi; </div><div style="text-align: justify;">- a XII-a Științe Sociale-2: 24 elevi; </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Iată testele de la cls. a XI-a și a XII-a. Competențele specifice evaluate au fost formate, dezvoltate și exersate anterior, în lecțiile cuprinse de aceste testări. Ținând cont de efortul meu, constat amar că rezultatele sunt nesatisfăcătoare, după cum voi exemplifica mai jos. Remedierea lor rămâne himera nemiloasă cu care ducem lupta perpetuă... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgN8Goklf45A0QT7b4SzFoX-XEtV5TEzJgNWAZCadRLh_FjTMKG6Lt4SaDIN1-e8A9WXdv1F7iITpo0IvwYTp-t4UhMekyJLVijux7ldo4ZPfNG7bkEn3JiVc6JA0AIORBXahelzsvksZhtRt9j8yJufr1iYrBTdZGr-198WttdwZ2CDl78vMC7Gpspbg/s2339/Mediile%20geografice%20-%20nr.1-1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgN8Goklf45A0QT7b4SzFoX-XEtV5TEzJgNWAZCadRLh_FjTMKG6Lt4SaDIN1-e8A9WXdv1F7iITpo0IvwYTp-t4UhMekyJLVijux7ldo4ZPfNG7bkEn3JiVc6JA0AIORBXahelzsvksZhtRt9j8yJufr1iYrBTdZGr-198WttdwZ2CDl78vMC7Gpspbg/w283-h400/Mediile%20geografice%20-%20nr.1-1.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVJf1GSJ7lLG0b-vNDyEk3GfeP6wBzLHM4OnuE-YXhXsrkKj_8X0Aj7iQAzsNCVyVDHl2FNGWys3JiMyYp3Cylv4SDzx-3oQFcaBJxqU8J4Hho1vmKs66n7GmmZMO9NeC28y9eo_bQQjnDToxNOEMLbCwda7mEmOUz8n9-RTF1yXsezv0ntUnpXb9xvQ/s2339/Mediile%20geografice%20-%20nr.1-2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVJf1GSJ7lLG0b-vNDyEk3GfeP6wBzLHM4OnuE-YXhXsrkKj_8X0Aj7iQAzsNCVyVDHl2FNGWys3JiMyYp3Cylv4SDzx-3oQFcaBJxqU8J4Hho1vmKs66n7GmmZMO9NeC28y9eo_bQQjnDToxNOEMLbCwda7mEmOUz8n9-RTF1yXsezv0ntUnpXb9xvQ/w283-h400/Mediile%20geografice%20-%20nr.1-2.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoLoQKgkjV4QlxJ7vGcGBMTB49CPkMadVSi2sG3UKyr-IqnhGtaGKBcWBvYwH9ZWED9AXh9t_037Q4PoO3Dpa4CH-XepKtZkpBMvavpPzWVQL-45HNt1aDlShaXLR15tFolWt1ASCRngPnS1CzhJzXHq51ageBSKcPtJNmvR18cpBeB_aRfbXPaWxeNQ/s2339/Mediile%20geografice%20-%20nr.2-1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoLoQKgkjV4QlxJ7vGcGBMTB49CPkMadVSi2sG3UKyr-IqnhGtaGKBcWBvYwH9ZWED9AXh9t_037Q4PoO3Dpa4CH-XepKtZkpBMvavpPzWVQL-45HNt1aDlShaXLR15tFolWt1ASCRngPnS1CzhJzXHq51ageBSKcPtJNmvR18cpBeB_aRfbXPaWxeNQ/w283-h400/Mediile%20geografice%20-%20nr.2-1.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEOD0puLhGDUysJWMWLk1oIN1Zc4E6mEcnD4CoTsGHcHSU2fVi7DyDvJbX5mOGej7uWgt3qU0RyxVGDuPAw9TLlyAH8BlMeUdxe8CrlJ4psRCQIz3ea1XNWeZMTRJmWiHPbEtd_Q9NxLlzf8QTBhm0suo7CsG4QWTgWVW21ndr8jKxJJrwOaOxwm1Fsg/s2339/Mediile%20geografice%20-%20nr.2-2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEOD0puLhGDUysJWMWLk1oIN1Zc4E6mEcnD4CoTsGHcHSU2fVi7DyDvJbX5mOGej7uWgt3qU0RyxVGDuPAw9TLlyAH8BlMeUdxe8CrlJ4psRCQIz3ea1XNWeZMTRJmWiHPbEtd_Q9NxLlzf8QTBhm0suo7CsG4QWTgWVW21ndr8jKxJJrwOaOxwm1Fsg/w283-h400/Mediile%20geografice%20-%20nr.2-2.png" width="283" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEih8WB1ODc3emD1N92--t7YeSP5kubII3Kcv2i2MHOQxfsp-AvyVmfClt_bUvMl-KzlqWhsWdW6oHX8Q2MEr1nHbKbcd8rCtrUOmGAnEULJ70bUy_C0alrEL71B3n2ZrVikp65FRCasqTpC65XEXNygfgkaFssLSF-OoqaubosR508oy-S7eGYcJ3LOPg/s2339/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.1-1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEih8WB1ODc3emD1N92--t7YeSP5kubII3Kcv2i2MHOQxfsp-AvyVmfClt_bUvMl-KzlqWhsWdW6oHX8Q2MEr1nHbKbcd8rCtrUOmGAnEULJ70bUy_C0alrEL71B3n2ZrVikp65FRCasqTpC65XEXNygfgkaFssLSF-OoqaubosR508oy-S7eGYcJ3LOPg/w283-h400/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.1-1.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgC7VD1wLDiBqAJAIkIJqGkmBuruYpCLxPIxtLY_Ai1EXoWluz5AMgPmCD0zGOSj-neuO05Gc-xLLfkpMu93hfXh6YvAAthipqdJUFb5XZKz9v8AJR8oU6-GaKkrQH9aUbQoqx9t6LDIQ1phIaaB5N_zyv7OB5M0WV3B2LvVltGqtEhlxygQQZnHELkOQ/s2339/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.1-2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgC7VD1wLDiBqAJAIkIJqGkmBuruYpCLxPIxtLY_Ai1EXoWluz5AMgPmCD0zGOSj-neuO05Gc-xLLfkpMu93hfXh6YvAAthipqdJUFb5XZKz9v8AJR8oU6-GaKkrQH9aUbQoqx9t6LDIQ1phIaaB5N_zyv7OB5M0WV3B2LvVltGqtEhlxygQQZnHELkOQ/w283-h400/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.1-2.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgADlY6un3A3Xqcpev55V9bwwEnG8yqVMFhgi6cNcSX6OaVWZxnQara7QZG0hlfFwukJcal67i_jFpykvqWYyewfTk-TPDjBShPRJJnY8cQwIJtQccVCF6jouqqFKMV8A_UYG79K-GQ9CPB4XCbt7d27H4TjQ9fAGhAsGcVCdyOnZpOK9ssIsupVmRToA/s2339/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.2-1.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgADlY6un3A3Xqcpev55V9bwwEnG8yqVMFhgi6cNcSX6OaVWZxnQara7QZG0hlfFwukJcal67i_jFpykvqWYyewfTk-TPDjBShPRJJnY8cQwIJtQccVCF6jouqqFKMV8A_UYG79K-GQ9CPB4XCbt7d27H4TjQ9fAGhAsGcVCdyOnZpOK9ssIsupVmRToA/w283-h400/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.2-1.png" width="283" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfL7n2RmfQGhMV3o3mIhyTJHYnsNwtM4oTqIpfx8gmtfQwGXnKNMZwZkQevy2MGI3A-a7rFR1vxbbdE6p14FbC_54XJGZww7p5P2WLzsOZqhapwCAuFBudoI0IHcRv76tox-MbjGw2Hs-2YYgLNhM_DtbbOHJtLST4HNU1moRYt1n96DEKl-qVYo6bnw/s2339/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.2-2.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2339" data-original-width="1654" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhfL7n2RmfQGhMV3o3mIhyTJHYnsNwtM4oTqIpfx8gmtfQwGXnKNMZwZkQevy2MGI3A-a7rFR1vxbbdE6p14FbC_54XJGZww7p5P2WLzsOZqhapwCAuFBudoI0IHcRv76tox-MbjGw2Hs-2YYgLNhM_DtbbOHJtLST4HNU1moRYt1n96DEKl-qVYo6bnw/w283-h400/Relieful%20Rom%C3%A2niei%20-%20nr.2-2.png" width="283" /></a></div><span style="text-align: justify;"><div style="text-align: left;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mai jos prezint niște procentaje estimative, valabile pentru eșantionul de elevi analizat la testarea orală și la cea scrisă. Oare cum ar arăta aceste procente în cazul liceelor considerate „slabe” sau „din ultima treime valorică”? Dar la așa-zisele „colegii de top”? Așadar, zece concluzii ale dezastrului: </div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>1.</b> 80% dintre elevi nu se pot exprima fluent și argumentat, nici oral, nici în scris. Creativitatea le este total sau parțial inhibată, nu au idei stârnite de cerințele propuse. Toate acestea sunt rezultatul lipsei lecturărilor personale de orice fel. </div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>2.</b> 60-70% dintre elevi nu au un antrenament al învățării, al studiului individual, de unde rezultă o incapacitate de argumentare, de realizare a corelațiilor logice, de gândire analitică. Evident nici școala nu îi ajută prea mult în acest sens. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Chiar și la sub. I (item cu alegere multiplă) elevii dau dovadă de lipsa gândirii logice. De exemplu, la pct. 9: <i>„Ghețari polari există în:”</i>, nu era necesar ca elevul să fi auzit vreodată de Arhipelagul Arctic Canadian. Îi era suficient să coreleze termenul „Arctic” cu numele oceanului acoperit parțial de banchiză, pentru a deduce logic că și prin insulele respective ar trebui să fie ceva ghețari... </div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>3.</b> Discursul scris este total neconvingător (sub. III), plin de trunchieri sau abstractizări supărătoare, fără substanță, fără greutate a mesajului, fără exemple concrete, fără fir logic, fără informație suficientă, uneori fără diacritice și deseori cu greșeli gramaticale. Bineînțeles că prevalența comunicării virtuale, unde predomină mesajul prescurtat sau de tip „emoticon”, lasă amprente negative în (de)formarea personalității lor. </div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>4.</b> Graficele (sub. II) sunt incomplete sau cu axă laterală care nu respectă nicio normă. 80% dintre elevi nu înțeleg pe deplin conceptul transpunerii unor date numerice într-o formă vizuală/grafică. </div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>5.</b> Peste 50% dintre elevi fac confuzii majore între noțiuni: marea și Dunărea sunt denumite „forme de relief”, punctele cardinale sunt veșnic încurcate, America și Africa li se par țări, sunt utilizate calcuri lingvistice amuzante după modele englezești. Pentru elevi: mapă = hartă, poluție = poluare, confidență = încredere (curaj), bilion = miliard, compas = busolă, consumerism = consumism etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Unii elevi de cls. a XI-a asociază termenul „penaj” cu vulpea polară, nepercepând practic derivarea cuvântului de la „pană/pene”. Nu reușesc să facă analogii și să deducă sensul particulei „a” (din „afotic”), nici după ce le enumăr alți termeni compuși în mod asemănător: anormal, asimetric, abiotic etc. Apoi încerc să-i determin a deduce sensul lui „fotic” din același cuvânt, întrebându-i de ce au nevoie pentru a realiza o <b>foto</b>grafie (vor răspunde: „de cameră, telefon, deget”). Sau de ce un înveliș al Soarelui se cheamă <b>foto</b>sferă. Tare greu... spre imposibil. Decât să piardă trei minute învățându-i pe elevi să facă astfel de conexiuni mentale, unii profesori preferă să le transmită robotic, în 5 secunde: „Afotic = fără lumină. Mergem mai departe...”</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>6. </b>Peste 80% dintre elevi scriu texte pline de greșeli majore de ortografie și semantică: nu înțeleg „filosofia” i-urilor și a cratimelor, fac dezacorduri și ruperi de sens, pun virgulă între subiect și predicat, au exprimări informale și argotice sau construiesc fraze „alambicate” și lungi de 5-12 rânduri. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>7.</b> 20-50% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Este drept, pe nivele diferite ale gravității. La cls. a XI-a (sub.I, scris) mă întreabă câte variante pot fi corecte, în condițiile în care cerința menționează foarte clar: „Pot fi corecte una, două sau trei variante.” (vezi testul mai sus). Alții încercuiesc răspunsurile corecte fără a nota literele în căsuțele laterale. Alții dau corecte toate cele patru variante sau niciuna (scriind realmente „niciuna”). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Altul, la vârsta de 18 ani, mă întreabă ce înseamnă „restrictiv”, după atâta epidemie în care s-a discutat pretutindeni doar de „restricții”... Altul, la același subiect (<i>„Relieful României ca factor restrictiv pentru dezvoltarea economică a țării”</i>), îmi enumeră doar beneficiile pe care ni le oferă relieful. Adică nu a înțeles nici el sensul împricinuitului adjectiv, „restrictiv”, dar a zărit pe undeva termenul „dezvoltarea” și s-a gândit că trebuie să fie ceva de bine. Și de bine a scris... </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La cls. a XI-a (sub. III), mulți elevi doar au descris mediul respectiv (polar sau ecuatorial) prin niște trăsături geografice învățate mecanic, fără a răspunde efectiv cerinței-problemă: de a demonstra cum anume pădurile ecuatoriale și ghețarii polari influențează întregul mediu terestru. Adică nu au capacitatea de a face corelații logice între cunoștințe, nu au abilitatea de a construi opinii pe baza unor idei personale. Adică sunt tot analfabeți funcțional, dar la un nivel mai subtil. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>8.</b> La specializarea Matematică-Informatică rezultatele sunt mai bune decât la Filologie și Științe Sociale. Elevii au o gândire mai bine organizată, mai analitică și mai critică, pot emite raționamente logice. Elevii profilului umanist nu excelează la capitolele unde ar fi trebuit să o facă: nu au capacitatea de a construi un fir discursiv-argumentativ, nu au abilități oratorice sau o exprimare îngrijită, nu sunt spirite enciclopedice, nu sunt mai buni la limbi străine, istorie, arte, literatură etc. De fapt, majoritatea covârșitoare a elevilor „umaniști” par doar „fugiți de matematică”. Și atât. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Geografia nu este o știință (doar) umanistă. Ea apelează la numeroase metode de lucru din sfera domeniilor exacte. Orice profesie serioasă și bănoasă, care implică geografia, solicită în realitate cunoașterea a cel puțin unui limbaj de programare, a ceva matematică și programe software (pentru detalii, vezi articolul <a href="https://geografilia.blogspot.com/2022/10/ce-pot-face-cu-geografia.html" target="_blank">„Ce pot face cu Geografia?”</a>) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Așadar, elevii specializării Matematică-Informatică au rezultate mai bune, iar profesiile care implică geografia necesită competențe de tip realist și totuși Geografia, ca disciplină de studiu și de bacalaureat, nu este considerată (și) a profilului Real. Oare există lobby de schimbare a acestei situații, făcut la Ministerul Educației de Facultățile de Geografie, Institutul de Geografie, inspectorii de specialitate, Societatea de Geografie și alte asociații!? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>9.</b> Notele acordate de mine variază între 1 și 10, 10% dintre elevi obținând nota maximă la evaluarea orală și 1% la cea scrisă. Ele oglindesc nivelul general al liceului, implicarea, interesul și efortul elevilor. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>10.</b> Peste 70% dintre absolvenți, și cred că acesta este procentajul valabil pentru întreg învățământul românesc, nu vor avea competențe satisfăcătoare, minime în nicio arie de cunoaștere: lingvistică, științifică, tehnică, practică, socială, cultural-artistică, religioasă, sportivă etc. Adică nivelul lor real, complet și corect evaluat, s-ar situa sub nota 5 la toate disciplinele școlare. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Închei aici expunerea frustrărilor mele de la catedră, cu speranța că lucrurile se vor îndrepta cândva. Cum anume... rămâne de văzut. Știu sigur că nu îmi fac profesia perfect, dar mai știu că mă străduiesc continuu să o eficientizez, să o îmbunătățesc. Doar că rezultatele elevilor mei nu depind doar de mine... </div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">19.11.2022</div></span>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-19400737182015730552022-10-08T13:22:00.002+03:002023-11-12T03:58:25.218+02:00O împărțire geopolitică a lumii actuale pe criterii politico-economico-militare<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVlVq__i-8t66eDydB6rPDagLXsdLYijjprfUkUKaRHMomNFCUg052eB3t04HnHyHs1fQTWtWjJgVuBD0hniyGzGmwnMBl3_4oyn1_sez4ixJHvUR1NpS4m5H6IwShJBNsgWqUvZFcTqBmAQxim0dap7BMjBYl_N9jgVO5ffhA1R3tbpZvT3D_iFuYGA/s2115/Potentiale%20aliante%20geopolitice%20medalion.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="495" data-original-width="2115" height="94" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVlVq__i-8t66eDydB6rPDagLXsdLYijjprfUkUKaRHMomNFCUg052eB3t04HnHyHs1fQTWtWjJgVuBD0hniyGzGmwnMBl3_4oyn1_sez4ixJHvUR1NpS4m5H6IwShJBNsgWqUvZFcTqBmAQxim0dap7BMjBYl_N9jgVO5ffhA1R3tbpZvT3D_iFuYGA/w400-h94/Potentiale%20aliante%20geopolitice%20medalion.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>INTRODUCERE. Un iscusit titlu șocant și exagerat pentru articolul de față ar fi cu siguranță: „Potențiale alianțe în preajma Celui De-al Treilea Război Mondial”. Totuși încercăm menținerea unui echilibru conform realităților actuale. Scena geopolitică este un joc vârtos al intereselor individuale, naționale și regionale, economice și geostrategice, vâltoare care pare a grupa țările în jurul a doi poli principali de putere și atracție: Pe de o parte Grupul SUA-Franța-Japonia, pe care îl vom eticheta „Triunghiul Albastru”, iar pe de altă parte Grupul China-Rusia-Iran sau „Triunghiul Roșu”. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>METODOLOGIA</b> de realizare a clasificării statelor lumii a avut la bază 4 criterii generale, fiecare primind punctaje între 0 și 1, după cum urmează: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Criteriul 1. Poziționările diplomatice față de principalele zone de conflict</b>. Au fost analizate listele cu statele care recunosc independența unor teritorii cu statut incert (Israel/Palestina, Kosovo, Coreea de Nord, Taiwan, Sahara Occidentală). Am urmărit și relațiile diplomatice cu aceste entități statale, prezența ambasadelor sau a consulatelor. Am contorizat și votul în cadrul ședinței ONU de condamnare a agresiunii militare a Federației Ruse din Ucraina (2022). Punctajele acordate, între 0 și 1, pot fi consultate în fig.1. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Media tuturor acestor atitudini diplomatice arată o asemănare geopolitică maximă cu poziționările SUA (0.08) sau o deosebire maximă față de poziționările SUA (1). Altfel spus, statele albastre își intersectează opiniile cu ale SUA, deci manifestă o potențială apropiere, pe când opinia statelor roșii este total discordantă cu a SUA, deci manifestă o depărtare geopolitică față de acest pilon (Coreea de Nord, Siria, Iran ș.a. – fig.2.). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioFOuN9auxzUrFq2Fn2mW5rs8OGEUPF4GDU8dz0JMjbuKRj3hW00hnhePkhXolN7V63DYuckV7wcLwGuatxm0laUF0PqjCAz5p4Z3rOu7oqYpVIfeVkFAh0bwk-BY_hE3WQQazJB31gt6-WhJ9gTY0bMuVI4lPyw3X_EzhxB16Odei212B2P-UaD0uCQ/s8888/POTENTIALE%20ALIANTE%20PUNCTAJE.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="8888" data-original-width="3381" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioFOuN9auxzUrFq2Fn2mW5rs8OGEUPF4GDU8dz0JMjbuKRj3hW00hnhePkhXolN7V63DYuckV7wcLwGuatxm0laUF0PqjCAz5p4Z3rOu7oqYpVIfeVkFAh0bwk-BY_hE3WQQazJB31gt6-WhJ9gTY0bMuVI4lPyw3X_EzhxB16Odei212B2P-UaD0uCQ/w244-h640/POTENTIALE%20ALIANTE%20PUNCTAJE.png" width="244" /></a></div><br /><div style="text-align: center;"><i>Fig.1. Metodologia de acordare a punctajelor între 0 și 1 pentru a clasifica geopolitic și geostrategic statele lumii. Click pe imagine pentru a deschide. </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhetsWIT9vVzuVePazzTPXDscWgquvZDqathETUCGm6346Mp3c5ZX8Twn7oAfCILQbfMhJz4YNf6Zwz82tmFu3TdIIPwyeO9hCeGZE-MWWmEWMux2BfB8vRtNWkm5E6Ql8IfLmy14--9NRqnjnY-IWuhmIQPJ-78quwG8m6id7eflszW1fXbMLyZSFCyw/s3356/POZITIONARI%20DIPLOMATICE%20HARTA.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2128" data-original-width="3356" height="254" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhetsWIT9vVzuVePazzTPXDscWgquvZDqathETUCGm6346Mp3c5ZX8Twn7oAfCILQbfMhJz4YNf6Zwz82tmFu3TdIIPwyeO9hCeGZE-MWWmEWMux2BfB8vRtNWkm5E6Ql8IfLmy14--9NRqnjnY-IWuhmIQPJ-78quwG8m6id7eflszW1fXbMLyZSFCyw/w400-h254/POZITIONARI%20DIPLOMATICE%20HARTA.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.2. Poziționarea geopolitică în privința principalelor zone de conflict (2022). </i><i>Click pe imagine pentru a deschide</i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Criteriul 2. Comerțul internațional.