Mediul oceanic (vizualizare interactică)

THE DEEP SEA este o pagină de internet interactivă, simplă și captivantă pe care puteți descoperi speciile faunei marine și curiozități despre mediul oceanic, începând de la stratul fotic (de suprafață) până la cel hadal, adică până-n străfundul Gropii Marianelor. Derulând, veți coborî în întunericul oceanului... 

Ionuț Tudose 

15.11.2021

Nedeile de pe culmile Carpaților

Sursa foto: culturaneamt

Un articol deosebit, la fel ca atâtea, scris de George Vâlsan, pe care vă invit să îl parcurgeți și dumneavoastră. 

București pe o hartă maghiară veche (1808)

Pe o hartă mai puțin cunoscută, publicată de Janos Lipszky în 1808, Mappa Generalis Regni Hungariae, cu scara 1:470 000 și disponibilă pe David Rumsey Map Collection, apare la marginea de răsărit și orașul București. Iată cele mai interesante lucruri legate de acesta ce pot fi observate:

Un bilet de liberă circulație, Urlați, 1916

Pentru că trăim vremuri dificile, epidemice, în care avem nevoie de justificarea deplasării noastre în anumite contexte, mi s-a părut interesant de publicat acest bilet de liberă circulație din 1916, găsit de un prieten urlățean în podul casei bătrânești. 

Un prototip de hartă cu iluzie optică de mișcare

În lucrarea de dizertație introdusesem și această hartă a influențelor climatice de pe teritoriul orașului Urlați. Sub ea o hartă care sugerează mișcarea plăcilor tectonice într-o zonă cu contact de tip rift. Chiar dacă din 2012 nu am mai revenit asupra ideii, rămâne totuși o chestie interesantă:

Școala online este o porcărie

De foarte mulți ani am una dintre cele mai utilizate resurse online pentru elevii și profesorii din România la ora de geografie (Geografilia), deci sunt un fin cunoscător al avantajelor internetului. Însă dintotdeauna am promovat tehnologia doar ca pe un instrument complementar educației, nu ca pe unul impetuos aplicabil ori necesar omniprezent. Ceea ce era evident, că tehnologia nu poate fi școala însăși, a fost dovedit de ultimul an și jumătate. 

Vaccinare obligatorie pentru profesori și elevi?

Cu câteva luni în urmă, o colegă de cancelarie a zăcut în pat aproape o săptămână după vaccinul antiCovid. Din fericire și-a revenit. Tot pe atunci m-a contactat mama unei eleve pentru a o învoi, deoarece „făcuse rapelul și avea dureri musculare și de cap”. S-a făcut și ea bine. Merg zilele acestea la inspectorat pentru a ridica o hârtie. La coadă o colegă profesoară vorbea plângând cu paznicul; se cunoșteau. Rămăsese văduvă. Soțul dezvoltase tromboze după vaccin, care i-au afectat în timp organele interne. Imediat aflu că prietena unei alte colege de cancelarie a făcut adenopatie la numai 2-3 zile după „imunizare”... 

Sondajul lunii septembrie: Cât durează vara?

Multă vreme am uitat seria Sondajelor Lunii, în pofida interesului acordat de cititori. Așa că, iată, revin cu unul nou, din același registru al surprinzătoarelor abordări, observând cum cercetătorii dedică astăzi multă energie studiului schimbărilor climatice: fac măsurători, analizează date, diagrame evolutive, formulează ipoteze, unii chiar alarmează direct sau indirect prin intermediul mass-media... 

Clădiri bucureștene în stil Art Nouveau

Capitala Art Nouveau-ului în România este fără îndoială Oradea, în București fiind mai slab reprezentat. Apar mai degrabă elemente integrate sau intersectate cu alte curente contemporane acestuia. Prin promenadele urbane ni se dezvăluie totuși câteva obiective spectaculoase ce nu trebuie ratate. 

Liniști și schituri – Băile Olănești

După 5 zile dezamăgitoare pe litoralul românesc în zona Constanța-Mamaia, cu prețuri prea mari și servicii slăbuțe, cu prea multe manele și gălăgie, cu multă mizerie (chiștoace, hârtii, pungi, bețișoare, pahare) și cu o atmosferă în general respingătoare, am tras concluzia că singurele lucruri bune sunt marea, dacă știi unde să cauți un loc potrivit pentru scăldat, eventual cât mai departe de „masele populare”, dar și comorile subevaluate de turiști, precum Muzeul Marinei, Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul de Artă și Muzeul Ion Jalea, Delfinariul, Acvariul și Cazinoul, Palatul Reginei Maria, ruinele Tomisului ș.a. 

