Drumeție în Munții Neamțului (1923 m) din Azuga

          Munții Baiului, numiți și Gârbova (după formele lor rotunjite, ca niște cocoașe), fac parte din Carpații de Curbură, fiind delimitați de râurile Prahova, Azuga, Doftana și Doftana Ardelenească. Prin pasuri sunt legați de Clăbucetele Predealului și Munții Grohotișului, iar la extremitatea nordică și sudică diferențele altitudinale îi separă de unitățile vecine mai joase. 

Clădiri bucureștene în stil (neo)clasic

          Neoclasicismul în arhitectură se dezvoltă în Europa (și America) în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sub influența raționalismului iluminist și a descoperirilor numeroaselor situri arheologice antice, între care și orașele Pompei și Herculaneum. Operele artistice ale antichității romane și grecești (Panteonul din Roma, Parthenonul din Atena, alte temple, statui, coloane) atrag interesul arhitecților și sculptorilor care redefinesc practic clasicitatea antică. Este un fel de întoarcere la vechile modele, așa cum se întâmplase și în timpul Renașterii italiene.

În Cheile Râșnoavei cu elevii

          Când vremea se anunță excelentă, rucsacul și ghetele ies singure și de bună voie din unghere, îndemnându-te să iei din nou calea codrilor. Mai mult de atât, dacă muntele te cheamă, parcă vrei să împărtășești bucuria naturii și cu alții. Și cu cine, dacă nu cu adolescenții sau copiii, sufletele cele mai curate ale unui popor!? Mi-am făcut și eu o mică echipă din trei elevi ai liceului bucureștean cu nume de martir, ne-am urcat în trenul interregio la ora 7:00, am coborât în Predeal și i-am atacat Clăbucetele și poalele munților Postăvaru, pe traseul Gara Predeal – Cabana Trei Brazi – Poiana Secuilor – Cheile Râșnoavei (sau Râșnovului) și retur.

Povești ale unor clădiri bucureștene din timpul ocupației germane

          Astăzi am participat la un tur pietonal organizat de asociația Turism istoric în zona centrală a Capitalei, intitulat „Bastion german în buricul Bucureșcilor” (cu referire la Primul Război Mondial). Acesta și altele (urmăriți pagina aici pentru detalii) sunt menite a marca Centenarul Marii Uniri prin prezentarea patrimoniului cultural-istoric al orașului. Mi-a plăcut că voluntarii asociației, care au istorisit diverse întâmplări interesante legate de clădirile în cauză, sunt majoritatea elevi. Poveștile au fost marcate și cu momente amuzante sau mai picante, iar la sfârșit organizatorii ne-au pregătit o surpriză.

În Bucegi: Furnica – Peștera – Piatra Arsă – Jepii Mari

          Valea montană a Ialomiței este plină de obiective turistice foarte interesante: Lacul Bolboci, Peștera Ursului, Cheile Tătarului, Cheile Coteanului, Izbucul Coteanului, Turbăria Lăptici, Turnul Seciului, Canionul Horoabe, Peștera Ialomiței, Mănăstirea Peștera, Cascada Obârșia Ialomiței ș.a. Pentru tura aceasta de o zi mi-am propus să vă arăt cât mai multe, în funcție de timpul avut la dispoziție. Mă gândisem să ajungem până la Cascada Obârșia și poate chiar la Crucea Eroilor de pe Caraiman (la întoarcere), dar, după cum ați sesizat deja din titlu, alții sunt maratoniștii, nu noi...

Tură cu mult carst în Masivul Piatra Mare

          O nouă tură de o zi pe înălțimile patriei. Plecare din București cu tren interegio la ora 6.05, sosire la Predeal ora 8.10. Luat autobuz de la gară ora 8.30 până la Dâmbul Morii (Timișul de Jos), preț 6 lei. Cred că sâmbăta și duminica nu circulă acest autobuz. În fine, la 8.50 eram la Dâmbul Morii, locul de unde pornesc câteva poteci turistice în Piatra Mare.