</b> Au fost preluate datele <i>Lowy Institute calculations, IMF Direction of Trade Statistics Database 2018</i>, acordându-se punctaje între 0 (partener comercial predominant este SUA) și 1 (partener comercial predominant este China).</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Criteriul 3. Indicele democrației.</b> (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Democracy_Index" target="_blank">Sursa datelor</a>) Valorile cele mai apropiate de 0 au fost acordate democrațiilor puternice (0.03 – Norvegia), iar cele mai apropiate de 1 regimurilor autoritare și dictatoriale (0.97 – Afganistan). Regimurile democratice se grupează mai ușor pentru cooperare cu SUA. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Criteriul 4. Alianțe militare și geostrategice</b>. Au fost acordate punctaje astfel:</div><div style="text-align: justify;">- 0 – membri NATO;</div><div style="text-align: justify;">- 0.25 – parteneri ai NATO;</div><div style="text-align: justify;">- 0.5 – neutri și alte alianțe;</div><div style="text-align: justify;">- 0.75 – parteneri ai SCTO, CSO;</div><div style="text-align: justify;">- 1 – membri SCTO, CSO.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>REZULTATE. </b>După acordarea punctajelor, a fost realizată o mediere aritmetică a celor patru criterii politico-economico-militare (ultima coloană din fig.1), rezultând o bipolaritate geostrategică a lumii de azi (fig.3), după cum urmează: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>1. „Triunghiul Albastru”</b>, cu SUA, Franța și Japonia. Lângă ei apar partenerii geostrategici de rang principal (Canada, Regatul Unit, Europa de Vest în general, Israel, Taiwan) și cei de rang secundar (Europa Centrală - Germania, Italia, Turcia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Iordania, Arabia Saudită ș.a.). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>2. „Triunghiul Roșu”</b>, cu China, Rusia și Iran. Acestea au deschidere sau pot atrage alte state distante în raport cu americanii (Siria, Coreea de Nord, Belarus, Asia Centrală etc.). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În acest timp, Africa pare a fi un „El Dorado” al investițiilor chinezești; America Latină, cu Brazilia membră BRICS, se împarte între cei doi poli; iar România își duce mai departe destinul său bimilenar, „la intersecția marilor imperii”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Triunghiul Albastru înregistrează un IDU și PNB/loc mai ridicate, avans tehnologic, militar și economic, regimuri democratice mai solide și stabile, globalizare accentuată a marilor companii. În schimb, Triunghiul Roșu dispune de o bogată varietate a resurselor naturale, control energetic asupra pieței mondiale, suprafață și populație mai mari, forță de muncă mai numeroasă și mai ieftină, armate mai numeroase, regimuri politice autoritare, dictatoriale sau doar slab democratice. Ambele grupuri dețin arme nucleare, de distrugere în masă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Simplist vorbind, tensiunea dintre cele două tabere este un duel între CALITATE și CANTITATE, extrem de dependente una de cealaltă și, din acest motiv, cu risc scăzut de evoluție spre o nouă conflagrație mondială. Deocamdată. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh42d9jYa5xi98lCHgG7iDoeBkb-tfHY0q7U2Ct7bcny3C3aplv2Enx69LnBpDl3QslD8_X5E1FMdXwuGOzYVjAiCWPGBkJ4jgA0bE6DNvB_ovwutMSAl5bP9rAm8aLJ6HwLF4R20Ggkxd2VurJyP4i4lloe-vjUb7CqnWAfjX68fx7wsJxCPSQ6yvctQ/s3356/POTENTIALE%20ALIANTE%20GEOPOLITICE%20HARTA.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2128" data-original-width="3356" height="254" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh42d9jYa5xi98lCHgG7iDoeBkb-tfHY0q7U2Ct7bcny3C3aplv2Enx69LnBpDl3QslD8_X5E1FMdXwuGOzYVjAiCWPGBkJ4jgA0bE6DNvB_ovwutMSAl5bP9rAm8aLJ6HwLF4R20Ggkxd2VurJyP4i4lloe-vjUb7CqnWAfjX68fx7wsJxCPSQ6yvctQ/w400-h254/POTENTIALE%20ALIANTE%20GEOPOLITICE%20HARTA.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.3. O împărțire geopolitică a lumii (2022). </i><i>Click pe imagine pentru a deschide</i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: red;">___</span></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">08.10.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-38647643849624595922022-10-03T01:28:00.003+03:002023-11-12T03:58:35.564+02:00Ce pot face cu Geografia?<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxv4TqZJb7eNXkySKeHVquacVTkC53LS5ciWQNpu-0BHExEDFy4BYdawQwmzoSkXGm1H29soy0LUSMMiZVw8XovCYPQ7FptKjv_TjVNUcT96yutcY3cMKE0xOiEdARYXPZuda12xuw0pekqA1_ApqAfLqDLr0pwG_9DG0er8-fHhNRyTwL1tQ-EJkX_g/s960/meteorolog.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhxv4TqZJb7eNXkySKeHVquacVTkC53LS5ciWQNpu-0BHExEDFy4BYdawQwmzoSkXGm1H29soy0LUSMMiZVw8XovCYPQ7FptKjv_TjVNUcT96yutcY3cMKE0xOiEdARYXPZuda12xuw0pekqA1_ApqAfLqDLr0pwG_9DG0er8-fHhNRyTwL1tQ-EJkX_g/w400-h300/meteorolog.jpg" width="400" /></a></div><div style="text-align: right;"><i>Meteorolog ANM (<a href="https://retetesivedete.ro/cum-fac-meteorologii-anm-prognozele-de-fenomene-severe.html" target="_blank">Sursa foto</a>)</i></div><div><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Acest articol se adresează tuturor elevilor, dar și studenților, nelămuriți în privința opțiunilor profesionale oferite de pasiunea lor, geografia. Am încercat să răspund la această întrebare și cu <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/02/relevanta-geografiei-ca-obiect-de-studiu.html" target="_blank">alte ocazii</a>, însă revin acum cu mai multe explicații concrete și clare, cum nu veți găsi pe niciun site al Facultăților de Geografie. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mai întâi precizez pe scurt: cu geografia, de una singură, nu faceți absolut nimic. Abia atunci când ea este asociată altor competențe, sporesc șansele voastre de reușită.
Înainte de a vă detalia, punctez următoarele estimări subiective, care nu se bazează neapărat pe informații statistice: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li>Majoritatea covârșitoare a elevilor participanți la olimpiadele naționale de Geografie sau cu rezultate deosebite la fazele județene NU urmează facultățile de Geografie! Deci din start potențialul studenților nu este cel mai ridicat. </li><li>Cel puțin 75% dintre studenții geografi NU vor lucra într-un domeniu conex geografiei! </li><li>Dintre cei care vor lucra în domeniu, un procentaj extrem de mic (mi-este teamă să menționez unul) va avea satisfacție financiară de pe urma activității lor. </li><li>Maximum 1-2% dintre studenții geografi au competențe variate și aprofundate, formate în școală, care să le permită ulterior <b>flexibilitatea profesională, adaptarea la schimbare sau progresul în carieră</b>. </li><li>Metodele didactice, standardele academice și criteriile de evaluare ale facultăților de Geografie sunt foarte coborâte, ceea ce descurajează competiția, demotivează performanța, studiul și cercetarea. Efectul imediat îl constituie apariția unor cohorte întregi de absolvenți nepregătiți intelectual, profesional și aptitudinal, adică inutili și neinserabili economic. </li></ul></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Așadar, NU îți face iluzii! Facultatea de Geografie nu îți va asigura viitorul! De altfel, în unele joburi/domenii care implică și geografia, nici măcar nu ai nevoie de ea. Îți pot fi suficiente anumite cursuri de formare profesională (ghid în turism, ghid montan), internship-uri în companii sau pur și simplu poți urma alte facultăți (Geodezie, Informatică etc.). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Dacă chiar iubești geografia și îți dorești să activezi în domeniu, îți reamintesc că ai nevoie de o pregătire cât mai diversificată!
Cu cât știi mai multe și cu cât te pricepi la mai multe, cu atât opțiunile tale de evoluție profesională se diversifică. Cred că această regulă este universal valabilă. Orice job, orice profesie sau orice business pe care-l visezi necesită de fapt o matrice, o combinație de mai multe competențe (cunoștințe, aptitudini, priceperi, abilități, creativitate, originalitate a ideilor etc.). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Bazele acestei „matrici” se pun în școală, unde elevii trebuie să învețe cât mai bine la cât mai multe discipline. Evident că nimeni nu poate excela la toate, nu există „elevi de nota 10 pe linie”, în opinia mea, dar cu cât implicarea este mai serioasă, cu atât posibilitatea viitorului adult de a fi mai flexibil profesional va crește. De aceea, moda lui „învăț doar ce-mi place” este distructivă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Veți observa în diagrama de mai jos anumite profesii și domenii în care puteți lucra, ca geografi. În lista competențelor de care aveți nevoie, în plus față de pregătirea geografică, veți găsi, surprinzător pentru unii, cam toate disciplinele școlare ale Trunchiului Comun. Dacă nu îți place școala, la 20 și ceva de ani vei descoperi că ai lacune și incompetențe, tocmai pentru că ai tratat-o cu indiferență. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Așadar, ce poți face cu geografia!? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUqWz-cYmLgJjMXhd8ppbG-MRRKnSUqQ8Qjhxgv0SKTTKZvFUWEfBH7g8xlu6pWB42Jv6vuz69cWv0-TzXOPVLBFQdUDcQ2xW3zsFDQmdIY6mDJrVmxzEyxS6CXh-uwHMtBbkdpw0gPqwlPPZPeClNQhKIK65RuuT36hv5sG0IZKJCcqrVJar0BED5GQ/s2463/Exemple%20de%20profesii%20si%20domenii%20pentru%20geografi.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2188" data-original-width="2463" height="355" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUqWz-cYmLgJjMXhd8ppbG-MRRKnSUqQ8Qjhxgv0SKTTKZvFUWEfBH7g8xlu6pWB42Jv6vuz69cWv0-TzXOPVLBFQdUDcQ2xW3zsFDQmdIY6mDJrVmxzEyxS6CXh-uwHMtBbkdpw0gPqwlPPZPeClNQhKIK65RuuT36hv5sG0IZKJCcqrVJar0BED5GQ/w400-h355/Exemple%20de%20profesii%20si%20domenii%20pentru%20geografi.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.1. Perspective profesionale ale geografiei și gama de competențe necesare pentru fiecare. </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Iată câteva posibilități de angajare/antreprenoriat: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>1. Profesor.</b> Ai nevoie în primul rând de o specializare foarte avansată în geografie, de competențe psiho-pedagogice, de aptitudini lingvistice și sociale, dar și de alte cunoștințe sau abilități. Dată fiind oferta financiară nesatisfăcătoare, opțiunile tale de evoluție profesională depind de dezvoltarea ta pe mai multe direcții și se pot materializa în: avansare ierarhică (grade didactice, funcție de conducere în școală, metodist, inspector, ministru, președinte cu 6 șase case etc.), cooptarea în echipe de lucru (pentru întocmirea manualelor, a unor publicații, ghiduri și materiale didactice, a programelor școlare sau a subiectelor de examen), implicarea în anumite proiecte educaționale, organizarea unor excursii, meditații particulare, activități de tip after-school, dezvoltarea unei școli private sau unor site-uri și platforme educaționale. Sau îți poți lua un al doilea job part-time într-un domeniu fără nicio legătură cu ceea ce faci la școală. Ai avantajul timpului liber. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>2. Ghidul în turism.</b> Dacă îți place să vorbești cu oamenii, să te plimbi și să duci o viață activă, poate fi un job potrivit pentru tine. Cunoștințele de geografie, istorie și cultură a locurilor vizitate constituie o condiție necesară. La fel și exprimarea fluentă în engleză, franceză sau spaniolă. O limbă puțin cunoscută de europeni (chineză, japoneză, coreană etc.) îți poate deschide perspective de colaborare cu turiști și agenții de pe alte continente. Poți fi la început angajat, iar ulterior îți poți dezvolta propriul tău business. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>3. Organizator, antreprenor în turism.</b> Aici nu ai nevoie de prea multe cunoștințe de geografie, ci mai degrabă de o bună pregătire financiară, juridică și organizatorică (cum să îți faci o firmă, cum să atragi fonduri, cum îți plătești taxele și salariații, cum lucrezi cu un contabil, cum îndeplinești standardele necesare activității tale turistice, cum respecți legile, cum închei contracte etc.). Îți poți face o pensiune, poți organiza excursii ghidate sau alte activități educative. Bineînțeles că pregătirea geografică te ajută să identifici potențialul turistic al unei zone și să îl valorifici în activitatea ta sau să anticipezi riscurile/dezvoltarea zonei. Alte competențe, tehnice, artistice, limbi străine cunoscute, psihologia consumatorului, te pot ajuta într-o campanie puternică de marketing pentru promovarea propriei afaceri, fără a fi nevoit să apelezi la prea multe servicii externe de consultanță. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>4. Agent, analist, consilier și consultanță în turism.</b> De la simplii angajați în agențiile de turism pe salarii mici, care fac clienților oferte de călătorie, până la consilierii cooptați în proiecte de dezvoltare a unui oraș, județ, parc național, a unei regiuni sau țări, ei sunt oamenii care dau sfaturi. Contracost. Sau poate vrei să îți faci un site în care prezinți trasee și obiective turistice, oferte pentru transport și cazare etc. Poți atrage fonduri din publicitate. Poți dezvolta business-uri de consultanță și marketing în turism, ajutând agenții și firme să își promoveze imaginea în mediul online. Pentru detalii, caută pe Google: <a href="https://www.google.com/search?q=consultanta+turism&bih=577&biw=1280&rlz=1C1BNSD_roRO973RO973&hl=ro&ei=CgA6Y8CtDeqGrwTxo7qYCw&ved=0ahUKEwjA2u-YvML6AhVqw4sKHfGRDrMQ4dUDCA4&uact=5&oq=consultanta+turism&gs_lcp=Cgdnd3Mtd2l6EAMyBggAEB4QBzIICAAQHhAPEAcyBAgAEB4yBAgAEB4yBggAEB4QBToICAAQgAQQsAM6CAgAEB4QBxAFOgQIABANOgUIABCABEoECEEYAUoECEYYAFClG1i9LGDNLmgBcAB4AIABaYgB7geSAQQxMC4xmAEAoAEByAEBwAEB&sclient=gws-wiz" target="_blank">consultanță în turism</a>.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>5. Dezvoltator GIS și alte aplicații de geomapping.</b> Dacă îți place geografia, ai aptitudini tehnice avansate, cunoști foarte bine unul sau mai multe limbaje de programare și ai o gândire logică structurată, poți opta pentru o carieră în IT, de birou. Cam singura chestiune cu adevărat bănoasă pe care o poți face cu geografia. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">O mulțime de firme și instituții au nevoie de propriile sisteme bazate pe analiza geospațială. Să spunem că o firmă de transport marfă sau Metrorex ar avea nevoie să urmărească în timp real, pe o hartă, toate informațiile utile: locația trenurilor/camioanelor, viteza și timpii de deplasare, încărcătura, estimarea numărului de călători, stațiile aglomerate, întârzierile ș.a. Pentru realizarea acestor sisteme, companiile respective apelează la programatori, care au și unele cunoștințe geografice. De pildă, o firmă de transport marfă în Elveția trebuie să integreze în sistemul ei GIS informații geografice: panta drumurilor, condițiile meteorologice, nivelul traficului, estimarea sosirii în funcție de aceste condiții, încărcătura maximă admisă în funcție de condițiile de la momentul respectiv, zonele/magazinele deservite, numărul potențial de clienți ș.a.m.d. Toate aceste date cu caracter geografic vor trebui integrate în sistemul GIS pentru ca firma respectivă de transport să își maximizeze profitul și să își eficientizeze activitatea. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Sistemele GIS sunt utile în o mulțime de alte domenii: monitorizarea incendiilor, a defrișărilor, meteorologie, în administrație locală, industrie, agricultură etc. Ele se găsesc și în spatele hărților digitale (Google Maps, Google Earth, OpenStreetMap), a celor de monitorizare a traficului sau a aplicațiilor de geolocalizare – treci prin mall pe lângă magazinul de pantofi și apoi te trezești cu reclamă pe telefon la nu știu ce pereche de pantofi. Ei bine, toate aceste aplicații nu se creează singure, ci sunt făcute de dezvoltatorii GIS (<a href="https://www.google.com/search?q=GIS+developer&rlz=1C1BNSD_roRO973RO973&oq=gis+developer&aqs=chrome.0.69i59j0i457i512j0i512l4j0i22i30j69i60.2713j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8" target="_blank">GIS developer</a> – caută pe Google). Partea bună este aceea că poți lucra pentru o firmă sau instituție de oriunde din lume, nedepinzând mereu de domiciliul tău. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>6. Analist, consultanță GIS și studii de piață.</b> Sunt firme care oferă altor firme și instituții servicii de consultanță GIS, fac analize geospațiale ale afacerilor respective, dezvoltă aplicații personalizate, oferă suport tehnic. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Luăm următorul exemplu: să spunem că ești stomatolog și vrei să integrezi pe site-ul tău o hartă cu localizarea cabinetului și alte informații în timp real (transport, ore de vârf pentru pacienți ca să știe când să evite programarea etc.). Mai vrei ca reclama la cabinetul tău să apară pe telefoanele locuitorilor din cartierele adiacente. Tu nu te pricepi la toate acestea, ești stomatolog, nu te ocupi tu de site. Apelezi la o firmă de consultanță care va face toate acestea pentru tine. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Să luăm un alt exemplu: într-un oraș vine un investitor care dorește să facă un supermarket sau o altă unitate comercială. Înainte de realizarea prorpiu-zisă a magazinului, el va apela la firme care fac studii de impact, folosind multă informație geografică: modelarea spațială a zonei și a fluxurilor de clienți, analiza demografică și economică a zonei deservite de supermarket, comparații statistice cu alți competitori, analiza infrastructurii de aprovizionare și a spațiului deservit (de desfacere) etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În aceste firme există mai multe persoane implicate: de la simpli operatori GIS, care manipulează datele, până la programatori, juriști și alți specialiști. Salariile variază după rolul și aptitudinile fiecăruia. Poți încerca la un moment dat să îți deschizi propriul business.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Dar iată, doar geografia nu îți este de ajuns! Ai nevoie de aptitudini tehnice, puțină programare și statistică, educație economică, juridică ș.a. Dacă nu ți-a plăcut școala și nici nu ai fost un autodidact, nu e de tine.