Perseidele. Maximul în noaptea de 12-13 august

Perseidele reprezintă un fenomen astronomic specific lunii august, în timpul căruia pot fi observați numeroși meteori. Aceștia sunt dâre luminoase pe cerul nopții, lăsate de particulele aprinse după intrarea în atmosfera terestră. Roiul respectiv de particule este rezultatul dezintegrării parțiale a unei comete la apropierea de Soare. Meteorii sunt numiți popular „stele căzătoare”, neavând nicio legătură însă cu uriașele corpuri cosmice incandescente. 

Din perioada romantică a cartografiei

Iată câteva minidocumentare din vremea când hărțile și globurile se făceau mult mai greu, cu multă pasiune și dedicare. Am adăugat și două filmulețe din zilele noastre, pentru că profesionalismul nu a dispărut.

Oceania

Oceania este numele unei regiuni care grupează mii de insule din Oceanul Pacific. Cu excepția Noii Zeelande și a Noii Guinee, insulele au dimensiuni mici, fiind de origine coraligenă și vulcanică. Unele sunt state independente (Fiji, Tonga etc.), iar altele sunt teritorii dependente de alte țări (Samoa Americană, Hawaii, Polinezia Franceză etc.). 

Povești de la catedră 25: Plecarea de la gimnaziu

Am avut și ultimele ore la gimnaziu; din septembrie voi preda doar la liceu. Despărțirea de acești copii nu a fost ușoară. La întâlnirea finală mi-au prezentat în compuneri impresiile lor despre oră, ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut... Multe m-au sensibilizat, au compus poezii, și-au ales cuvintele. Copii... 

Povești de la catedră 24: Plângăcioșii

Poate sunt cam sadic, dar chiar mi se par simpatici plângăcioșii. Nu văităreții din nimic la orișice ocazie, că lecția e prea grea, că testul e prea lung, că setea îi doboară..., ci aceia care efectiv plâng din pricina notelor. Varsă lacrimi, valide sau de crocodil, pentru „copilăria distrusă” și pentru viitorul compromis, stârnind uneori valuri de compasiune în jur: „Profu’ e terorist! Chinuie elevii.” 

Povești de la catedră 23: Școala ideală

În școala ideală profesorul și elevul lucrează în armonie. Elevii între ei asemenea. Aceștia vin de plăcere și se simt bine. Școala perfectă este mai curată și mai confortabilă, cu mobilier mai rezistent și aer condiționat. Colegi mai civilizați și mai disciplinați. Fără bullying și fără gălăgie. În general există mai mult respect între toți. 

Povești de la catedră 22: Vals adolescentin

Și sufletul dansează în ritmuri amețitoare, atingând apogeul grației pe la vârsta adolescenței. Dansul nu se poate numi altfel decât VALS, de la Vise, Aspirații, Libertăți, Speranțe... Anii curăției, ai iubirii și ai năzuințelor celeste. 

Povești de la catedră 21: Gânduri la final de clasa a VIII-a

La finalul primului meu an, am cerut elevilor să îmi scrie aspectele plăcute lor la ora de geografie, nemulțumirile și sfaturile de îmbunătățire a lecțiilor, precum și o opinie vizavi de utilitatea celor învățate. M-au impresionat mesajele copiilor, cu precădere al unei eleve de clasa a VIII-a. 

Povești de la catedră 20: Titularizarea

La vârsta grădiniței și în clasele mici, pe maidanele mult îndrăgite se mai strângeau copiii în jurul meu să mă asculte. Habar n-am ce le povesteam, chiar nu mai rețin, dar cu siguranță nu discutam probleme geografice. Cred că îi atrăgea talentul meu de „a prosti” lumea. Tot pe atunci descopeream în atlas culorile țărilor, care iremediabil m-au captivat. Cert este că acum, după 25 de ani de la acele episoade, îmi este greu să mă hotorăsc dacă îmi place mai mult a face educație sau a face geografie. 

Povești de la catedră 19: Ce materie predau?

Aventura mea la catedră ajunsese într-o nouă școală gimnazială, unde curiozitatea și interesul elevilor pentru învățare formau un tot pe cât de armonios, pe atât de amuzant uneori. Am constatat aceasta încă de la prima mea întâlnire cu acel colectiv.