Pentru a-ți face o idee mai amănunțită, poți căuta pe Google: <a href="https://www.google.com/search?q=consultan%C8%9B%C4%83+GIS&rlz=1C1BNSD_roRO973RO973&oq=consul&aqs=chrome.0.69i59j69i57j0i512l3j46i175i199i512j0i512l2j46i175i199i512l2.1673j0j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8" target="_blank">consultanță GIS</a>.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>7. Cartograf.</b> Dacă în afară de geografie ai abilități tehnice și competențe artistice dezvoltate, atunci direcția cartografiei poate fi o soluție. Toate hărțile existente pe piață și în format digital au în spate nu doar specialiști GIS, ci și cartografi, care nu se pricep neapărat la programare, însă concep, construiesc și finalizează designul unei hărți. Evident, un specialist GIS poate fi în același timp și cartograf, dar nu este obligatoriu. La proiectele mai mari (hărți și aplicații ample) lucrează echipe cu mulți membri, în care unii vectorizează elementele geografice (operatorii GIS), alții gândesc și programează proiectul (specialiștii/dezvoltatorii GIS), iar alții se ocupă de designul produsului cartografic (designer, cartograf). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>8. Topograf, geodez.</b> Un domeniu mai degrabă al matematicii și tehnicii aplicate, decât al geografiei. Implică ceva cunoștințe de geografie, dar fără a necesita absolvirea Facultății de Geografie. În general sunt absolvenți de Geodezie și cadastru, Construcții. Sunt oameni care lucrează cu planuri cadastrale și hărți, necesare pentru orice construcție. Când nu stau prin birouri, îi vezi cu mire și teodoliți pe șantiere și pe marginea drumurilor, făcând măsurători.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>9. Meteorolog și hidrolog.</b> Operatorii de la stațiile meteo și posturile hidrometrice (pe salarii foarte mici) notează în mod constant măsurătorile și observațiile efectuate la anumite intervale, de mai multe ori pe zi. Un serviciu care implică multă rutină și automatism, fără a necesita prea multă pregătire în domeniu. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În cazul în care te ocupi de prognoza meteo și hidro, vei lucra în programe software specializate, folosind imagini satelitare și alte date. Avertizările de tip cod verde-galben-portocaliu-roșu de caniculă, vijelii sau viituri sunt emise de INM și INHGA, institute de cercetare în meteorologie, respectiv hidrologie și gospodărire a apelor. Sunt mai mulți absolvenți de Geografie care lucrează aici, ca operatori GIS sau cercetători. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Geografii mai pot încerca o angajare la agențiile din teritoriu ale diferitelor instituții, precum Apele Române, direcțiile silvice, punctele de informare turistică ș.a. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>10. Urbanism, amenajare teritorială, cadastru, design peisagist.</b> Sunt domenii necesare dezvoltării și administrației locale, regionale și naționale, uneori prea politizate de interesele de partid. În orice primărie există birou de urbanism și cadastru, care se ocupă cu gestionarea spațială a unității administrative respective (aprobări de construcție, elaborarea planurilor urbanistice, a hărților și strategiilor de dezvoltare, aspecte care implică multă geografie locală și regională. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Un designer peisagist sau o firmă de design peisagist concepe, proiectează și amenajează spațiul din jurul nostru, pentru eficientizarea activităților cotidiene, dar și pentru confortul individual social. Gândește cum să arate un parc, o infrastructură de transport sau o zonă urbană restaurată. Într-o astfel de echipă pot fi arhitecți, urbaniști, designeri. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Alte organisme în care ți-ai putea găsi de lucru ca geograf pot fi <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Grup_de_Ac%C8%9Biune_Local%C4%83" target="_blank">GAL-urile</a> (Grupuri de Acțiune Locală) care se ocupă cu dezvoltarea regiunilor rurale. Eu am primit solicitări din partea a două dintre acestea să le fac niște hărți. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>11. Impact, bilanț și audit de mediu.</b> Sunt firme private care asigură servicii de evaluare a impactului activității altor firme și agenți economici: urmăresc respectarea standardelor de poluare și legislația de mediu în vigoare, măsoară poluanții eliberați, oferă consultanță pentru remedierea problemelor etc. Mulți absolvenți de Geografia Mediului se angajează în acest domeniu. Pentru detalii, caută pe Google: <a href="https://www.google.com/search?q=audit+de+mediu&rlz=1C1BNSD_roRO973RO973&oq=audit+de+mediu&aqs=chrome.0.69i59j0i512l6j0i22i30l3.2140j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8" target="_blank">audit de mediu</a>. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>12. Administrator zone și arii protejate.</b> Dacă îți place natura, poți încerca să te angajezi în parcurile naționale și naturale, geoparcuri, rezervații etc. Pe lângă administrarea efectivă a acestora, îți poți diversifica activitatea prin ghidajul oferit turiștilor, organizarea unor activități educaționale și de voluntariat cu copiii și adolescenții etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>13. Cercetător.</b> Este în general legat de activitatea didactică din facultate (doctorat, postdoctorat, cadru didactic universitar), prin atragerea unor fonduri, burse și proiecte de cercetare. Poți opta pentru diverse direcții: geomorfologie, pedologie, meteorologie și climatologie, hidrologie, demografie, geografie istorică și toponimie, geografie economică ș.a.m.d. Din păcate cercetarea geografică în România este prea puțin relevantă, plină de articole și studii inutile societății, fără o aplicabilitate practică, menite doar a justifica fondurile accesate și a ridica autorii în varii ierarhii. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Câteva exemple de cercetări utile: un fermier are nevoie să cunoască potențialul terenului pentru anumite culturi. El va apela la un specialist pedolog care îi va face un studiu de fezabilitate. Acesta va săpa un profil de sol, va prelua mostre pe care le studiază în laborator, va analiza caracteristicile terenului (pantă, expoziția versanților, drenaj), aspectele climatice etc. În funcție de toate acestea, la final îi spune fermierului ce să cultive acolo. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Sau la studiile de fezabilitate pentru autostrăzi participă geomorfologi care analizează aspectele reliefului, cu implicație directă asupra infrastructurii. Sau la proiectele de dezvoltare teritorială iau parte profesori din cadrul facultății. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Direcția cercetării depinde de competențele tale suplimentare. Dacă ți-au plăcut mai mult biologia, chimia, fizica, poți opta pentru domeniile geografiei fizice. Dacă ți-au plăcut științele sociale, lingvistica, statistica, poți opta pentru geografia umană. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>14. Editor, redactor, publicist, blogger de călătorii.</b> Dacă te pricepi la scris, la editat și redactat, poți încerca editurile care se ocupă cu publicarea manualelor școlare și a altor materiale didactice, a revistelor și site-urilor de popularizare științifică sau de specialitate. Limba engleză îți oferă deschidere mai mare. Sau poate călătorești prin toată lumea și îți creezi propriul blog/vlog unde prezinți într-un mod profesionist și științific toate aventurile tale. Poți atrage fonduri din publicitate, donații, colaborări. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>15. Fotojurnalist, colaborator, jurnalist de investigații, activitate în ONG-uri.</b> Dacă te pricepi la fotografie, ești tot timpul la locul potrivit și vorbești bine limba engleză, poți încerca o colaborare cu marile trusturi sau cu site-urile importante din afară, de popularizare a științei, care nu au corespondenți în România. Sau ești foarte pasionat de natură, de munte, de păduri etc., te poți afilia jurnalismului profesionist și independent de investigație a defrișărilor, a poluării, a afacerilor ilegale etc. Sau poți lucra în unele ONG-uri, de mediu și nu numai, care, în afară de voluntari, au și un anumit număr de salariați. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>16. Consiliere politică, diplomație.</b> Politicianul nu cunoaște terenul și nici oamenii. Un consilier, fin cunoscător al locurilor, îi poate fi de mare ajutor în organizarea campaniilor electorale, în conceperea unor programe politice și proiecte legislative, în construirea unor discursuri adaptate regiunii, situației economice și mentalităților oamenilor. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Analiza geopolitică, geostrategică sau consilierea pe problema relațiilor bilaterale între state implică și ea o gândire de tip geografic. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Aparatul diplomatic (ambasadori, consuli, consilieri) trebuie să cuprindă oameni cu pregătire geografică, de asemenea cunoscători ai culturii, obiceiurilor, mentalităților și realității economice din țările unde se află. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>17. Astronomia.</b> Implică mai puțină geografie, mai multă fizică și matematică. Nivelul de lucru în România este unul amator sau semiprofesionist, lipsind condițiile necesare unor programe spațiale ample. Dacă ești pasionat, ți-ai cumpărat scule și ai tot studiat cerul mai mulți ani, poți încerca o colaborare cu Observatorul Astronomic, cu Agenția Spațială Română sau cu vreo publicație de specialitate străină. Sau poți încerca organizarea unor cursuri și ateliere educative practice cu copiii, contracost, prin înființarea unui PFA. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În concluzie, te sfătuiesc să urmezi Facultatea de Geografie doar dacă ești extrem de pasionat și foarte bun, doar dacă ți-ai dezvoltat și alte competențe în domenii variate și doar dacă ești sigur că vei face parte din elita facultății, ulterior putând să activezi în domeniu. În caz contrar, îți pierzi vremea. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Până acum, timp de 9 ani, nu mi-am sfătuit niciun elev de la clasă să meargă la Facultatea de Geografie. Sper că articolul acesta a fost lămuritor și v-a deschis mai multe perspective în a înțelege cum funcționează lucrurile. </div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">3.10.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-42638769939257878552022-09-09T23:18:00.000+03:002022-09-09T23:18:00.273+03:0012 ani de Geografilia. Vă răspund la întrebări<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyRTOoBOv4JCj-1XtEQM0pydZjAYkzAURTcHn9QcPJHvgqmpqVP7-EFRL89QRr3EHdIQrUjJ96j1qt2WJOhaw218yDT8QQ-I58DJExxmTVEXE_b_KjNId-ioE0zBamobkQ1P2LQXRbkH_lhfCMu_7jR8RUg2nDZ_Aa_NS6jEgH4bFLeAdKEw9RGeMHPA/s1879/logo_inchis%20-%20Copy.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="562" data-original-width="1879" height="120" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyRTOoBOv4JCj-1XtEQM0pydZjAYkzAURTcHn9QcPJHvgqmpqVP7-EFRL89QRr3EHdIQrUjJ96j1qt2WJOhaw218yDT8QQ-I58DJExxmTVEXE_b_KjNId-ioE0zBamobkQ1P2LQXRbkH_lhfCMu_7jR8RUg2nDZ_Aa_NS6jEgH4bFLeAdKEw9RGeMHPA/w400-h120/logo_inchis%20-%20Copy.png" width="400" /></a></div><div><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>12 ani de Geografilia. Cu această ocazie, voi avea o postare peste câteva zile, în care vă răspund la toate întrebările. Le puteți lăsa aici, în comentarii, pe pagina de <a href="https://www.facebook.com/geografilia" target="_blank">facebook</a>, pe email (geografilia2010...@...yahoo.com - fără punctele de suspensie) sau pe whatsapp. </b></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">9.09.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-80078459220476089802022-09-04T21:08:00.001+03:002023-11-12T03:58:57.862+02:00Ce este mai bine în România decât în țările vestice dezvoltate? <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvtBZt0O5o8mVWBUv8LrB6FANK-fbr5o0bug9fJflITA7VHXG7K0e7Wf14PlX1tJqX8lgIFyqbbY0p5TMxDuy3oA25MwIfXiQ_z4vtF32c4nnAggzY_lG2GAflv42hGjtlS3X02xlobV5Am8AHSFbzDLASsYpKeB1SNBulZzO4rwHyQENNWsdvOReTLA/s1600/Viteza%20de%20download%20internet%20geografilia%20harta.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1421" data-original-width="1600" height="355" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvtBZt0O5o8mVWBUv8LrB6FANK-fbr5o0bug9fJflITA7VHXG7K0e7Wf14PlX1tJqX8lgIFyqbbY0p5TMxDuy3oA25MwIfXiQ_z4vtF32c4nnAggzY_lG2GAflv42hGjtlS3X02xlobV5Am8AHSFbzDLASsYpKeB1SNBulZzO4rwHyQENNWsdvOReTLA/w400-h355/Viteza%20de%20download%20internet%20geografilia%20harta.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Acesta este titlul unui topic propus recent pe <a href="https://www.reddit.com/r/Romania/comments/x1odu1/ce_e_mai_bine_%C3%AEn_rom%C3%A2nia_dec%C3%A2t_%C3%AEn_%C8%9B%C4%83rile_vestice/" target="_blank">forumul Reddit</a>, subiect incitant și surprinzător. Chiar dacă nu suntem în rândul statelor cu nivelul de trai cel mai ridicat (țările nordice, Elveția, Germania etc.), totuși ne bucurăm și noi de numeroase avantaje și superlative. Iată mai jos o listă de indicatori și aspecte la care România stă foarte bine! Replicile citate cursiv sunt ale utilizatorilor de pe topicul Reddit. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>1. Rata tâlhăriilor</b> a scăzut foarte mult în ultimii 15 ani. Doar Norvegia stă mai bine decât noi, în rest toate statele dezvoltate o duc din ce în ce mai rău. (<a href="https://landgeist.com/2021/10/12/robbery-rate/" target="_blank">Sursa</a>) Pe noi ne ajută mult granițele deschise, infractorii din România având posibilitatea să activeze și să își diversifice operațiunile pe niște piețe externe, mai ofertante. În Europa de Vest se resimte impactul negativ al imigranților, în special al celor extraeuropeni, mai numeroși și mai inactivi profesional decât cei est-europeni. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>2.</b> La <b>rata criminalității</b> ne depășesc circa jumătate din țările foarte dezvoltate (<a href="https://www.numbeo.com/crime/rankings_by_country.jsp" target="_blank">Sursa</a>), precum Suedia, Belgia, Franța, UK, Italia, SUA, Canada ș.a. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>3.</b> Deocamdată avem o <b>proporție foarte scăzută a imigranților</b> în populația totală. (<a href="https://www.un.org/en/development/desa/population/migration/data/estimates2/estimatesmaps.asp?1t1" target="_blank">Sursa</a>). Astfel că în România sunt mai rare tensiunile interetnice, segregarea etnică și religioasă sau alți indicatori asociați fluxului uriaș de imigranți extraeuropeni (inactivitate profesională, tâlhării, violuri, terorism etc. – vezi celelalte puncte). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>4. Indicele păcii</b> în 2021 ne situează pe locul 25 mondial (<a href="https://worldpopulationreview.com/country-rankings/most-peaceful-countries" target="_blank">Sursa</a>), peste Spania, Franța, UK, Italia, SUA, Coreea de Sud și Taiwan. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>5. Indicele impactului terorist</b> (<a href="https://www.visionofhumanity.org/maps/global-terrorism-index/#/" target="_blank">Sursa</a>) se calculează în funcție de 4 indicatori: numărul incidentelor, numărul deceselor cauzate de atacuri, numărul răniților și distrugerile provocate. Toate acestea sunt 0 în România pentru anul 2021. Cele mai expuse terorismului sunt Franța, UK și Germania. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>6.</b> <b>Nivelul siguranței resimțit de oameni mergând noaptea pe stradă</b> (<a href="https://landgeist.com/2021/11/26/how-safe-do-people-feel-to-walk-alone-at-night-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>) Dintre statele foarte dezvoltate, ne depășesc doar Finlanda, Danemarca, Olanda, Austria și Elveția. Mult sub noi sunt Suedia, Belgia, Franța, UK, Italia. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Din comentariile de pe Reddit despre situația din România: </div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Parcuri care nu se închid noaptea, ba mai și vezi oameni cu copii mici în ele, la cât sunt de sigure.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Mai puțină paranoia per total (prea fac pe ei din toate nimicurile mulți din vest.”</i> </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>7. Cartierele „No-go zones”</b> au devenit o realitate a lumii occidentale (detalii în <a href="https://geografilia.blogspot.com/2017/10/cartierele-de-tip-no-go-area-din-europa.html" target="_blank">Sursa</a>).</div><div style="text-align: justify;"><i>„Imigranții. Faptul că nu avem foarte mulți imigranți din Africa sau țări musulmane. Am o prietenă care e la studii în Paris și mi-a zis foarte clar că sunt zone în care ea nu poate să intre nici in mijlocul zilei de frică să nu fie violată sau omorâtă. Nu e o exagerare. Mi-a zis că efectiv nici poliția nu are ce să le facă. Și asta nu se întamplă doar în Franța; ai exemple peste tot: Germania, Olanda, Belgia, Suedia, Anglia, Spania... </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>Prietenul meu cel mai bun o are pe mama lui medic în Italia, Emilia Romagna. Mama lui i-a povestit recent de o asistentă italiancă din spitalul ei, care și-a cumpărat în urmă cu 15 – 20 ani un apartament cu credit. În zona aceea s-au mutat extrem de mulți imigranți pentru că era o zonă ieftină și, pe lângă faptul că acum seamănă mai mult cu un ghettou, totul s-a depreciat. Femeia aia are credit în bancă pentru o casă care nu mai are nici 50% din valoarea de achiziție (nu, nu e o depreciere economică). A fost nevoită să se mute de acolo (scandaluri, gălăgie, bătăi etc.), să plătească chirie în altă parte + rata la un apartament cu care nu are ce face și nici nu vrea sa îl vândă pe 2 lei după ce și-a rupt cârca cu creditul. </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>Mătușa mea care locuiește în Germania de vreo 13 ani se plânge că fetița ei vine de la grădiniță mușcată și bătută de alți copii. Ce fel de copii? O să zic doar că nu sunt etnici germani.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Altcineva îi răspunde: </div><div style="text-align: justify;"><i>„Din păcate, asa este in toată Europa. Dacă zici ceva la adresa acestor oameni, ești catalogat drept rasist. Ei au voie să facă ce vor, dar tu nu ai voie nici măcar să te aperi.”</i> </div><div style="text-align: justify;"><i>„Și cumva toți emigranții veniți din toate colțurile lumii sunt apărați, iar est-europenii sunt luați la p...”</i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Altcineva:
<i>„Noi, polonezii, bulgarii și sârbii suntem văzuți ca ultimii oameni, rasiști, xenofobi, înapoiați, chiar dacă noi mergem in Vest pentru o viață mai bună și majoritatea dintre noi chiar se conformează standardelor vest-europene. </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>La cei din Orientul Mijlociu e fix invers. Vin în Europa, refuză să se integreze (majoritatea) și încearcă să-și impuna regulile lor. În Suedia este un grup musulman care dorește ca islamul să fie religie oficiala a Suediei. În Franța violurile în centrul Parisului, comise de imigranți arabi, au început să fie din ce în ce mai comune (dacă menționezi că violatorul este imigrant sau că imigranții comit majoritatea infracțiunilor în UE ești catalogat instant ca fiind rasist). Prefer să rămân aici în România printre oameni cât de cât normali.”</i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Prefer să fiu furat de un țigan/bombardier/țăran în România, decât să fiu omorât pe stradă într-un atentat sau într-un shooting.” </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Nu îți iei omor pe stradă de la arabi și negri în România.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>8.</b> Clasamentul all-time pe medalii la <b>Olimpiadele Internaționale</b> ale anumitor discipline. La Informatică România este pe locul 3 mondial (<a href="http://stats.ioinformatics.org/countries/?sort=total_desc" target="_blank">Sursa</a>), la Geografie 2 mondial (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/International_Geography_Olympiad" target="_blank">Sursa</a>) , la Lingvistică 8 mondial (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/International_Linguistics_Olympiad" target="_blank">Sursa</a>), dar peste Coreea de Sud, Olanda, Canada și Australia care au mai multe participări decât România (cu excepția Canadei, care are același număr de participări). Alte rezultate deosebite: Astronomie și Astrofizică, Matematică, Fizică. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>9.</b> <i>„<b>Costul facultăților</b>, bune sau rele, dar nu costă sute de mii de euro să ajungi medic sau arhitect etc. La asta nu se gândește nimeni în general, pentru că toți intră ‘la buget’. Și care nu intră la buget plătește 1-2 mii de euro și ăia pentru medicină. La altele, câteva sute anual. In US ieși din facultate 1-200k din oficiu student debt.”</i> </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>10.</b> La <b>numărul studenților admiși de University of Oxford</b> depășim Spania, Belgia, Austria, Danemarca, Norvegia ș.a. (<a href="https://www.ox.ac.uk/about/facts-and-figures/student-numbers?wssl=1" target="_blank">Sursa</a>) . </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>11.</b> <i>„Axarea excesivă pe <b>formare, certificate, diplome</b>. Contează mai mult alea decât abilitățile, cunoștințele, potențialul – în Ro am primit multe șanse fără să fi avut pregătirea pentru meseria respectivă și în final am fost la fel de sau chiar mai bună decât colegii cu facultate.”</i> </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>12.</b> Mulți au apreciat <b>libertatea de exprimare</b> din România, comparativ cu societățile infestate de curentele noi de gândire: </div><div style="text-align: justify;"><i>„La noi (încă) nu s-a apucat nimeni de mutilat limba română pentru a o face mai incluzivă.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Frica sau lipsa ei de a ofensa diferite subculturi (în lipsă de alt termen) prin orice cuvânt sau formulare, limitând dreptul la libera exprimare... În tările vestice tot mai multe taboo-uri apar privind religia, orientarea sexuală, naționalism, rasă, culori sau pur și simplu exprimarea unei opinii sincere, dar coerent argumentate... Mai puțini sensibili speciali cu nevoile lor de safe space și care se agită ca niște epileptici când îndrăznești să ai o opinie diferită, bazată pe argumente valide.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Faptul că încă nu ne-a lovit valul ăla cu <a href="https://uwm.edu/lgbtrc/support/gender-pronouns/" target="_blank">prefered pronouns</a> (zei/zer). Cu toate că nu știu cum ar arăta așa ceva în limba română.” </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Faptul că la noi încă nu sunt așa normalizate bullshiturile cu 10000 de genuri, 10000 de pronume și tot felul de identități inventate.”</i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>13. Durata vacanțelor școlare.</b> România are cele mai multe zile de vacanță din toată Europa, aproape 140. Danemarca are aproape 80, Olanda circa 85, țările nordice în jur de 100, iar Spania și Franța puțin peste 120. Pentru alte explicații, citiți <a href="https://geografilia.blogspot.com/2019/08/durata-vacantelor-scolare-in-europa.html" target="_blank">articolul acesta</a>. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>14.</b> <b>Internetul</b> are viteză si preț bun. La fel și cel pe pe telefon. Suntem pe locul 4 mondial la viteza internetului broadband (Mbps), după Monaco, Singapore și Hong Kong. (<a href="https://worldpopulationreview.com/country-rankings/internet-speeds-by-country" target="_blank">Sursa</a>) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Cineva amintește și de <i>„semnalul de la telefon”</i>. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>15.</b> <b>Magazinele non-stop</b> par mai numeroase în România pentru mulți utilizatori. <i>„Măcar să nu se închidă la 19 și în weekend ca în Franța!”</i>, comentează cineva. Alții dau exemple asemănătoare pentru Germania, Austria sau țările nordice. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Buticurile. Nu știu cum, dar aici, dacă vrei ceva, oricât de mic, trebuie să mergi la supermarket sau benzinărie.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>16. Rata șomajului</b> se situează la circa 5% și este mai mică decât în multe țări dezvoltate: Suedia, Finlanda, Italia, Spania, Franța, Belgia (<a href="https://worldpopulationreview.com/country-rankings/unemployment-by-country" target="_blank">Sursa</a>). Din păcate acest procentaj este determinat foarte mult de emigrarea forței de muncă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>17.</b> La <b>producția de prune</b> suntem pe locul 2 mondial, după China. (<a href="https://www.google.com/search?q=plum+production+by+country&rlz=1C1BNSD_roRO973RO973&oq=plum+production&aqs=chrome.0.0i512j69i57j0i22i30l8.3273j0j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8" target="_blank">Sursa</a>)</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>18.</b> La <b>producția de nuci </b>suntem pe locul 10 mondial. Dintre statele foarte dezvoltate, ne depășesc SUA și Franța. (<a href="https://www.atlasbig.com/en-in/countries-by-walnut-production" target="_blank">Sursa</a>)</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>19.</b> <b>Cel mai mare parc eolian</b> pe uscat din Europa este la Fântânele-Cogealac. (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/F%C3%A2nt%C3%A2nele-Cogealac_Wind_Farm" target="_blank">Sursa</a>) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>20.</b> În România 12% din producția de energie electrică se obține cu ajutorul <b>turbinelor eoliene</b> (<a href="https://landgeist.com/2022/02/15/wind-energy-generation-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>), procentaj mai mare decât în Franța, Elveția, Austria, Italia, Belgia, Norvegia sau Finlanda. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>21.</b> <i>„<b>Firmele de curierat</b>: trimit azi un pachet și știu că mâine ajunge; curierul sună la telefon, te poți înțelege cu el – acolo e la nimereală când ajunge coletul, dacă ajunge la tine, la vecin, în fața blocului sau îl duce la poștă, chiar dacă ești acasă toată ziua.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Plata la primirea pachetului” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>22.</b> <i>„<b>Metroul</b>: mult mai civilizat (și mai răcoros în stații) – acolo nu există bariere, intră tot felul de lume; anunțul este doar uneori și în engleză.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>23.</b> <b>Licența TV</b> este de 20-30 de ori mai mare în Norvegia, Danemarca, Suedia, Germania sau Elveția. (<a href="https://www.bbc.com/news/entertainment-arts-26546570" target="_blank">Sursa</a>) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Taxa radio-tv: ești obligat să plătești 18+€ pe lună pentru un sistem corupt ce produce în mare parte chestii inutile.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>24.</b> <i>„<b>RO alert</b>: a fost chiar și menționat/lăudat la o emisiune de Peter Wohlleben (un silvicultor, cunoscut și în Ro pentru cartea interesantă despre copaci); nemții nu sunt în stare să implementeze un sistem de avertizare a populației (au murit zeci de oameni în inundațiile de anul trecut fiindcă nimeni nu i-a înștiințat din amonte că vine viitura).” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>25.</b> <i>„<b>Bănci cu 0 taxe</b> unde vezi instant ce cheltuiești, ci nu după 2 zile.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>26.</b> <i>„E mai ușor să deschizi și să ai succes în <b>afaceri</b>.”</i>
Piața business din România nu este încă suprasaturată, oferind astfel oportunități de dezvoltare mai greu vizibile în economiile occidentale, unde competitivitatea este acerbă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>27. Concediul parental/de creștere a copilului (2 ani)</b> este mai lung decât în multe state foarte dezvoltate, precum Elveția, Norvegia, UK, Olanda, Italia, Danemarca etc. (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Parental_leave" target="_blank">Sursa</a>) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>28.</b> <i>„Faptul că nu tre’ să dai 3-6 <b>chirii </b>în avans sau 3 chirii la agentul imobiliar. ‘Afară’ te costă mii de euro să te muți în altă chirie, depinde de țară. Aici mă gândesc la Austria.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Chiriile, utilitățile și toate taxele în general în UK sunt mult mai mari raportate la salariul lor mediu.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>29.</b> <b>Simțul proprietății</b> foarte dezvoltat. Tot românul își dorește să fie proprietar de locuință. În România există cei mai mulți proprietari (<a href="https://en.m.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_home_ownership_rate" target="_blank">Sursa</a>). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>30.</b> <i>„Asta nu știu dacă e bine sau rău, dar nu cred că avem o <b>cultură a asiguratorilor</b> așa de agresivă, să zicem ca în US, unde dacă ai avut unghie încarnată în clasa a 10-a, nu te decontează. Super exagerat exemplul, dar e un pamflet.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Obsesia pentru asigurări: asigurare specială pentru dentist, pentru daune produse altora, pentru daune produse lucrurilor tale, pierderea cheilor, asistență juridică, animal de companie, înmormântare; nu se mai pot înțelege normal ca oamenii, totul se rezolvă prin asigurări (recent citisem de exemplu o postare că prietena cea mai bună i-a rupt o rochie nou cumpărată și s-a oferit să plătească reparația, dar asta vrea banii pe rochie, nu o rochie reparată; și s-au certat – soluția recomandată era ca asigurarea să plătească pentru daună; ajuți un prieten la mutat și îi strici ceva – asigurare; ești cu câinele la prieteni și strică ceva – asigurare)” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>31.</b> <i>„<b>Facturile lunare sau la 3 luni</b> vs o factură pe an. Nu-ți cunoști consumul, nu ți-l poți ajusta, și după un an ai marea surpriză.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>32.</b> <i>„<b>Confidențialitate </b>– nemții sunt obsedați cu protecția datelor cu caracter personal (de aceea se mișcă încet digitalizarea), dar te obligă să afișezi numele la interfon, pe cutia poștală, pe ușa de la apartament, să știe toată lumea cum te cheamă, cu cine stai, cine când s-a mutat.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>33.</b> <i>„<b>Oamenii</b> sunt mai deschiși, vorbăreți”</i>, afirmație susținută și de alți comentatori: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Mai poți schimba o vorbă cu lumea, poți avea discuții plăcute chiar dacă nu te cunoști și nu te mai vezi niciodată – acolo slabe șanse.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Caterinca românească” </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Glumele românești sunt mai bune ca cele occidentale.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Oamenii mai calzi”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Oameni mult mai de treabă în Ro” </i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;">Altcineva constată că românii sunt mai sinceri: </div><div style="text-align: justify;"><i>„Ca om cu 5 ani trăiți în Germania, ce mă bucură cel mai tare și motiv pentru care m-am și întors acasă e... factorul uman... Ba merg să îmi iau un pachet de țigări și dacă duduia sau dumnealui nu au chef de prezența mea... băăă... I can respect that, măcar e sincer... îmi iau pachetul de țigări și după un cuvios "săru' mâna, zi frumoasă să aveți", mari șanse să scot cu ranga un zâmbet (dar măcar e sincer)... Te saturi să vezi oameni zâmbind cu japca pentru că trebuie... că deh... se vinde (scuze de punctele de suspensie... obișnuința).” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>34.</b> <b>Femeile frumoase</b> sunt din nou menționate în multe comentarii. Într-un clasament <a href="https://brightside.me/inspiration-girls-stuff/experts-rated-20-countries-with-the-most-beautiful-women-in-the-world-684160/" target="_blank">brightside</a>, România este peste Japonia, Australia, Austria sau Olanda. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Femei – străinii rămâneau mască când vedeau top-modele (după standardele femeilor din țările lor) ca vânzătoare de covrigi; nu ințelegeau cum e posibil.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>35.</b> <i>„<b>Ritmul vieții</b>... crezi sau nu, totul în jurul tău e mai alert, stresant și greu decât acasă.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Ritmul de viață. Poate mi se pare mie. dar în România este un ritm de viață mai lejer ca în Spania (cel putin la țară)” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>36.</b> <b>Densitatea populației</b> în România (83 loc./km2) este sub valoarea majorității statelor foarte dezvoltate (<a href="https://worldpopulationreview.com/country-rankings/countries-by-density" target="_blank">Sursa</a>). Doar țările nordice, Irlanda, SUA, Canada și Australia sunt sub noi. Chiar și în București presiunea aglomerației nu s-ar simți atât de mult, dacă s-ar reglementa traficul intern și s-ar îmbunătăți calitatea transportului public și a celui pe două roți. Densitatea mai redusă poate asigura un anumit confort al vieții: </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Numărul redus al populației este un avantaj! Am fost de curând în Paris, unde parcă sunt +10 mil. locuitori... groaznic... nu ai loc efectiv, te sufoci”.</i> </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>37.</b> Deocamdată <b>nu există organizații și asociații românești de lobby propedofilie</b> (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_pedophile_advocacy_organizations" target="_blank">Listă organizații</a>), care militează pentru scăderea vârstei consimțământului sexual sau pentru dezincriminarea relațiilor sexuale între adulți și minori. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>38. Caracterul familist</b>, dovedit de <a href="https://landgeist.com/2021/06/10/marriage-rate-in-europe/" target="_blank">rata mai mare a căsătoriilor</a> și de <a href="https://landgeist.com/2021/05/03/divorce-rate-in-europe/" target="_blank">rata mai mică a divorțurilor</a>. Vesticii și nordicii se angrenează mai greu în responsabilitatea mariajului și renunță mai ușor la el. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>39.</b> Unii utilizatori au menționat ca avantaj în România: <b>familia</b> aproape și relațiile de întrajutorare. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>40.</b> Avem mai mulți <b>stomatologi/100 000 loc.</b> decât Olanda, Franța, Elveția, Austria, UK sau Irlanda. (<a href="https://landgeist.com/2021/10/22/dentists-per-100000-people/" target="_blank">Sursa</a>) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>41.</b> <i>„<b>Accesul mult mai rapid la specialiști medical</b>. În UK timpul de așteptare pentru un consult la stat e în jur de un an. Și atitudinea mult mai prietenoasă a medicilor de familie de la noi, care chiar te ajută și te îndrumă unde ai nevoie cu trimitere și toate cele. Aici inițial te resping, dacă nu e gravă problema.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>42.</b> <i>„<b>Apa </b>noastră”, „Apa îmbuteliată”, „Apa minerală”</i></div><div style="text-align: justify;">Suntem pe locul 38 mondial la volumul apelor proaspete/ regenerabile (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_total_renewable_water_resources" target="_blank">Sursa</a>), peste Italia, Suedia, Germania, Franța, Spania, Finlanda ș.a. Ne depășesc SUA, Canada, Australia (toate trei cu suprafață uriașă), Japonia și Norvegia (țări muntoase și cu precipitații mai ridicate decât la noi). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>43. </b>Mulți forumiști apreciază <b>mâncarea</b> din România, subiectiv sau nu: </div><div style="text-align: justify;"><i>„În România mai mănânci o roșie și o telemea la țară, nu este totul hipermodernizat.”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Depinde de țară, nu poți pune România vs tot vestul într-o oală. Comparativ cu Germania, în România mi se pare mai bun(ă)/bine mâncarea: fructele și legumele au gust, și poți cumpăra aproape totul din țara ta; și există brânză de vaci – nemții sunt aparent atât de sensibili că ar muri de la brânză de vaci în varianta cum se găsește în toate țările la est de ei (este ceva reglementare în acest sens).”</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i>„Sunt american și mâncarea era mai bun in romana. Fructe și legume au gust și zahar nu este băgat în toată. Faptul că puteam sa mă duc direct la brutărie și iau pâine direct la cuptor era superb. Chiar și restaurantele american și fost mai buni acolo. Mi-a plăcut foarte mult serile in vara când toate lumea au ieșit pe stradă și era un atmosferă care nu am simțit nici alt undeva.”</i> </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Fructele și legumele nu au gust în UK”.</i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>44.</b> <b>Rata consumului de fructe</b> (<a href="https://landgeist.com/2021/12/03/fruit-consumption-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>) și <b>legume</b> (<a href="https://landgeist.com/2021/10/15/vegetable-consumption-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>) ne situează peste majoritatea țărilor europene. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>45.</b> La <b>rata consumului de lapte/loc.</b> (<a href="https://landgeist.com/2022/05/03/milk-consumption-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>) depășim majoritatea țărilor dezvoltate. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>46.</b> <b>Religiozitatea creștină.</b> 84% dintre români au răspuns într-un <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Importance_of_religion_by_country" target="_blank">sondaj Gallup</a> că „religia este importantă pentru ei în viața de zi cu zi”, România fiind în acest studiu a doua cea mai religioasă țară din Europa, după Malta. Dintre țările foarte dezvoltate, prima care ne urmează este Italia. Toate cele trei țări menționate aici au rata sinuciderilor scăzută – vezi punctul 48). 1/4 creștini români participă săptămânal la slujbele bisericii (<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Church_attendance" target="_blank">tabel</a>). Dintre țările europene foarte dezvoltate ne depășesc doar Irlanda și Italia.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>47.</b> Despre români știm în ce cred. <b>Religiozitatea este mult mai omogenă</b> la noi: în general creștinismul sau „derivatele personalizate” din acesta, dar și zodiile sau unele superstiții sunt destul de populare. Societățile foarte dezvoltate, așa-zise „laice sau atee”, sunt eterogene religios, fără o unitate și identitate spirituală. În fapt, occidentalii nu sunt chiar atât de atei, ci doar cred în altceva. Peste 40% dintre nordici și cehi cred în „spirite și forțe ale naturii” (<a href="https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Europe_belief_in_Spirit_Life_Force.png" target="_blank">Sursa</a>); în țările vestice devin tot mai populare meditațiile și practicile yoga (<a href="https://www.yogabasics.com/connect/yoga-blog/yoga-popularity-by-country/" target="_blank">Sursa</a>) sau sunt preluate alte credințe orientale. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>48.</b> <b>Rata sinuciderilor</b> este un indicator al stării de spirit a unui popor, dar și al capacității sale de a depăși greutățile vieții (probleme materiale, de sănătate fizică sau emoțională). Valorile foarte ridicate ar putea fi influențate și de mediul geografic (Mongolia, Groenlanda, Suriname), de gradul de izolare (țările insulare din Oceania), de modelul cultural, structura demografică și proporția oamenilor care locuiesc singuri (Japonia), de proporția mare a imigranților (Qatar, EAU, Franța), de consumul de alcool sau droguri etc.
Acest indicator se corelează foarte bine cu factorul religios, mai precis cu sondajele care evaluează importanța credinței în viața de zi cu zi (vezi punctul 46). Cu o rată de 0,83% sinucideri din totalul deceselor, suntem mult sub media mondială. Dintre statele europene, stau mai bine decât noi doar Grecia, Italia, Albania, Cipru, Turcia și Malta. (<a href="https://ourworldindata.org/suicide" target="_blank">Sursa</a>) </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>49. Rata incidenței depresiei cronice</b> este 1% în România (<a href="https://landgeist.com/2022/06/11/prevalence-of-chronic-depression-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>). Suntem cei mai puțin depresivi din U.E. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>50.</b> <b>Incidența afecțiunilor de sănătate psihică</b> (11% din totalul populației României) ne clasează sub toate țările vestice dezvoltate. (<a href="https://ourworldindata.org/mental-health" target="_blank">Sursa</a>). Este adevărat că la noi unele boli nu sunt identificate, tratate corespunzător și cuprinse în statistici, însă la fel de adevărat există țări similare României sau chiar mult mai sărace, dar cu incidențe mai ridicate (Lituania, Haiti, Cuba, Bolivia, Iran, Sudan, Yemen, Afganistan etc.). Deci nu este neapărat o chestiune de raportare „falsă”, diferențiată după nivelul dezvoltării economice. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>51.</b> Conform <a href="https://www.bva-group.com/wp-content/uploads/2017/02/fichier_les_francais_et_le_savonnage_des_mains_apres_etre_alle_aux_toilettes_-_presentation_des_resultats98a9d.pdf" target="_blank">acestui sondaj</a>, <b>84% dintre români își spală mâinile cu apă și săpun după folosirea toaletei</b>. Procentajul este mai ridicat decât în toate țările dezvoltate sondate, unde oscilează între 30% și 78%. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>52. Rata deceselor cauzate de supradoza de droguri</b>. Suntem pe locul 90/183 și stăm mai bine decât majoritatea țărilor dezvoltate (<a href="https://www.worldlifeexpectancy.com/cause-of-death/drug-use/by-country/" target="_blank">Sursa</a>). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>53.</b> În mod ciudat, <b>rata deceselor asociate consumului excesiv de alcool</b> ne clasează sub majoritatea țărilor dezvoltate (<a href="https://landgeist.com/2021/11/16/alcohol-related-deaths-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>). Spun „ciudat”, deoarece ne menținem la un nivel ridicat al consumului de alcool (<a href="https://landgeist.com/2021/07/09/alcohol-consumption-in-europe/" target="_blank">Sursa</a>). La noi se bea, dar nu se moare. Un popor care și-a creat propria lui imunitate. :))</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>54.</b> În clasamentul mondial, <b>Indicele biodiversității</b> în România este unul moderat (<a href="https://theswiftest.com/biodiversity-index/" target="_blank">Sursa</a>). Acesta se calculează în funcție de numărul speciilor de păsări, reptile, amfibieni, mamifere, pești și plante, depinzând în mod evident de suprafața țării, de diversitatea mediilor de viață, de condiții climatice etc. Dintre statele europene foarte dezvoltate, ne depășesc Franța, Spania și Italia, dar le depășim pe toate celelalte: Germania, Austria, UK, Elveția, Norvegia, Suedia ș.a. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>55.</b> <b>Efectivul carnivorelor mari</b> (urs, lup, râs) este cel mai bun din Europa (<a href="https://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/carnivores/pdf/task_1_part1_statusoflcineurope.pdf" target="_blank">Sursa</a>), ceea ce arată sănătatea ecosistemelor din Carpați. <a href="https://geografilia.blogspot.com/2016/08/harti-tematice-care-evidentiaza-10.html" target="_blank">Hărți tematice aici</a>.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>56.</b> <b>Cadrul natural variat</b> și ofertant pentru relaxare și turism (chiar dacă nu este valorificat la potențialul maxim). Unele țări sunt prea netede (Olanda, Danemarca), altele nu au mare (Elveția, Austria), iar altele au apa prea rece (Norvegia, Suedia). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><i>„Nu cred ca a menționat nimeni, dar faptul că avem și munți mișto, și ieșire la mare cu diverse plaje e un lucru mai tare decât vă dați seama mulți. În luna mai/iunie poți să schiezi în Bucegi și în sub 4 ore să fii pe plajă.” </i></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Ce alte criterii/aspecte vă mai vin în minte? Aștept cu interes comentariile dumneavoastră!</div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">4.09.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-74892487594237106542022-08-30T00:52:00.004+03:002024-02-21T23:15:01.069+02:00Programa de geografie pentru bacalaureat - 2024<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLAfFuF5kGIj1rVxJ2kR4bmKdmaOZZCJymdJw9s-FM02NkcQvCgwA9P52Tj4zCU51PX1q1qv7l5KHsUDXD5Nsr89YBWoUXTdtvs54s8mdI4A23trJPcRp6C93fTuAFlHNOnl2p9Ly38S4e/s1600/programa.png" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="235" data-original-width="215" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLAfFuF5kGIj1rVxJ2kR4bmKdmaOZZCJymdJw9s-FM02NkcQvCgwA9P52Tj4zCU51PX1q1qv7l5KHsUDXD5Nsr89YBWoUXTdtvs54s8mdI4A23trJPcRp6C93fTuAFlHNOnl2p9Ly38S4e/s200/programa.png" width="182" /></a><b> Mulți elevi mă întreabă ce state să învețe pentru subiectul III C, unde au de enumerat diverse elemente geografice (capitală și alte orașe principale, unități majore de relief, tipuri de climă, zone de vegetație, lacuri și fluvii, articulațiile țărmului, ramuri industriale, culturi agricole, resurse naturale). Pentru subiectul respectiv se acordă 10 puncte importante. De asemenea, mulți nu știu cu ce să înceapă studiul, de aceea publicăm aici conținuturile extrase din programa pentru bacalaureat. </b></div><div style="text-align: justify;"><span><a name='more'></a></span><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;">În aceasta se observă că pentru subiectul III C statele sunt: Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Bulgaria și Rep. Moldova. Cu mențiunea că <span style="color: red;">Regatul Unit nu mai face parte din U.E.</span></div>
<b><div><b><br /></b></div>CONŢINUTURI</b><br />
Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană (clasa a XII-a) <br />
<br />
<b>A. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ </b><br />
1. Spaţiul românesc şi spaţiul european <br />
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României: <br />
- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief) <br />
- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică) <br />
- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră <br />
- învelişul biopedogeografic <br />
- resursele naturale <br />
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României <br />
- harta politică a Europei; România ca stat al Europei <br />
- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice <br />
- sistemul de oraşe al Europei <br />
- activităţile economice – caracteristici generale <br />
- sisteme de transport <br />
4. Mediu înconjurător şi peisaje <br />
5. Regiuni geografice în Europa şi în România: <br />
- caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România <br />
- studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii <br />
6. Ţările vecine României <br />
<br />
<b>B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ </b><br />
1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene <br />
2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene <br />
3. Statele Uniunii Europene: <br />
- privire generală şi sintetică <br />
- Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria <br />
4. România ca parte a Uniunii Europene: <br />
- oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană <br />
- România şi ţările Uniunii Europene – interdependenţe geografice, economice şi <br />
culturale <br />
5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România <br />
<br />
<b>C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ </b><br />
1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane <br />
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane <br />
3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane <br />
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană <br />
5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii<br />
<div style="text-align: justify;"><span style="color: red;">___</span></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div>
de Ionuț Tudose<br />
5.12.2018<div>actualizat 21.02.2024</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-41332158958635695912022-08-23T17:27:00.004+03:002023-11-12T03:59:26.305+02:00Date statistice comparative privind mortalitatea și îmbolnăvirile nonCOVID <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJPvM-bmAJzrKXtMao2yrXjUj1nwc3RFQ4s4XE0UZVy6afU-WDRZbE-rLVEpfQTSA7Mi_SkBVrhOm3qH0kkjPLVc2kmv3VdvNaf2HbT4rvwaccOLohsaYK7uLiL5Yx5lseGSIdn414YGGHihl9ZB0rnBOlRpj7C3csiVx6qxPnwoFjjcop6jnjS3Hj-g/s2228/1.%20Statistici%20decese%20boli%20-%20antet.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="365" data-original-width="2228" height="65" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJPvM-bmAJzrKXtMao2yrXjUj1nwc3RFQ4s4XE0UZVy6afU-WDRZbE-rLVEpfQTSA7Mi_SkBVrhOm3qH0kkjPLVc2kmv3VdvNaf2HbT4rvwaccOLohsaYK7uLiL5Yx5lseGSIdn414YGGHihl9ZB0rnBOlRpj7C3csiVx6qxPnwoFjjcop6jnjS3Hj-g/w400-h65/1.%20Statistici%20decese%20boli%20-%20antet.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Epidemia COVID19 a lăsat urme adânci în rândul populației, cu toții având cunoștințe, rude, prieteni sau colegi care au murit în această cruntă perioadă. Totuși în cei doi ani și jumătate scurși de la primele cazuri semnalate, România a parcurs o serie lungă de stângăcii în gestionarea crizei, manipulări ale informării publice, unele cu efecte dezastruoase asupra sănătății. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Destul de discret au fost publicate pe Geografilia câteva <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/12/doi-ani-de-covid19-cum-sa-gestionezi.html" target="_blank">paradoxuri ale epidemiei</a>, un sondaj despre <a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/12/barometrul-scolii-online-in-perceptia.html" target="_blank">școala online</a>, explicații asupra necesității <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/04/scolile-deschise-elevii-in-clase-nu-in.html" target="_blank">revenirii elevilor în clase</a>, o <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/09/scoala-online-este-o-porcarie.html" target="_blank">opinie privind școala online</a>, dar și scepticismul față de <a href="https://geografilia.blogspot.com/2021/09/vaccinare-obligatorie-pentru-profesori.html" target="_blank">„eficiența și siguranța” vaccinurilor</a>. Subiecte despre care s-a mai vorbit și sperăm că se va mai vorbi, în virtutea aflării adevărului. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b><u>50 000 de decese „colaterale”</u></b></div><div style="text-align: justify;">Pentru început propunem o simplă observație a datelor puse la dispoziția publicului de site-ul <a href="https://insse.ro/cms/" target="_blank">Institutului Național de Statistică</a>, cu atenție specială comparativă asupra numărului deceselor și amplorii diverselor boli nonCOVID în perioada prepandemică (2015 – 2019) și cea pandemică (2020 – 2021). Acestea ne împing spre anumite concluzii dureroase, care confirmă încă o dată devastatoarele măsuri din pandemie. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Astfel, conform site-ului precizat mai sus, în anii 2020 și 2021 s-a înregistrat <b>un exces de decese de circa 109 000 persoane</b>, comparativ cu media anilor 2015-2019. La finalul lui 2021, numărul total de decese COVID raportate era de aproape 59 000, conform <a href="https://www.worldometers.info/coronavirus/country/romania/" target="_blank">worldometers</a>. Dintre acestea, rămâne discutabil câte au fost realmente decese COVID inevitabile și câte evitabile în absența neglijenței în serviciu, tratamentelor necorespunzătoare sau agravării stării prin nedeclararea bolii (frica de medici și spitale induse de mass-media). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Rămâne discutabilă și raportarea unora dintre aceste cazuri în contextul existenței unor testări pozitive (sau fals-pozitive) ale unor pacienți cu anumite comorbidități foarte grave. În plus, rămâne nelămurită dimensiunea altor afecțiuni ale sistemului respirator încadrate la decesele COVID. Una peste alta, considerând cele 59 000 de decese ca fiind real determinate de COVID, tot mai rămân <b>50 000</b> până la excedentul de 109 000 față de tendința prepandemică. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Se poate afirma cu certitudine că acești 50 000 de oameni sunt „victime colaterale” ale „luptei împotriva COVID-ului”. Lipsa accesului la analize, investigații și tratamente nonCOVID, închiderea unor secții sau unități spitalicești, izolarea în locuințe și alte restricții pot fi considerate cauze ale degradării sănătății populației, care au dus, într-un final, la decesul a 50 000 de oameni, victime nonCOVID. Informațiile sunt parțiale, întrucât nu cunoaștem încă statistica finală pe anul 2022, aflată bineînțeles într-o actualizare continuă, inclusiv prin atașarea unor recente decese COVID (+7 400).</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinKEtHQMRK3SL67PcjTE9hAZ67eLvihPAUaDDrx6tcSoMJAVbSupfVSKkjTUCRp3Le1nfaMqLCohTHPdcKSseTwAXAHC1LRR1kSwnp9PUY5gcuQeDoEBZyNJaLOPmpznSyu92hUNN852B82lnWVuO2epxatA3AQWYczMT23qTIYt3BcAfAnLKnQiYTyg/s3138/1.%20Statistici%20decese%20boli.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3138" data-original-width="2231" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinKEtHQMRK3SL67PcjTE9hAZ67eLvihPAUaDDrx6tcSoMJAVbSupfVSKkjTUCRp3Le1nfaMqLCohTHPdcKSseTwAXAHC1LRR1kSwnp9PUY5gcuQeDoEBZyNJaLOPmpznSyu92hUNN852B82lnWVuO2epxatA3AQWYczMT23qTIYt3BcAfAnLKnQiYTyg/w456-h640/1.%20Statistici%20decese%20boli.png" width="456" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.1. Date statistice comparate privind decesele în perioada 2015-2021. </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În fig 1 se pot corela oarecum cele 59 000 de decese Covid cu excedentul de decese cauzate de boli ale aparatului respirator în 2020-2021 (72 000). Evident, datele nu pot să corespundă perfect, mai ales că în ultimii ani exista o tendință ascendentă legată de decesele asociate acestor boli. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mai interesantă este explozia deceselor din perioada pandemiei, cauzate de alte boli, deci fără teste pozitive COVID: </div><div style="text-align: justify;">- boli infecțioase și parazitare (creștere anuală de 25%); </div><div style="text-align: justify;">- boli endocrine, de nutriție și metabolism (+50%), mai ales diabetul zaharat (+60%); </div><div style="text-align: justify;">- tulburări mentale și de comportament (+25%); </div><div style="text-align: justify;">- boli ale aparatului circulator (+13%, dar în valori absolute +38 000 decese cumulate în ambii ani). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În același timp, mai puține decese în vremea pandemiei au fost raportate: </div><div style="text-align: justify;">- cele cauzate de tumori (-6% anual); </div><div style="text-align: justify;">- de afecțiuni legate de perioada perinatală (-17%), reducerea lor fiind însă ușor explicabilă prin scăderea nupțialității și, deci, a natalității, din pricina restricțiilor; </div><div style="text-align: justify;">- de leziuni traumatice și cauze externe (-8%), reducerea lor fiind explicabilă prin restricțiile de circulație, de unde au rezultat mai puține accidente, altercații etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Punând în balanță măsurile restrictive și abuzive antiCOVID, pe de o parte, cu explozia deceselor nonCOVID (50 000), pe de altă parte, ne întrebăm dacă tot efortul a meritat. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Pe datele parțiale ale INSP (fig.2) se poate observa o creștere a ratei <b>mortinatalității</b> (rata copiilor născuți morți la 1000 de născuți vii+morți) la <b>4.1</b> în trim. I din 2022, comparativ cu valori între <b>3.3</b> și <b>3.6</b> în anii precedenți. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La fel, <b>mortalitatea infantilă</b> (rata copiilor decedați în primul an de viață la 1000 de născuți vii) înregistrează și ea un maximum de <b>6.8</b> în primul trimestru din 2022. Ar fi utile câteva lămuriri din partea autorităților în ce măsură aceste creșteri pot fi puse pe seama gestionării dezastruoase a sistemului de sănătate (monitorizarea deficitară a sarcinilor) sau pe seama altor factori. Pentru concluzii valide, evoluția indicatorilor de sănătate trebuie urmărită și în anii următori. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd9KdQyf-2_miACM9B5d2Oa1HXwEhuZSecBfnL-xWmPZxpqYCwFlBLqvcViz0oIaWi1JXO0Oqbp_-Bq95TPsb0oTxB_pz8NGh-LXqF5qQlbmZqvBwptIsln1UBJBfBXsAoyFrA-o1ta5IzD6DfjJ_454d2R2pVGXSvmk-OhzOSksiG_LPj2HUBfqeV7A/s1662/2.%20Mortinatalitatea%20si%20mortalitatea%20infantila%202018%20trim1%202022.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="867" data-original-width="1662" height="209" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd9KdQyf-2_miACM9B5d2Oa1HXwEhuZSecBfnL-xWmPZxpqYCwFlBLqvcViz0oIaWi1JXO0Oqbp_-Bq95TPsb0oTxB_pz8NGh-LXqF5qQlbmZqvBwptIsln1UBJBfBXsAoyFrA-o1ta5IzD6DfjJ_454d2R2pVGXSvmk-OhzOSksiG_LPj2HUBfqeV7A/w400-h209/2.%20Mortinatalitatea%20si%20mortalitatea%20infantila%202018%20trim1%202022.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.2. Evoluția mortinatalității și a mortalității infantile. </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b><u>Circa 200 000 de afecțiuni mai puține înregistrate de medici în 2020</u></b></div><div style="text-align: justify;">Mai departe (fig.3) au fost extrase din statistica INSSE datele referitoare la cazurile comunicate de medicii de familie pe diverse categorii de boli. Deocamdată sunt centralizate datele doar până în 2020, acesta fiind deci singurul an de pandemie pe care îl putem compara cu perioada prepandemică (2015 – 2019). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh40zl5kt-EKMkAmN7dBwS2KIyP_HAVs766zM6bDuoLqKPqGlqxr9AMVi0pzyiSMLIQYhF7lB7eYaxVnkV_A8ls1WrF1LvPmSrZGiEEuvedjeezSDM9rI_rzt8i7kvU6Sr2EX-aHKlCJCbqcCOFeW0pp4JkbZKY0Umpk57Uuqp5fCpdQfc9Ok467Z_I2g/s3029/3.%20Statistici%20boli%20raportate%20medici%20familie.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3029" data-original-width="2234" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh40zl5kt-EKMkAmN7dBwS2KIyP_HAVs766zM6bDuoLqKPqGlqxr9AMVi0pzyiSMLIQYhF7lB7eYaxVnkV_A8ls1WrF1LvPmSrZGiEEuvedjeezSDM9rI_rzt8i7kvU6Sr2EX-aHKlCJCbqcCOFeW0pp4JkbZKY0Umpk57Uuqp5fCpdQfc9Ok467Z_I2g/w472-h640/3.%20Statistici%20boli%20raportate%20medici%20familie.png" width="472" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.3. Numărul cazurilor de boli comunicate de medicii de familie </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Se constată o scădere a numărului total de îmbolnăviri raportate în 2020 față de media intervalului 2015-2019 cu circa <b>1,4 mil. cazuri</b>, anume cu 10 %. Dintre acestea, 1,2 mil. sunt boli ale aparatului respirator. Dat fiind contextul COVID și modul diferit de contorizare a acestei categorii de boli, mai rămân cca <b>200 000 de alte boli nonrespiratorii</b> în minus față de perioada prepandemică. Vocile optimiste, pro-restricții, ar spune că această diminuare s-ar datora tocmai limitărilor de mișcare impuse. Totuși există tipuri de boli, cum ar fi cele infecțioase sau cele ale pielii, favorizate într-o bună măsură de contactul interuman, care au înregistrat de fapt ușoare creșteri, ci nu scăderi, așa cum ar fi fost firesc conform raționamentului de mai sus. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În realitate reducerea cazurilor de îmbolnăviri comunicate se explică prin <b>restricționarea accesului pacienților nonCOVID la medici, analize, consultații</b>, conducând la neînregistrare și nemonitorizare. Altfel spus, cca 200 000 de boli, poate unele mai grave, poate mai puțin grave, NU mai există în statistici, nu au fost consemnate. Descoperirea și tratarea lor s-au amânat, cu probabilitate (variată) de înrăutățire a stării de sănătate în lunile sau anii următori. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Cel puțin din punct de vedere statistic, avem și vom avea de-a face cu o „pandemie” paralelă COVID-ului. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Într-o statistică a Institutului Național de Sănătate Publică (fig.4) se pot observa <b>subraportările</b> oficiale din prima parte a pandemiei privind incidența cazurilor noi de <b>cancer</b>, <b>diabet zaharat</b> și <b>boli psihice</b>. Avem de-a face cu o evidentă subraportare, iar nu cu vreo „însănătoșire miraculoasă a populației”, întrucât în a doua parte a pandemiei (2021 și trim. I din 2022), datele reiau un trend ascendent, rata diabetului zaharat chiar atingând un maximum în 2022. Deja resimțim statistic primele valuri ale „pandemiei paralele”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz_hEcq3sy1wXF_x3ARuND-d6RC-kS7SxBSn8SJSK-o2iyv2eaS1ZBUCUiCUkvSG3WSVJ3tVb0rNDbIbXgNym0iW-XDY9xKluru3apKbBsIAhP6AZ9y2GcY1Jbcza1CiJKStca91-Qc5D8ldHaxxr5dOAq5IFSWJF7OZSjUjVuLMWVTPnU7ZL1dKw0JA/s2447/4.%20Evolutia%20unor%20indicatori%20ai%20sanatatii.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1165" data-original-width="2447" height="190" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz_hEcq3sy1wXF_x3ARuND-d6RC-kS7SxBSn8SJSK-o2iyv2eaS1ZBUCUiCUkvSG3WSVJ3tVb0rNDbIbXgNym0iW-XDY9xKluru3apKbBsIAhP6AZ9y2GcY1Jbcza1CiJKStca91-Qc5D8ldHaxxr5dOAq5IFSWJF7OZSjUjVuLMWVTPnU7ZL1dKw0JA/w400-h190/4.%20Evolutia%20unor%20indicatori%20ai%20sanatatii.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.4. Evoluția unor indicatori ai sănătății </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La fel de grav, în 2020 <b>simptomele, semnele și rezultatele anormale ale investigațiilor clinice</b> au sporit cu cca 13% (+32 000) față de perioada prepandemică (fig.3). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b><u>Pacienții nonCOVID în scădere spectaculoasă în spitale în 2020</u></b></div><div style="text-align: justify;">Dacă totalul îmbolnăvirilor raportate, după cum am văzut anterior, a scăzut în 2020 cu aproximativ 200 000, totalul externărilor nonCOVID din spitale s-a redus într-un ritm și mai alert, anume cu 1,57 mil. Această diminuare s-a întâmplat la <b>toate categoriile de boli</b> (vezi fig.5), inclusiv la cele care au înregistrat oficial mai mulți bolnavi în 2020 decât înainte. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmFRNhYZ_anT3z6MvcAx5LTrbXOr9pQmhIWRxl4xD7zZFjqKC67FvOAD-u-AMUZ1SMbp9Hqqstah7AjbhXNKdFpNikdkBuEcxYKFhqDb5Da7xDQE960WSo_ig15JHn4nob037agNMbWhICvPHnCKQyqFGy3ceZ3a6e-XD8dbmSBcYAd9Vm6RvLDn7ZBg/s3134/5.%20Statistici%20pacienti%20spital.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3134" data-original-width="2237" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmFRNhYZ_anT3z6MvcAx5LTrbXOr9pQmhIWRxl4xD7zZFjqKC67FvOAD-u-AMUZ1SMbp9Hqqstah7AjbhXNKdFpNikdkBuEcxYKFhqDb5Da7xDQE960WSo_ig15JHn4nob037agNMbWhICvPHnCKQyqFGy3ceZ3a6e-XD8dbmSBcYAd9Vm6RvLDn7ZBg/w456-h640/5.%20Statistici%20pacienti%20spital.png" width="456" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.5. Numărul externărilor din spital în perioada 2015-2020, pe categorii de boli </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Scăzând cele 200 000 de îmbolnăviri neraportate sau inexistente, mai rămân <b>circa 1,3 mil. bolnavi nonCOVID care pur și simplu au dispărut din statistică în 2020</b>. Motivele: rămânerea forțată la domiciliu, reorganizarea secțiilor și a unor unități pentru suportul COVID, trecerea bolnavilor nonCOVID la COVID, diminuarea investigațiilor clinice, teama patologică a oamenilor de spitale etc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Câte dintre cele 1,3 mil. de potențiale afecțiuni chiar ar fi avut nevoie de îngrijire în spital și câte nu erau „urgențe medicale”, rămâne discutabil. Poate statisticile din anii următori ne vor releva într-un fel și acest aspect. Rămâne însă o probabilitate mare de înrăutățire a stării de sănătate a populației, ca efect al stopării accesului în spital pentru un număr atât de crescut de potențiali pacienți nonCOVID. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În încheiere reluăm întrebarea obsesivă și retorică: oare a meritat ca în numele luptei antiCOVID să închizi parțial țara și sistemul de sănătate!? </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b><u>Surse</u></b></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://insp.gov.ro/" target="_blank">Institutul Național de Sănătate Publică</a> , accesat ultima oară pe 23.08.2022</div><div style="text-align: justify;"><a href="https://insse.ro/cms/ " target="_blank">Institutul Național de Statistică</a> , accesat ultima oară pe 23.08.2022</div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose </div><div style="text-align: justify;">23.08.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-62503065142278359612022-08-21T23:44:00.001+03:002023-11-12T04:00:24.707+02:00Hărți ale căutărilor pe Google<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHQUIrMsbNIhzPDiqoSCMJi1dmZabtq3UEuCwq9d56VPYqX0Cjl8Un0ihPv82unb4mTxHm-xoaVyNGBTnRZptZhoVFwib5ojKsUSew09Q1W0IuQBFvXfwgY1qYBb-yBiIMaklyyhcqfrnM-Yipy5vVKfARgQYNor_iKT3x54ZkSPPF97mw2YFv-bzbzQ/s541/Medalion%20Bucuresti%20Budapesta%20-%20Copy.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="323" data-original-width="541" height="239" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHQUIrMsbNIhzPDiqoSCMJi1dmZabtq3UEuCwq9d56VPYqX0Cjl8Un0ihPv82unb4mTxHm-xoaVyNGBTnRZptZhoVFwib5ojKsUSew09Q1W0IuQBFvXfwgY1qYBb-yBiIMaklyyhcqfrnM-Yipy5vVKfARgQYNor_iKT3x54ZkSPPF97mw2YFv-bzbzQ/w400-h239/Medalion%20Bucuresti%20Budapesta%20-%20Copy.png" width="400" /></a></div><div><br /></div><div style="text-align: justify;"><b><a href="https://trends.google.com/trends/?geo=RO" target="_blank">Trends.google</a> este un site care pune la dispoziția publicului posibilitatea de a explora volumul căutărilor pe Google Search. Tastezi un cuvânt sau un subiect oarecare, după care analizezi, atât statistic, cât și cartografic, amploarea căutărilor respectivului termen în ultimele ore, luni sau ani. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Poți observa diferențele pe țări, unități administrative sau orașe. Practic softul raportează căutările acelui cuvânt la totalul căutărilor efectuate, rezultând, printr-o scală de intensitate, <b>o cartografiere a interesului</b> manifestat de public pentru subiectul cu pricina. 100 reprezintă interesul maxim (nuanța cea mai închisă), iar 0 este interes absent sau căutările sunt irelevante. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">De asemenea, se pot realiza comparații între doi sau mai mulți termeni, pentru a observa, pe zone geografice, ce caută mai mult oamenii. Dacă rezultatele sunt irelevante sau echilibrate, unitatea geografică nu va fi colorată deloc. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">În afară de spectaculozitatea și curiozitatea stârnite de aplicație, ea oferă numeroase beneficii practice pentru companii, branduri, mici afaceri locale, site-uri, politicieni, figuri publice ș.a.m.d., deoarece pot analiza impactul pe care îl au ei/ele asupra populației, investind ulterior în zonele mai „umbrite”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Am explorat și eu la întâmplare câteva cuvinte sau subiecte căutate de români. Partea bună este că aplicația face referire la toate căutările pe topic, indiferent de limbă (română, maghiară, engleză etc.). Așadar, vă invit să descoperiți aplicația! Următoarele hărți sunt realizate cu datele din ultimele 12 luni:</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>I. Țări: </b></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9GYjiwL9cnebcr5_loR2Cj-ChYitCb3sNmVW71JapgTEhTGquTmWEphJ7UK0fbjfBdJkzAt3NNZOICBcyjttHQM_NtvqPm2DBhseW3rFm0aJCmmi333p3zlfCHECxqyILgYXMjXI1tb2MEH021l2M52O_5CQDzI5qaE12XbwzTf5L8biwIhmuEhU7bg/s539/1.%20Austria%20sau%20Elvetia.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="415" data-original-width="539" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9GYjiwL9cnebcr5_loR2Cj-ChYitCb3sNmVW71JapgTEhTGquTmWEphJ7UK0fbjfBdJkzAt3NNZOICBcyjttHQM_NtvqPm2DBhseW3rFm0aJCmmi333p3zlfCHECxqyILgYXMjXI1tb2MEH021l2M52O_5CQDzI5qaE12XbwzTf5L8biwIhmuEhU7bg/w400-h308/1.%20Austria%20sau%20Elvetia.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEha2leLJbgfN-L-N3zQZv3jCn2ndVvjqgqUfM0mOaOFbpwj5ucqc-ih-79cOT3XdLuQe38pdhjhNpAngFGdKOjNbzzXQEq8XrQPb0I0R3Hw3XaTicfW-4SvP3WlxXlgKdIz13p8g_al9KZjxvC37HTX3FuwrUH1rnFROF-1dJfVCsZKJR_tU13E_POcUQ/s541/1.%20Cehia%20sau%20Slovacia.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="417" data-original-width="541" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEha2leLJbgfN-L-N3zQZv3jCn2ndVvjqgqUfM0mOaOFbpwj5ucqc-ih-79cOT3XdLuQe38pdhjhNpAngFGdKOjNbzzXQEq8XrQPb0I0R3Hw3XaTicfW-4SvP3WlxXlgKdIz13p8g_al9KZjxvC37HTX3FuwrUH1rnFROF-1dJfVCsZKJR_tU13E_POcUQ/w400-h309/1.%20Cehia%20sau%20Slovacia.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbSUq7QgeRYAfWecsQb5BUPPqD9LSdYSJ9uBTi_-Da7yZxqOFGB3Xw4zS5SWIKfgn_uwwQGmSFBihwHC5wDs_8_JLTc81xWJ51wm6CXW00N3sZznoNWsRw5WcIFvfu3xqRvY2WumuD4TUI82-ucfSMJxaYQnj02VM7yAJIRF4lbMe565i2s7sphnwoSw/s542/1.%20Germania%20Rusia.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="418" data-original-width="542" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbSUq7QgeRYAfWecsQb5BUPPqD9LSdYSJ9uBTi_-Da7yZxqOFGB3Xw4zS5SWIKfgn_uwwQGmSFBihwHC5wDs_8_JLTc81xWJ51wm6CXW00N3sZznoNWsRw5WcIFvfu3xqRvY2WumuD4TUI82-ucfSMJxaYQnj02VM7yAJIRF4lbMe565i2s7sphnwoSw/w400-h309/1.%20Germania%20Rusia.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguguGmgpX7Sr5X5ySiqc37-qg6vrOngHkpamczQqe2h9A8Tqh8NAqbaYMx0CZDD5hcL1yJxvHlDx_JtqMH9YKXQwQZykoYS23x_rZVDofBexsAljTtmOYlOS37ReoiQrRmS8u9Qs8pMefHX8J9L_Z5lC2oAqMVoiCvW-iuaGHh1YjsKkgckJdGXs7OAQ/s540/1.%20Grecia%20sau%20Italia.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="419" data-original-width="540" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEguguGmgpX7Sr5X5ySiqc37-qg6vrOngHkpamczQqe2h9A8Tqh8NAqbaYMx0CZDD5hcL1yJxvHlDx_JtqMH9YKXQwQZykoYS23x_rZVDofBexsAljTtmOYlOS37ReoiQrRmS8u9Qs8pMefHX8J9L_Z5lC2oAqMVoiCvW-iuaGHh1YjsKkgckJdGXs7OAQ/w400-h310/1.%20Grecia%20sau%20Italia.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2ScmDLUnoQ-oTseHrCNXYaaG3OQ9ICbGCTcGIqjZU1V9Rqe8XNUqQ5if86g2DTPn38iiHbtIhzvS7078mIP-CE__GDFJqrbbhva72a_DgT-roQuZQ4qKwlNCTNuPcIJivpbdkzfLCCwxmLkD7QYYV1VjGrBImYBncVFhYxJgdauLSrM2Rc_Z32ri1OA/s539/1.%20Olanda%20Belgia%20sau%20Irlanda.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="416" data-original-width="539" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2ScmDLUnoQ-oTseHrCNXYaaG3OQ9ICbGCTcGIqjZU1V9Rqe8XNUqQ5if86g2DTPn38iiHbtIhzvS7078mIP-CE__GDFJqrbbhva72a_DgT-roQuZQ4qKwlNCTNuPcIJivpbdkzfLCCwxmLkD7QYYV1VjGrBImYBncVFhYxJgdauLSrM2Rc_Z32ri1OA/w400-h309/1.%20Olanda%20Belgia%20sau%20Irlanda.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_5IXMwTxYDQBEcvRvCgUsN0Xq4UbAU0OSCA8apAoiMEN5aUp4tvNpSVTIqFqUl8g3huUj73jH8PcCP0HzY2-IzT6zC5nHN_3e2r8xfnjRrVpBj9oIXrtg0hN7Ybh-TLlfgu60epMuMl3eeiH3CthfB0aqeTFM_BMOhVZGSryGNXShtNdGcwguiItS-A/s542/1.%20Polonia%20UK.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="419" data-original-width="542" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh_5IXMwTxYDQBEcvRvCgUsN0Xq4UbAU0OSCA8apAoiMEN5aUp4tvNpSVTIqFqUl8g3huUj73jH8PcCP0HzY2-IzT6zC5nHN_3e2r8xfnjRrVpBj9oIXrtg0hN7Ybh-TLlfgu60epMuMl3eeiH3CthfB0aqeTFM_BMOhVZGSryGNXShtNdGcwguiItS-A/w400-h309/1.%20Polonia%20UK.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz0O8b0K68mOOdCTQ8SN8EbEMdopnaW3lIDl1oMvkpwyvp_XKDWQcFA6kLXdDn7rGxSaLDlAePmWwGa3EFbqjpHd1g_6MctCTQwQ83141KxbV5sw1lfCLcaFlYm4rRok7Zp7c90fGuX7EyTzaaGpZ5_vm69VKw1OUKNfagMYw2MSlYmJPsRtOIARQLSw/s542/1.%20Spania%20sau%20Franta.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="416" data-original-width="542" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgz0O8b0K68mOOdCTQ8SN8EbEMdopnaW3lIDl1oMvkpwyvp_XKDWQcFA6kLXdDn7rGxSaLDlAePmWwGa3EFbqjpHd1g_6MctCTQwQ83141KxbV5sw1lfCLcaFlYm4rRok7Zp7c90fGuX7EyTzaaGpZ5_vm69VKw1OUKNfagMYw2MSlYmJPsRtOIARQLSw/w400-h308/1.%20Spania%20sau%20Franta.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqDw8LtIke6SMoE2KWGTQf5B4wHHs1ZesYA22k0LyahnYPgFkx4IE8FQmHMXjeXrYB5wMQkg1qJBTndVP4i6aZwGwSQOxKOHEYRtQVMnuQ0i7uaMFpCYbN2NyJpeWV_1lbqs785JfwkPr3bHNi2dtP9af6u7k3oLrsUIIYHIn5wrvzP1bM_ZzE4g6DMw/s538/1.%20State%20SE.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="418" data-original-width="538" height="311" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqDw8LtIke6SMoE2KWGTQf5B4wHHs1ZesYA22k0LyahnYPgFkx4IE8FQmHMXjeXrYB5wMQkg1qJBTndVP4i6aZwGwSQOxKOHEYRtQVMnuQ0i7uaMFpCYbN2NyJpeWV_1lbqs785JfwkPr3bHNi2dtP9af6u7k3oLrsUIIYHIn5wrvzP1bM_ZzE4g6DMw/w400-h311/1.%20State%20SE.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEic33xqmOOkXBbknsuoHqrGscANtHWMjVzOarDaIvzg2bZU2lJtfqOCoB6M47BeihKWdOmPt0vMvaUhMOFZXdNJMiGCXZ3AjRl-HRJ4zi6qsUwfvelFfFwyPW-O0kfebyZ605zGzRt25cwOijBEjDre5m7Ef2bhPQP9Ad9GwImvthMKJb5Yqmyvr614mw/s542/1.%20Vecinii%20Romaniei.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="420" data-original-width="542" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEic33xqmOOkXBbknsuoHqrGscANtHWMjVzOarDaIvzg2bZU2lJtfqOCoB6M47BeihKWdOmPt0vMvaUhMOFZXdNJMiGCXZ3AjRl-HRJ4zi6qsUwfvelFfFwyPW-O0kfebyZ605zGzRt25cwOijBEjDre5m7Ef2bhPQP9Ad9GwImvthMKJb5Yqmyvr614mw/w400-h310/1.%20Vecinii%20Romaniei.png" width="400" /></a></div><br /><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>II. Călătorii, geografie: </b></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtvbj37xuhqE59ljwAJrCnlVVKYkimLUmaueDmCE-BB61_BbnVZ2YncO9yJ6wbIwdjERXheR9fmGzbG2YpYgCcdG_887jQ5c5volL-lD8FfLwS4yAWYH2tMATq3RBBdspJOKTVoRvyd5SFzJM5yIfrfcBgOmgIMyrpcu1jgSS9A1MejPUnScl3Lek_dA/s541/2.%20Bai.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="414" data-original-width="541" height="306" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjtvbj37xuhqE59ljwAJrCnlVVKYkimLUmaueDmCE-BB61_BbnVZ2YncO9yJ6wbIwdjERXheR9fmGzbG2YpYgCcdG_887jQ5c5volL-lD8FfLwS4yAWYH2tMATq3RBBdspJOKTVoRvyd5SFzJM5yIfrfcBgOmgIMyrpcu1jgSS9A1MejPUnScl3Lek_dA/w400-h306/2.%20Bai.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgD1Zb7fH90F_iLOscPqqH9z2oH_wYdSmqg1aECiuJwfnNhkTpYpVplW2xB1RUlnAKcHgiyyJ1ZbbGEpD2uHbmvyP7gIR7tXHB_5Sa72gxqos9sUeN-1idKH_SPt6ZjhxlX1bthLKr_d9DYIG4_7vwWEu-9PbfBux-GYkormuWhegdAWWKIf6R099DDuQ/s541/2.%20Bucuresti%20Budapesta.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="418" data-original-width="541" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgD1Zb7fH90F_iLOscPqqH9z2oH_wYdSmqg1aECiuJwfnNhkTpYpVplW2xB1RUlnAKcHgiyyJ1ZbbGEpD2uHbmvyP7gIR7tXHB_5Sa72gxqos9sUeN-1idKH_SPt6ZjhxlX1bthLKr_d9DYIG4_7vwWEu-9PbfBux-GYkormuWhegdAWWKIf6R099DDuQ/w400-h309/2.%20Bucuresti%20Budapesta.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRVh_KtgnnsTHWB_QRxV1tHYui1vq8HU9XIQGWWCAjNmV8dvRV9PyZ3reHol33Q74XDdaD3pCOnnC3kTTn9bAOVabC3zPFdPefKlcj0nHBGaQHztpC1kErd_vxX1U1crLzej1RS_L2I8yx03wRoqWXfvQdau0hyd3MkAOIycyIQRqXM90M27duT8IpZg/s541/2.%20Marea%20Neagra%20Balaton.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="416" data-original-width="541" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRVh_KtgnnsTHWB_QRxV1tHYui1vq8HU9XIQGWWCAjNmV8dvRV9PyZ3reHol33Q74XDdaD3pCOnnC3kTTn9bAOVabC3zPFdPefKlcj0nHBGaQHztpC1kErd_vxX1U1crLzej1RS_L2I8yx03wRoqWXfvQdau0hyd3MkAOIycyIQRqXM90M27duT8IpZg/w400-h308/2.%20Marea%20Neagra%20Balaton.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBNYCAHC0R5kLAlgTxFjpY6pcgADiFQk56H0PmVujr5y0R6RSAfs5kXT_uU1SIPnBJAbybweYWy-4M4XPJ3oWGB7EN1Kc4-IRZp-ftlCBVt7Tt6vU660On4JBUnNf7m5XHjA3AftUX35vKdteZtYpLjkvsl2_41RWKKRcWE7MiWKQ72cRJVene3hPMVw/s539/2.%20Munte%20sau%20delta.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="416" data-original-width="539" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBNYCAHC0R5kLAlgTxFjpY6pcgADiFQk56H0PmVujr5y0R6RSAfs5kXT_uU1SIPnBJAbybweYWy-4M4XPJ3oWGB7EN1Kc4-IRZp-ftlCBVt7Tt6vU660On4JBUnNf7m5XHjA3AftUX35vKdteZtYpLjkvsl2_41RWKKRcWE7MiWKQ72cRJVene3hPMVw/w400-h309/2.%20Munte%20sau%20delta.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoy2pfQ_uPO_vb7KXLjoGLUk8CXNjwYLcnA2XPhgaIpWfgzF8FIBbosi3TzMWdNaAccXBP2LlwLKPZgl10OyjH-a2mnKNFlTPDkrm2nOxCFpCPgat8L_wGy2HSliO6PADbF12MPmXAxZsI59clOYzyczCp230hYX9-qECaS_DvlI9RXExmlEBcuO68fQ/s540/2.%20Orase%20cautate.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="418" data-original-width="540" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoy2pfQ_uPO_vb7KXLjoGLUk8CXNjwYLcnA2XPhgaIpWfgzF8FIBbosi3TzMWdNaAccXBP2LlwLKPZgl10OyjH-a2mnKNFlTPDkrm2nOxCFpCPgat8L_wGy2HSliO6PADbF12MPmXAxZsI59clOYzyczCp230hYX9-qECaS_DvlI9RXExmlEBcuO68fQ/w400-h310/2.%20Orase%20cautate.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi4mDoChexvswxf7rtI0EjDoQs1YtIryrc2blE-WpIdyOLVwTYrITD8Bf0tNRm9eFuP_jhBMmOif_Nyx-0tbBEn94HGD6MUOrjXO9GUbksNC1UsH3iB3y600RgcGPT9_bRj__y0fVx1hD3tq0n33QuiaLpCPPqtTG_wIUG131i4Wb6T0mbhJDchCU-9Q/s541/2.%20Varfuri%20preferate.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="415" data-original-width="541" height="306" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgi4mDoChexvswxf7rtI0EjDoQs1YtIryrc2blE-WpIdyOLVwTYrITD8Bf0tNRm9eFuP_jhBMmOif_Nyx-0tbBEn94HGD6MUOrjXO9GUbksNC1UsH3iB3y600RgcGPT9_bRj__y0fVx1hD3tq0n33QuiaLpCPPqtTG_wIUG131i4Wb6T0mbhJDchCU-9Q/w400-h306/2.%20Varfuri%20preferate.png" width="400" /></a></div><br /><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>III. Personalități: </b></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYJcs_cZHwPIhS87gtVdKbXHKcLzy1zP2x9dmsVm3Y0cfmHdzpMwWKd8KRFzhsXmyMMVB37iXKIIwA9Xo228tiznhGgJ2uj50vPc-X9nW7yE1VndEzqFomwM1x0ePdJvT1-v_iatWyVIVjxAFNueSv2zqJeCNZnYLCgRwQ0IK2jQsVKXbBMHXf_b4PdQ/s723/3.%20Detinuti%20politici.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="561" data-original-width="723" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYJcs_cZHwPIhS87gtVdKbXHKcLzy1zP2x9dmsVm3Y0cfmHdzpMwWKd8KRFzhsXmyMMVB37iXKIIwA9Xo228tiznhGgJ2uj50vPc-X9nW7yE1VndEzqFomwM1x0ePdJvT1-v_iatWyVIVjxAFNueSv2zqJeCNZnYLCgRwQ0IK2jQsVKXbBMHXf_b4PdQ/w400-h310/3.%20Detinuti%20politici.jpeg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKWyEg3kTOR2O2jYLCjOEJ6Pxktt4uTcRP1bwy9v4OZzsbdgSecyXUf2bm11sYzcTuxQvAWfq58NJixAr11401CsoInXA9YYUM-riuwhcYv8EaK1kcCR3F9VxH2O74vzSMKSiwrlQAPtgOEK2kFF8zvEm3ibp1sF5GzdhEEoHujr0_6wWuNXscsDb_Zg/s490/3.%20Domni%20revolutionari.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="417" data-original-width="490" height="340" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKWyEg3kTOR2O2jYLCjOEJ6Pxktt4uTcRP1bwy9v4OZzsbdgSecyXUf2bm11sYzcTuxQvAWfq58NJixAr11401CsoInXA9YYUM-riuwhcYv8EaK1kcCR3F9VxH2O74vzSMKSiwrlQAPtgOEK2kFF8zvEm3ibp1sF5GzdhEEoHujr0_6wWuNXscsDb_Zg/w400-h340/3.%20Domni%20revolutionari.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieOs1CZuhd9J5CYTLnND8x4AXg_kvbC641fkG-PIbwDe42dDhIIazxEEPiTpK441D2slxbVLGr-AZt-9qaRl2iBz-ezUWJJGKYqRUPzx29ccp-fOL4HYjTMlzzET21Ae2RP4RH1hwUlvbfV2Hh1KY96-WSAV3cUQ9A8XFY5L3Dgc1iYA9DX2DnxHMPmw/s541/3.%20Poeti.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="421" data-original-width="541" height="311" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieOs1CZuhd9J5CYTLnND8x4AXg_kvbC641fkG-PIbwDe42dDhIIazxEEPiTpK441D2slxbVLGr-AZt-9qaRl2iBz-ezUWJJGKYqRUPzx29ccp-fOL4HYjTMlzzET21Ae2RP4RH1hwUlvbfV2Hh1KY96-WSAV3cUQ9A8XFY5L3Dgc1iYA9DX2DnxHMPmw/w400-h311/3.%20Poeti.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWtZIMtD_G5cs-ljhpg-Iodqvf5nqeOhSezYbDuY7mg70RX8T7Zm-sifMBOs50SYnjQx2SFAO3PoBdw6i9McuPti7KuwKGnV9spu57Nab-NfOLLSAjLXyzQpF6m6bb8J2pnit2MwLZJgjXRkd-gX9cow5RQcRR-Nf-fLkCECjaljCcNqx9dVbgoYiP2Q/s541/3.%20Scriitori.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="422" data-original-width="541" height="313" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWtZIMtD_G5cs-ljhpg-Iodqvf5nqeOhSezYbDuY7mg70RX8T7Zm-sifMBOs50SYnjQx2SFAO3PoBdw6i9McuPti7KuwKGnV9spu57Nab-NfOLLSAjLXyzQpF6m6bb8J2pnit2MwLZJgjXRkd-gX9cow5RQcRR-Nf-fLkCECjaljCcNqx9dVbgoYiP2Q/w400-h313/3.%20Scriitori.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFawuwWCXvItOU8jVO-7Yb-_WmjC-8_sEiVL1iN8il1rvFUCUCy0ReBJJoHM9Bh1f0tAHXsZHWtfZtAcWCGQJOdfWx52ja0UTOSpxg7AgL-jHClza8Aqvz8RUvEKXlvk2NJgdZJubo8hqnpeCnsl8tvTUqsJv7e6tw44iaJQoGnFAdVCCfP_2znFawRg/s540/3.%20Sportivi.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="417" data-original-width="540" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFawuwWCXvItOU8jVO-7Yb-_WmjC-8_sEiVL1iN8il1rvFUCUCy0ReBJJoHM9Bh1f0tAHXsZHWtfZtAcWCGQJOdfWx52ja0UTOSpxg7AgL-jHClza8Aqvz8RUvEKXlvk2NJgdZJubo8hqnpeCnsl8tvTUqsJv7e6tw44iaJQoGnFAdVCCfP_2znFawRg/w400-h309/3.%20Sportivi.png" width="400" /></a></div><br /><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>IV. Politică: </b></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjahD0G85vHeOErtRhn9jLPCzVasgADJGFAZ3ifwlQahRmDyYFBSXgXYGJodeOsO9cp2VKV9MQTikKMt7o1i4xR0h8b2cYRLsTaGxx-d_KZhBX3j56K54GJFmdXC8O34zpZf6I9g67skZQKRsur-T5uJN5M3sDnYI2WvqiVopUHZELNbUqfna1h5qnlvg/s489/4.%20Figuri%20politice.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="423" data-original-width="489" height="346" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjahD0G85vHeOErtRhn9jLPCzVasgADJGFAZ3ifwlQahRmDyYFBSXgXYGJodeOsO9cp2VKV9MQTikKMt7o1i4xR0h8b2cYRLsTaGxx-d_KZhBX3j56K54GJFmdXC8O34zpZf6I9g67skZQKRsur-T5uJN5M3sDnYI2WvqiVopUHZELNbUqfna1h5qnlvg/w400-h346/4.%20Figuri%20politice.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1Cad5q81rvqFZ5MSEGZg4_ZrNBEAlo6WszPTUDCqtrAoJR5Q_Y3HNwPBH3ghzHiyHpzF1lp0o71qpL6Vt_4gj4MwL1X5xI67-dDeP0MjdDVYG48MM_KRFHGhQ0HNU8ww-Y0sIMP9CaN1MwBIz3Ks0krhOlWRMTWqrnNMJ-vHlr498buFDSy9llyCNnA/s643/4.%20Partide.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="407" data-original-width="643" height="254" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1Cad5q81rvqFZ5MSEGZg4_ZrNBEAlo6WszPTUDCqtrAoJR5Q_Y3HNwPBH3ghzHiyHpzF1lp0o71qpL6Vt_4gj4MwL1X5xI67-dDeP0MjdDVYG48MM_KRFHGhQ0HNU8ww-Y0sIMP9CaN1MwBIz3Ks0krhOlWRMTWqrnNMJ-vHlr498buFDSy9llyCNnA/w400-h254/4.%20Partide.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFsT2U-y7cJgSjVImdwl0ir6WetfsefTjYy37RaJR28emSjVNG8FYC5LZ9RssjDB4RMOu730eDH2HxweBWfkkbNxiX521p5yLB40_aSoOBKsK-64fKGRrq7eS1r8siR-FPqs7YZZq-A_XfCrlt-ffLMjxxYx9huAyyukvVGOqGpH9fx8ki1cqRuqSOYg/s540/4.%20Sefi%20de%20stat.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="416" data-original-width="540" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFsT2U-y7cJgSjVImdwl0ir6WetfsefTjYy37RaJR28emSjVNG8FYC5LZ9RssjDB4RMOu730eDH2HxweBWfkkbNxiX521p5yLB40_aSoOBKsK-64fKGRrq7eS1r8siR-FPqs7YZZq-A_XfCrlt-ffLMjxxYx9huAyyukvVGOqGpH9fx8ki1cqRuqSOYg/w400-h309/4.%20Sefi%20de%20stat.png" width="400" /></a></div><br /><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>V. Diverse: </b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5etjvTUbnhqhuzGoEtvVKHrTDUDwPAmZgLu2a_yiFTFFs5ZzsdQEMKRrXZyUpMFzo_kT4OqjqMDsOlxm3SLueSrulqZnVsg85Ofy1YoTSoF0fVHMbLi6LM2hgmiKU_PQlquD5Z75pW-3QH5FImbxj2ShI1WwzJp9-SPFqz2fFeYOwNWcb2Jp97eFYgA/s542/5.%20B%C4%83uturi.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="418" data-original-width="542" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5etjvTUbnhqhuzGoEtvVKHrTDUDwPAmZgLu2a_yiFTFFs5ZzsdQEMKRrXZyUpMFzo_kT4OqjqMDsOlxm3SLueSrulqZnVsg85Ofy1YoTSoF0fVHMbLi6LM2hgmiKU_PQlquD5Z75pW-3QH5FImbxj2ShI1WwzJp9-SPFqz2fFeYOwNWcb2Jp97eFYgA/w400-h309/5.%20B%C4%83uturi.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2vbtRN9K1ogd8LjVBsNgK0Hc-ZZ2JzIcdivn-gamM0Jp22VymxmCqdJjN004ZaKr84WYtnL1XAK_wsEmmKJgdUy_Q8xNfldCMOmSfcpZdzDiiTULpoHBKLSbplFa9WStWu-ax0GAo8IXA8-5bWBI-xWqQkg1jx4JEcZVxaRrgxXqTyjOKq-psnUMUoA/s541/5.%20Mancare.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="421" data-original-width="541" height="311" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2vbtRN9K1ogd8LjVBsNgK0Hc-ZZ2JzIcdivn-gamM0Jp22VymxmCqdJjN004ZaKr84WYtnL1XAK_wsEmmKJgdUy_Q8xNfldCMOmSfcpZdzDiiTULpoHBKLSbplFa9WStWu-ax0GAo8IXA8-5bWBI-xWqQkg1jx4JEcZVxaRrgxXqTyjOKq-psnUMUoA/w400-h311/5.%20Mancare.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqNuxDW_i-CYDrUNAostYbm1xJBnnYzxM2wvhqYJ4TDZCRVig6bz2MerWMZGlBCV3TaiFQRHPUWgX1UQs0VYjYlPOyS4-Xsjw3YgFjgQyJ0AfeQGAEOWVC-mEDlN8U9WysBUhvodQ41QmpKPTW3ksemhtTzt9rvBDRmVNtY7ge7mQwOHQbYX3UlEgMSA/s541/5.%20Masini.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="416" data-original-width="541" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgqNuxDW_i-CYDrUNAostYbm1xJBnnYzxM2wvhqYJ4TDZCRVig6bz2MerWMZGlBCV3TaiFQRHPUWgX1UQs0VYjYlPOyS4-Xsjw3YgFjgQyJ0AfeQGAEOWVC-mEDlN8U9WysBUhvodQ41QmpKPTW3ksemhtTzt9rvBDRmVNtY7ge7mQwOHQbYX3UlEgMSA/w400-h308/5.%20Masini.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2vOE6KaiIuXrOvMD8k4CfG-pjhe4qNwIjuvTP0F3_w7P0oyoe03O_aSgC0neYrGeAp4zxe9oVknvUg-uXQousaeMsApRiEAh5qRydpiOiG9Jb6LZBuWu4J8FYZUkgM6E1Wad5U888aOKhaeqH7TWiqUci0oQgji3tU-eHSMSwES_-_1-92yKDmYjKGw/s542/5.%20Muzica.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="420" data-original-width="542" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2vOE6KaiIuXrOvMD8k4CfG-pjhe4qNwIjuvTP0F3_w7P0oyoe03O_aSgC0neYrGeAp4zxe9oVknvUg-uXQousaeMsApRiEAh5qRydpiOiG9Jb6LZBuWu4J8FYZUkgM6E1Wad5U888aOKhaeqH7TWiqUci0oQgji3tU-eHSMSwES_-_1-92yKDmYjKGw/w400-h310/5.%20Muzica.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ-wM3nZiIHtqHu7u-C5GgmH7QoGBdhjmE5p0MksQsOS96JAHSjppev7Hee-z6_GlE6mzZ2F1MVnwvsafDjSL39J11iFWGEy5Pjbzffmqqai5AJXVt706PEATryJmT5nsqAAJDKNEn3EwJOh2dqCD8Hk4CYZvzw0zhvuF8AAitWYzPBQ1UqpEixrbrbg/s541/5.%20Sporturi.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="416" data-original-width="541" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJ-wM3nZiIHtqHu7u-C5GgmH7QoGBdhjmE5p0MksQsOS96JAHSjppev7Hee-z6_GlE6mzZ2F1MVnwvsafDjSL39J11iFWGEy5Pjbzffmqqai5AJXVt706PEATryJmT5nsqAAJDKNEn3EwJOh2dqCD8Hk4CYZvzw0zhvuF8AAitWYzPBQ1UqpEixrbrbg/w400-h308/5.%20Sporturi.png" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEils8iCw39C9WkY62aPJOWuq4LS1rdd0cXyfBSfPTid3Ups5tHH-I7Du5hCN5kOpJJNJC71seM-L7Z4Bx0QNYqUgsqxEFa5B98zFZb0r5X8G-vBxhTTLguuIOyFsoiUszVR_P9zPAvmBlYA0PDcJ28q-ThpRUBRcp76zi-eWr4zCpRrmY4tcfDJ03Xsxg/s480/5.%20Universitati.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="419" data-original-width="480" height="349" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEils8iCw39C9WkY62aPJOWuq4LS1rdd0cXyfBSfPTid3Ups5tHH-I7Du5hCN5kOpJJNJC71seM-L7Z4Bx0QNYqUgsqxEFa5B98zFZb0r5X8G-vBxhTTLguuIOyFsoiUszVR_P9zPAvmBlYA0PDcJ28q-ThpRUBRcp76zi-eWr4zCpRrmY4tcfDJ03Xsxg/w400-h349/5.%20Universitati.png" width="400" /></a></div><br /><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose </div><div style="text-align: justify;">21.08.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-33129034118110036552022-08-19T20:33:00.001+03:002023-11-12T04:00:35.794+02:00Bușteni - Căminul Alpin - Poiana Coștilei - Mălăiești - Hornul Mare - Omu - Valea Cerbului - Bușteni<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk3fZs04ZtKBUPRia8OVEmzFRHfCYASAMC5-TlFxIZV4vs823RHryLZF1xIvSvrAsrGIV1oPLnhNOh5gRpvH_Rvxn7gmmPNZl8HhKkiyeFw--ClZ6c-tjFdPscKz1Lf_Mkq4Dij3BXrfzs4SGZfvhqv4zE81aLtnr1Jgsk_WB2vd1RFjAsGIIZRJSDfA/s1024/1%20Hornul%20Mare.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjk3fZs04ZtKBUPRia8OVEmzFRHfCYASAMC5-TlFxIZV4vs823RHryLZF1xIvSvrAsrGIV1oPLnhNOh5gRpvH_Rvxn7gmmPNZl8HhKkiyeFw--ClZ6c-tjFdPscKz1Lf_Mkq4Dij3BXrfzs4SGZfvhqv4zE81aLtnr1Jgsk_WB2vd1RFjAsGIIZRJSDfA/w320-h240/1%20Hornul%20Mare.jpeg" width="320" /></a></div><div style="text-align: justify;"><b>După o pauză îndelungată am pornit din nou pe cărările liniștite ale uriașilor, într-o drumeție destul de solicitantă, de o zi. La ora 8.15 am coborât din tren pentru a fi la 8.30 în marginea pădurii, la Căminul Alpin.</b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbsEA_dK4wdZDRyW3p3uT5gLPFf3IbX3D0LCYZSp1QFXFhoWfySRhiDbeZZzw08FNS7BxcDlRPDT6WNfEMIUgS41TEqaKa40Bsg7tZQcuOBc-ZNupfRaZ5DndzeEUoUr65LHEQtZ281EomGBgvu-82rEVt9KiP2eJeI5ah-mq_3-vEqzfQ_d1BNerojA/s3699/harta%20traseu%20malaiesti%20omu.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2679" data-original-width="3699" height="290" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbsEA_dK4wdZDRyW3p3uT5gLPFf3IbX3D0LCYZSp1QFXFhoWfySRhiDbeZZzw08FNS7BxcDlRPDT6WNfEMIUgS41TEqaKa40Bsg7tZQcuOBc-ZNupfRaZ5DndzeEUoUr65LHEQtZ281EomGBgvu-82rEVt9KiP2eJeI5ah-mq_3-vEqzfQ_d1BNerojA/w400-h290/harta%20traseu%20malaiesti%20omu.png" width="400" /></a></div><i>Foto 1. Traseu gara Bușteni - Poiana Coștilei - Pichetu Roșu - La Prepeleac - Mălăiești - Hornurile Mălăieștilor - Vf. Omu - Valea Cerbului - asfalt Valea Cerbului - gara Bușteni.</i><br /><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Până la Pichetu Roșu am optat pentru poteca de sub munte, prin Poiana Coștilei, desfășurată cumva paralel cu asfaltul din Valea Cerbului. Traseu prin pădure, cu alternanțe de urcări și coborâri, cu puține deschideri panoramice, dar cu o constanță a temperaturii și absența vântului, ceea ce îl poate face excelent pentru o ieșire cu familia. De la Pichet se poate coborî la Gura Dihamului. Noi am continuat pe la Prepeleac până la cabana Mălăiești. Traseul Căminul Alpin - Mălăiești, conform marcajului, se realizează în 4.5 - 5 ore, însă noi am ajuns în 3h 40 min. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEil4Gz-RANHULnKs9U7uOFii8yOLLxxMZxw1ovtpaLTpCbs4VsEYMsB0gI5uk5146V3X-lqNjtTHANMLpwnte9liUPwtiMoMp_-n2DS29xYD-FHYSfMxKo6W9UM6MMF16qHL71hJKEgetYTTMgfFwtwaJsvypPvf7alNhCx1ivvFRxkNodbCn0oTUXesA/s1024/2%20Traseu%20Caminul%20Alpin%20Malaiesti.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="768" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEil4Gz-RANHULnKs9U7uOFii8yOLLxxMZxw1ovtpaLTpCbs4VsEYMsB0gI5uk5146V3X-lqNjtTHANMLpwnte9liUPwtiMoMp_-n2DS29xYD-FHYSfMxKo6W9UM6MMF16qHL71hJKEgetYTTMgfFwtwaJsvypPvf7alNhCx1ivvFRxkNodbCn0oTUXesA/w300-h400/2%20Traseu%20Caminul%20Alpin%20Malaiesti.jpeg" width="300" /></a></div><i><div style="text-align: center;"><i>Foto 2. Așa arată traseul prin pădure, între Căminul Alpin și Mălăiești.</i></div></i><div style="text-align: center;"><br /></div><div><div style="text-align: justify;">La Mălăiești, stupoare, nicio sursă de apă. Izvorul este secat aproape tot anul, fiind nevoie de o refacere zdravănă a proviziilor de la barul cabanei. Cluburile de fițe ar fi geloase pe prețurile practicate aici, dar date fiind izolarea și transportul dificil, situația este firească și de înțeles.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">După o excelentă pauză, ne-am urnit spre Omu. Aveam două variante: fie prin valea Țigănești - Culmea Țigănești - Vf. Scara, fie direct prin obârșia văii Mălăiești. Am evaluat timpii, energia și starea vremii, hotărând alegerea variantei a doua, mai ușoară. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnLQfmCgVyoc676_g2C0AZXJda_12-hf78RyPSDLiHTn9trLATKnHMYFwn7WvQxchG7sUvlTnOMC9eqqUCrJa6UkcabSGIvUaSuDS3z_5ldTB2pG52xZ6BtrcLZ6vhVJOhzk8UQ3oMzhzFHY1lapgY3bEfYrZ7641HLKtM9mpr1e4N45sB5hGpUQMAwA/s1024/3%20Valea%20Malaiesti.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="768" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnLQfmCgVyoc676_g2C0AZXJda_12-hf78RyPSDLiHTn9trLATKnHMYFwn7WvQxchG7sUvlTnOMC9eqqUCrJa6UkcabSGIvUaSuDS3z_5ldTB2pG52xZ6BtrcLZ6vhVJOhzk8UQ3oMzhzFHY1lapgY3bEfYrZ7641HLKtM9mpr1e4N45sB5hGpUQMAwA/w300-h400/3%20Valea%20Malaiesti.jpeg" width="300" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVeFGJep-1ANUn4zXfF7baM0zB9Ty4cPzeqGPnra77mfB63RHwf6qNZdRKJFpOTr-hStg8cSHovyfpq0E5GMDUo5OJSwjfZ7-v7wdKnpkls-1ceVGfWWSFlKXSvCy2s6-CcBldH70IcCzx9FIswDOf3y3XoIa5FHY64Fp1AZVHwkAITQZsDBu55dFKUg/s1024/4%20Valea%20Malaiesti.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="768" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiVeFGJep-1ANUn4zXfF7baM0zB9Ty4cPzeqGPnra77mfB63RHwf6qNZdRKJFpOTr-hStg8cSHovyfpq0E5GMDUo5OJSwjfZ7-v7wdKnpkls-1ceVGfWWSFlKXSvCy2s6-CcBldH70IcCzx9FIswDOf3y3XoIa5FHY64Fp1AZVHwkAITQZsDBu55dFKUg/w300-h400/4%20Valea%20Malaiesti.jpeg" width="300" /></a></div><i><div style="text-align: center;"><i>Foto 3 și 4. Imagini din valea Mălăiești.</i></div></i><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Urcușul prin golul alpin al văii Mălăiești este deosebit, cu vedere spre martorii de eroziune (ace, turnuri și piramide) ce străjuiesc amețitoarele margini ale lumii. Din culmile secundare coboară jgheaburi de pietre, care devin periculoase culoare de avalanșă în sezonul rece. Per ansamblu, poți admira rotunjimea profilului transversal al văii, cu umeri și praguri glaciare, ce amintesc de acțiunea vechilor ghețari pleistoceni. Sub picioare simțim grohotișurile tot mai instabile, constând în fragmente de conglomerate, gresii și calcar, năpăstuite de neiertătoarea dezagregare termică și hidro-mecanică.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwTfCpj3N1iHu4VI9Thq6BSCUdl1qoJeZfcLAFAhDQlgTd7GknEBb29zRjOPfBjhjWo3UioWLKx7LnQwSuk01F6vSLx8n0-T7MLp4hrhyyU1atuTGmug9fhxNtxDOmp7T2KfuF-OHOReJLDWCq1gsZl-108UHsB3Ao41vKmywTQNA9f5JP3bkjN_gqcQ/s1024/6%20Valea%20Malaiesti.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="768" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwTfCpj3N1iHu4VI9Thq6BSCUdl1qoJeZfcLAFAhDQlgTd7GknEBb29zRjOPfBjhjWo3UioWLKx7LnQwSuk01F6vSLx8n0-T7MLp4hrhyyU1atuTGmug9fhxNtxDOmp7T2KfuF-OHOReJLDWCq1gsZl-108UHsB3Ao41vKmywTQNA9f5JP3bkjN_gqcQ/w300-h400/6%20Valea%20Malaiesti.jpeg" width="300" /></a></div><i><div style="text-align: center;"><i>Foto 5. Atent la potecă.</i></div></i><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Din căldarea superioară, pentru a ajunge în creastă, marcajul te îndrumă în două direcții: în stânga ai posibilitatea de a urca pe poteca de vară, mai lungă, dar mai lină; iar în dreapta poți intra prin Hornul Mare, mai scurtă, dar mai abruptă și mai spectaculoasă. Ca timp, tot atât faci.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmYOXIpP9E9IMPNi7KRm5Z7s8HD581PYu0t7ZPaGH9OzA4rI5bhzRucYOCTyNFtbPQx2ymP6x9zP50pTdI3ov_0jL2FBB3ZTxYJDZt-YdmbbIm1YVQGrq4ZI9EiGZ-k8hy3R8TA4Dw68QBhZCGNPfScffafLMurZdb_fRkYZs6QR0MKGT4xYgKWchHQg/s1024/5%20Spre%20Hornul%20Mare.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1024" data-original-width="768" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmYOXIpP9E9IMPNi7KRm5Z7s8HD581PYu0t7ZPaGH9OzA4rI5bhzRucYOCTyNFtbPQx2ymP6x9zP50pTdI3ov_0jL2FBB3ZTxYJDZt-YdmbbIm1YVQGrq4ZI9EiGZ-k8hy3R8TA4Dw68QBhZCGNPfScffafLMurZdb_fRkYZs6QR0MKGT4xYgKWchHQg/w300-h400/5%20Spre%20Hornul%20Mare.jpeg" width="300" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Foto 6. Spre Hornul Mare.</i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Evident am urcat prin Hornul Mare, cea mai captivantă dintre fracturile versantului superior. Ascensiunea nu este dificilă, dar coborârea, pe care personal nu aș face-o pe aici, poate fi nesigură din pricina pantei. Trebuie atenție deosebită la pietrele care se pot prăvăli peste colegii situați mai jos. De asemenea, pe vreme umedă pașii pot juca feste.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMrkG9sUGYzCjFM2duDw6YVnN-apChlbFrD_ebcsDfKEAG25idPiEMnALOYSpr06EKfOEkfjF5I073fHYYH1ARARc3FfkvQKpn1t92IRhVZbStU0t5GZEGcKzUtX1EN-Wq2sjOqaDQF_1yJDpbSHUHz2CQqy2zFBp4bWYf7i7jJgfLW9VOBsSYGxwi6A/s1024/7%20In%20Hornul%20Mare.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="1024" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMrkG9sUGYzCjFM2duDw6YVnN-apChlbFrD_ebcsDfKEAG25idPiEMnALOYSpr06EKfOEkfjF5I073fHYYH1ARARc3FfkvQKpn1t92IRhVZbStU0t5GZEGcKzUtX1EN-Wq2sjOqaDQF_1yJDpbSHUHz2CQqy2zFBp4bWYf7i7jJgfLW9VOBsSYGxwi6A/w400-h300/7%20In%20Hornul%20Mare.jpeg" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Foto 7. În Hornul Mare al Mălăieștilor</i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Sus, în creastă, ceață foarte deasă, total respingătoare pentru poze. Până la Omu se mai urcă lin vreo 20 min. Uneori cabana este închisă, alteori nu. Noi am avut norocul să putem intra, să ne odihnim și să bem o ciocolată caldă. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3LePh2MpPOoABFPQJZyZSsS4yZ-GKr3YkAIMfsgW1Sk2xRfXaeYurGDltOaWmHjHPsc8FrFTt0VaJeDtWF_gtVv6ZJVnN4bTDQaUyfC8RACgxOUSzClKaRiuNbnQjWw2smYNIMVACGZqS4bvAQYzuYcxCUhLcXzIijsvmFhkhKlWvB39wzLw6Hh3kNA/s1024/8%20Hornul%20Mare%20iesire%20creasta.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="576" data-original-width="1024" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3LePh2MpPOoABFPQJZyZSsS4yZ-GKr3YkAIMfsgW1Sk2xRfXaeYurGDltOaWmHjHPsc8FrFTt0VaJeDtWF_gtVv6ZJVnN4bTDQaUyfC8RACgxOUSzClKaRiuNbnQjWw2smYNIMVACGZqS4bvAQYzuYcxCUhLcXzIijsvmFhkhKlWvB39wzLw6Hh3kNA/w400-h225/8%20Hornul%20Mare%20iesire%20creasta.jpeg" width="400" /></a></div><i><div style="text-align: center;"><i>Foto 8. Ieșirea din Hornul Mare în creastă.</i></div></i><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La ora 16.15 am început lunga coborâre prin Valea Cerbului, despre care am mai vorbit cu <a href="https://geografilia.blogspot.com/2018/08/la-varfurile-omu-2507-m-bucura-dumbrava.html" target="_blank">altă ocazie</a>. Am grăbit călcâiele și chiar am alergat pe câteva segmente. Aveți grijă în golul alpin, deoarece sunt vreo 2-3 bifurcații care vă pot induce în eroare: poteca marcată cotește foarte discret la stânga sau dreapta, în timp ce poteca falsă continuă drept. Până vă dați seama că ea nu duce nicăieri, riscați să pierdeți timpul. În pădure nu sunt astfel de probleme.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Am ieșit în asfalt, cam la jumătatea distanței dintre Gura Dihamului și marginea orașului, loc unde a dispărut, din fericire, „bazarul” plin de corturi - o consistentă sursă de poluare și atracție a urșilor „gunoieri”. Cine vrea să doarmă în cort, să urce pe munte sau să stea în campinguri special amenajate! Am făcut aici o pauză mai lungă de revigorare în albia râului, înainte de a intra în oraș. La 19:45 eram reveniți la gară. Din nou, pe panouri, timpii erau mai lungi decât cei reușiți...</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">A fost o tură susținută, de circa 11h 30 min, incluzând aici și pauzele. Totuși o recomand într-o singură zi doar celor bine antrenați. În mod normal s-ar face în două zile, cu odihnă la Mălăiești, refugiul Țigănești sau cabana Omu. Succes și poteci însorite! </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Alte articole pe tema aceasta citiți în <a href="https://geografilia.blogspot.com/2010/09/drumetii.html" target="_blank">DRUMEȚII</a>! </div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">19.08.2022</div></div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-81559025985606475752022-08-10T18:52:00.004+03:002023-11-12T04:00:46.659+02:00Aplicație webmapping: Cât de departe poți ajunge cu trenul în maximum 5 ore<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNOEVDU1VAsOtX1LqpKypsaJBRUfT4QtJmw9KijBLwd5C84yyrvJ1ElfIxHmkKYASgOC7eBS15pz8COWLRftvQsVx1LPcJdx4sSdAPzL573ij6hmAARAnTe81rxahN-reGRyIuE7Xe9syTO6cRvV44rb0Lx2mmfarK8cgzHBVCiF3cP_lNxnBmI_UDXQ/s1902/Isocrone%20tren.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="738" data-original-width="1902" height="155" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNOEVDU1VAsOtX1LqpKypsaJBRUfT4QtJmw9KijBLwd5C84yyrvJ1ElfIxHmkKYASgOC7eBS15pz8COWLRftvQsVx1LPcJdx4sSdAPzL573ij6hmAARAnTe81rxahN-reGRyIuE7Xe9syTO6cRvV44rb0Lx2mmfarK8cgzHBVCiF3cP_lNxnBmI_UDXQ/w400-h155/Isocrone%20tren.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.1. Isocrone comparative deplasare cu trenul, București vs. Bruxelles.</i></div><div style="text-align: center;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><b>Chronotrains este o aplicație interactivă spectaculoasă, care afișează prin metoda izocronelor distanțele ce pot fi parcurse cu trenul în maximum 5 ore, pornind din diverse stații europene. Cu mouse-ul sau degetul selectați un oraș de pe hartă, după care vă apar isocronele. </b></div><span><a name='more'></a></span><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPJ-zEZdSDwP91_7ek0XjoAp_U4ynAGugfj6rTke7HjP9FvdBbzK7SS5PhZb1QQbD1KS0FXHau21-f_HbA5C5k4EYakM7JpASGUqGdYJXTX-4ambPocy7uUJJ-XFU6lA3oRDBtSF9TcBu8ylfQyu6smxWuasKPdNidy8VYTTH7gAe2Hy3ai15MxWnRHw/s602/legenda%20isocrone.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="91" data-original-width="602" height="60" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPJ-zEZdSDwP91_7ek0XjoAp_U4ynAGugfj6rTke7HjP9FvdBbzK7SS5PhZb1QQbD1KS0FXHau21-f_HbA5C5k4EYakM7JpASGUqGdYJXTX-4ambPocy7uUJJ-XFU6lA3oRDBtSF9TcBu8ylfQyu6smxWuasKPdNidy8VYTTH7gAe2Hy3ai15MxWnRHw/w400-h60/legenda%20isocrone.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.2. Legendă izocrone.</i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Aceasta poate fi utilizată cu brio și la orele de Geografie, în cadrul unor analize care dezvoltă elevilor capacitatea de a face corelații logice. Se observă legăturile dintre viteza de deplasare a trenurilor (sugerate de distanțele parcurse), pe de o parte, și nivelul economic, calitatea infrastructurii, relieful sau mărimea teritoriului de stat, pe de altă parte. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Accesați <a href="https://chronotrains-eu.vercel.app/" target="_blank"><b>aici aplicația Chronotrains</b></a>! </div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">Ionuț Tudose</div><div style="text-align: justify;">10.08.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5829944021049422300.post-10754463018509360322022-08-07T15:32:00.003+03:002023-11-12T04:00:56.401+02:00Mit geografic: Atlanticul și Pacificul se întâlnesc, dar nu se amestecă<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4rfGPe4zrYEcn71y-l9T6mSDVhgXaox8vzXmcAcWisZUaLW-VDSry0AljP1e1F2CXClS_Xljy1b_PiAK3Kwcjy9a7fYz1wtSr8dItHeppHNk5oJJQWmEnP5IGuaDDAW--tTUd3XcQrxh9bI5DmEW_2I8NOrYPv7f9ZBHfCY4WhUsyHc--Rl3IfNWWRQ/s725/Canada%20Fraser%20river.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="483" data-original-width="725" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4rfGPe4zrYEcn71y-l9T6mSDVhgXaox8vzXmcAcWisZUaLW-VDSry0AljP1e1F2CXClS_Xljy1b_PiAK3Kwcjy9a7fYz1wtSr8dItHeppHNk5oJJQWmEnP5IGuaDDAW--tTUd3XcQrxh9bI5DmEW_2I8NOrYPv7f9ZBHfCY4WhUsyHc--Rl3IfNWWRQ/w400-h266/Canada%20Fraser%20river.jpg" width="400" /></a></div><div style="text-align: right;"><a href="https://www.peacearchnews.com/life/by-the-bay-a-look-at-the-fraser-river-plume/" target="_blank"><i>Sursa foto</i></a></div><div style="text-align: right;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>În anul 2015, un scurt <a href="https://geografilia.blogspot.com/2015/03/mit-geografic-apele-celor-doua-oceane.html" target="_blank">articol Geografilia</a> reposta o fotografie foarte cunoscută pe internet, prezentată de diverși „specialiști” ca fiind dovada unui fenomen extrem de spectaculos și rar, anume întâlnirea și atingerea apelor Oceanului Arctic și ale Oceanului Pacific <u>fără a se amesteca</u>. Evident, realitatea este adesea discordantă cu apetența omului spre senzațional, inclusiv în cazul acelei imagini. </b></div><span><a name='more'></a></span><div><br /></div><div style="text-align: justify;">Internetul reactivează frecvent povestea „oceanelor buclucașe, care se ating, dar nu se amestecă”, pompându-se masiv fabuloasa poveste, parcă enervant de ciclic, în rețelele de socializare. Din păcate acestea fac casă bună cu analfabetismul științific, manipularea și ignoranța. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Așa că, iată acum, într-un filmuleț distribuit intens pe Tik-Tok, un vas cu pasageri traversează limita intrigant de precisă între „apele Atlanticului și ale Pacificului, care nu se amestecă”. Filmulețul cu pricina este vizualizat de milioane de persoane în variantele repostate de n ori în ultimii ani, pe facebook sau youtube:</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div>
<iframe allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/uqgaqEFkuko" title="YouTube video player" width="560"></iframe> </div><div><br /></div><div style="text-align: justify;">Filmulețul de mai sus are 1,2 mil. vizualizări. Totuși orice purtător de logică elementară își poate da seama că nu are nicio legătură cu „întâlnirea Atlanticului cu Pacificul”. Analizând harta lumii, vom vedea că cele două oceane se întâlnesc doar în extremitatea Americii, la latitudini destul de mari, cca 55° - 65° lat. S, în str. Magellan, dar mai ales în str. Drake, între Capul Horn și ghețurile Antarcticii. </div><div><br /></div><div style="text-align: justify;">Deci mânecuțele, ochelarii și șepcile de soare din videoclip nu se potrivesc deloc cu regiunea respectivă. Ca o paranteză, climatul ostil de aici și distanțele uriașe au condus la realizarea Canalului Panama în America Centrală. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiND4LxYn7XavnvdPDTKETQ6kQ75mEHbMgNSfnjjAjqGzecNjEzJPDx6QppIAAPiNnk_cvvydgmNAbwhF2hQA_OmJ4aLQuBiP7ck9L_Iietqbvf7oOGCJRgiatN5Hs74mzybQkU2HNwOmT5_CornRAcEmFGa3yFCOPVq7SRBJKuZ-tIwI_rpSJvnsXD-w/s1200/Harta%20lumii%20oceane.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="609" data-original-width="1200" height="203" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiND4LxYn7XavnvdPDTKETQ6kQ75mEHbMgNSfnjjAjqGzecNjEzJPDx6QppIAAPiNnk_cvvydgmNAbwhF2hQA_OmJ4aLQuBiP7ck9L_Iietqbvf7oOGCJRgiatN5Hs74mzybQkU2HNwOmT5_CornRAcEmFGa3yFCOPVq7SRBJKuZ-tIwI_rpSJvnsXD-w/w400-h203/Harta%20lumii%20oceane.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.1. Localizarea strâmtorii Drake. </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Mai mult de atât, Vânturile de Vest puternice, frecventele furtuni violente și un curent oceanic circumantarctic activ datorită Vânturilor de Vest favorizează amestecul rapid al apelor. Așadar „întâlnirea și neamestecul Atlanticului cu Pacificul” în str. Drake ar fi pure fabulații. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiI9vu3r6QwyOE-DvzI90SSnr3ubq70_2SGoHsl8m9QayCN_i4QgmrXGZ2IPtEgX5xGzKeoUw3gRrAYQp4U8IyvakjXdA5VAHT_yiltI-zcZ3xoOjNLly8vMPjlO2cNCHoowR-ZWglzCCdq3PS4gelyecM-VIfCNXwo62x0mtrIFyRWpm8h-Vks-46afg/s3072/Capul%20Horn%20Furtuna.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2304" data-original-width="3072" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiI9vu3r6QwyOE-DvzI90SSnr3ubq70_2SGoHsl8m9QayCN_i4QgmrXGZ2IPtEgX5xGzKeoUw3gRrAYQp4U8IyvakjXdA5VAHT_yiltI-zcZ3xoOjNLly8vMPjlO2cNCHoowR-ZWglzCCdq3PS4gelyecM-VIfCNXwo62x0mtrIFyRWpm8h-Vks-46afg/w400-h300/Capul%20Horn%20Furtuna.jpg" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.2. O zi tipică la Capul Horn (Sursa: <a href="https://library.princeton.edu/visual_materials/maps/websites/pacific/magellan-strait/cape-horn.html" target="_blank">Library.princeton</a>) </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">La un moment dat, în filmare pot fi văzute drapelul Canadei și logo-ul <a href="https://www.bcferries.com/web_image/h81/hcb/8805916246046.pdf" target="_blank">BCFerries</a>, companie care organizează croaziere în apele pacifice de țărm ale Canadei. Filmulețul este real și este surprins, de fapt, <b>între Vancouver și insula Vancouver</b>, la vărsarea fluviului Fraser în str. Georgia, așa cum explică și autorul <a href="https://www.youtube.com/watch?v=_sMHM3enq38&ab_channel=MaryanPearson" target="_blank">postării originale de pe youtube</a>, din 2015, care a adunat numai 400 000 de vizualizări, prea puține comparativ cu fake-urile redistribuite ulterior. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Iluzia că fenomenul ar fi undeva în mijlocul oceanului este întărită de lipsa unei filmări panoramice de 360°. Sunt surprinse doar 2-3 unghiuri de perspectivă. Al patrulea, din spatele camerei, ne-ar arăta probabil uscatul canadian. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSVYOxWbtTDmX68C7rsEfblCrvpeItM1uhIajvwd2SX1WQPcCFPCbS_JyJH7baKfQ7H_mw-vXe9QVKI3FkVNfGpiz92zii4Rrk6EZokbnMc9MG-l3vsCqMqpQ8zgYEstRpqxmctwksJk4SFW13KD5mq0dL6iacjSk2naFwA2VNKgGOXzJ01QXMnqPxvw/s1200/vancouver.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="609" data-original-width="1200" height="203" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSVYOxWbtTDmX68C7rsEfblCrvpeItM1uhIajvwd2SX1WQPcCFPCbS_JyJH7baKfQ7H_mw-vXe9QVKI3FkVNfGpiz92zii4Rrk6EZokbnMc9MG-l3vsCqMqpQ8zgYEstRpqxmctwksJk4SFW13KD5mq0dL6iacjSk2naFwA2VNKgGOXzJ01QXMnqPxvw/w400-h203/vancouver.png" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.3. Localizarea fenomenului în SV Canadei. </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Richard Dewey, director științific la <i>Ocean Networks Canada</i> <a href="https://eu.usatoday.com/story/news/factcheck/2022/05/10/fact-check-atlantic-pacific-oceans-mix-regardless-clay-and-iron/9652991002/" target="_blank">a confirmat pentru USAToday</a> că filmulețul nu are nicio legătură cu „întâlnirea a două oceane”. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Culoarea albastră este a apei oceanice sărate, iar cea cenușie este pana de debușare a fluviului Fraser în mare, plină de aluviuni (mâl, argilă). Primăvara târziu - vara devreme, fluviul Fraser își sporește capacitatea de eroziune și transport, în urma topirii zăpezilor din bazinul său superior (Munții Coastelor și Munții Columbia/Stâncoși). La vărsarea sa în str. Georgia, apele dulci încărcate cu sedimente, mai puțin dense, curg pe o anumită distanță la suprafața apelor oceanice sărate, mai dense, formând această pană de debușare. Ea rămâne vizibilă câtă vreme se întrunesc condițiile de alimentare explicate mai sus. Totuși aceasta se amestecă în restul acvatoriului marin atât la adâncime, cât și în larg. </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig7rAI_9AuWqbW9dDcC4DAr_oGwxNX3DehdTip8NrURabScA-x4hywMVa782w8-RwqntgWKozsOx2uDUD775kyFgc8zEwBhA2kueg_mroI6nT1KUQULBSV3hB4qKR1kTRVBasa67hhyfNqs7zBBrZQZI93iWEYtWWDj9y_OQSLg-HcBJ5n_0Cgv6OHmg/s720/Delta%20%C8%99i%20pana%20de%20aluviuni%20a%20lui%20Fraser.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="480" data-original-width="720" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEig7rAI_9AuWqbW9dDcC4DAr_oGwxNX3DehdTip8NrURabScA-x4hywMVa782w8-RwqntgWKozsOx2uDUD775kyFgc8zEwBhA2kueg_mroI6nT1KUQULBSV3hB4qKR1kTRVBasa67hhyfNqs7zBBrZQZI93iWEYtWWDj9y_OQSLg-HcBJ5n_0Cgv6OHmg/w400-h266/Delta%20%C8%99i%20pana%20de%20aluviuni%20a%20lui%20Fraser.jpg" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><i>Fig.4. Delta și pana de aluviuni ale lui Fraser sunt rezultatul cantității impresionante de sedimente transportate și depuse de acest fluviu. Acestea sunt vizibile și pe imaginile satelitare (Sursa: <a href="https://earthobservatory.nasa.gov/images/85028/plume-from-the-fraser-river" target="_blank">NASA</a>).</i> </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNnTOSdEbKlx5cDIAWAS-TLZJ-MsyX010S0j5jdPViXdUM30Z-_0Qsb1JGox52f4QyzUq9WXj_zcVTbymeVbn3a-aPuZrMkg3prd4VJFynOfcsZhjPoPTSial4X7iMd6zgw1eNHGR6RUyoOPb5R_0AjGQIV6ohkhkkq0an-UfXbvegWePohwNDQpKbWQ/s897/Fraser-river-plume.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="792" data-original-width="897" height="354" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNnTOSdEbKlx5cDIAWAS-TLZJ-MsyX010S0j5jdPViXdUM30Z-_0Qsb1JGox52f4QyzUq9WXj_zcVTbymeVbn3a-aPuZrMkg3prd4VJFynOfcsZhjPoPTSial4X7iMd6zgw1eNHGR6RUyoOPb5R_0AjGQIV6ohkhkkq0an-UfXbvegWePohwNDQpKbWQ/w400-h354/Fraser-river-plume.jpg" width="400" /></a></div><div style="text-align: center;"><i>Fig.5. Pana de aluviuni vizibilă foarte clar în largul deltei fluviului Fraser (Sursa: <a href="https://georgiastrait.org/issues/about-the-strait-2/" target="_blank">Georgia Strait</a>) </i></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;">Fenomenul nu este nicidecum unul rar, în anumite condiții de concentrație diferită de aluviuni, salinitate sau densitate, putând fi observate astfel de contraste cromatice în multe locuri de pe Terra: la vărsarea marilor fluvii sau la confluența unor ape curgătoare (Rio Negro și Amazonul). </div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b>Surse</b>: </div><div style="text-align: justify;"><ul><li><a href="https://www.bcferries.com/web_image/h81/hcb/8805916246046.pdf">https://www.bcferries.com/web_image/h81/hcb/8805916246046.pdf</a></li><li><a href="https://earthobservatory.nasa.gov/images/85028/plume-from-the-fraser-river">https://earthobservatory.nasa.gov/images/85028/plume-from-the-fraser-river</a></li><li><a href="https://eu.usatoday.com/story/news/factcheck/2022/05/10/fact-check-atlantic-pacific-oceans-mix-regardless-clay-and-iron/9652991002/">https://eu.usatoday.com/story/news/factcheck/2022/05/10/fact-check-atlantic-pacific-oceans-mix-regardless-clay-and-iron/9652991002/</a></li><li><a href="https://georgiastrait.org/issues/about-the-strait-2/">https://georgiastrait.org/issues/about-the-strait-2/</a></li><li><a href="https://library.princeton.edu/visual_materials/maps/websites/pacific/magellan-strait/cape-horn.html">https://library.princeton.edu/visual_materials/maps/websites/pacific/magellan-strait/cape-horn.html</a></li><li><a href="https://www.youtube.com/watch?v=_sMHM3enq38&ab_channel=MaryanPearson">https://www.youtube.com/watch?v=_sMHM3enq38&ab_channel=MaryanPearson</a></li></ul></div><div style="text-align: justify;"><div><span style="color: red;">___</span></div><div><b><span style="color: red;">* </span><span style="text-align: left;">Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți</span><span style="text-align: left;"> </span><a href="https://geografilia.blogspot.com/2020/06/donatii-geografilia.html" style="text-align: left;" target="_blank">susține pentru munca depusă printr-o donație</a><span style="text-align: left;">.</span></b></div><div><b><span style="text-align: left;"><br /></span></b></div></div><div style="text-align: justify;">de I. Tudose</div><div style="text-align: justify;">7.08.2022</div>AdminGeografiliahttp://www.blogger.com/profile/08102594653405425052noreply@blogger.com0