Povești ale unor clădiri bucureștene din timpul ocupației germane

          Astăzi am participat la un tur pietonal organizat de asociația Turism istoric în zona centrală a Capitalei, intitulat „Bastion german în buricul Bucureșcilor” (cu referire la Primul Război Mondial). Acesta și altele (urmăriți pagina aici pentru detalii) sunt menite a marca Centenarul Marii Uniri prin prezentarea patrimoniului cultural-istoric al orașului. Mi-a plăcut că voluntarii asociației, care au istorisit diverse întâmplări interesante legate de clădirile în cauză, sunt majoritatea elevi. Poveștile au fost marcate și cu momente amuzante sau mai picante, iar la sfârșit organizatorii ne-au pregătit o surpriză.



1. Sâmbăta și duminica dimineața Centrul Vechi este luat la picior de numeroase grupuri ghidate. Aici două grupuri de germani (ce potrivire!) în fața Bisericii Stavropoleos, bijuterie în stil brâncovenesc.

2. Turul nostru a început la Caru' cu Bere, o clădire superbă în stil neogotic, după planurile arhitecților Zigfrid Z. Kofczinski și Al. Pesch. Voluntarii ne povestesc că la 1900 berea se servea încălzită, nu rece ca astăzi, direct din butoi. În timpul ocupației din Primul Război Mondial, aici a funcționat popota germană.

3. Voluntarii de la Turism istoric poartă căști și bonete germane din Primul Război Mondial.

4. Ne oprim apoi în fața Clădirii istorice a CEC, pe Calea Victoriei. Înainte se numea „Ulița cea Mare” și „Podul Mogoșoaia”, datorită bârnelor de lemn care acopereau noroaiele și praful drumului. După Războiul de Independență, trupele române intră victorioase în oraș, în 1878 schimbându-i-se numele în „Calea Victoriei”. Însă tot pe Calea Victoriei aveau să pătrundă în oraș și trupele de ocupație din Primul Război Mondial.

5. Palatul CEC sau Casa de depuneri, consemnațiuni și economie este terminat în anul 1900, în stil eclectic. Cele patru cupole de pe colțuri sunt în stil renascentist. În față observăm coloane cu capiteluri compozite. Armata germană a luat obiecte foarte valoroase din interior, transferându-le în Germania.

6. Legat de clădirea Muzeului Național de Istorie, un voluntar ne povestește că aici a funcționat Biroul de contrapropagandă și contraspionaj al Armatei Române, însă, în mod ironic, după ocupație se transformă în Biroul de propagandă al Armatei Germane.

7. Următorul punct de interes a fost Cercul Militar (stânga, aflat în restaurație). În dreapta, Hotel Capitol a funcționat ca internat pentru ofițerii germani. Cercul Militar a fost ridicat pe locul fostei Biserici Sărindar pentru a găzdui diverse activități ale Armatei Române, de la discuții strategice de război până la organizarea unor serate, concerte sau cursuri pentru ofițeri. În timpul ocupației a fost centru de prizonierat, în special pentru ofițeri români și ruși, care erau ulterior repartizați în alte orașe sau chiar în Bulgaria. În fața Cercului Militar se găsește Fântâna Sărindar pe locul căreia, spune legenda, două fete s-au păruit bine de tot pentru că iubeau același băiat. Cele două fete sunt tărâmul sfințeniei și al desfrânării, iar fântâna întruchipează Biserica Sărindar. Peste drum se află Hotel Bulevard, unde se odihnea Mackensen, guvernatorul Bucureștilor.

8. Pe timpul ocupației, bulgarii au solicitat custodia Hotelului Capșa în 6 rânduri, ofițerii lor având acest ifos, de a-și bea cafeaua la Capșa... Într-un final Mareșalul Mackensen li-l oferă, bulgarii dărâmă firma „Capșa”, îl transformă în semiinternat, cu teatru, cabaret și un cazinou provizoriu. Scriu în locul fostei firme în caractere chirilice și-și arborează steagul ca pe un pământ cucerit.

9. Ultimele opriri au fost la Cinema Capitol, Hotel Cișmigiu și Primăria Capitalei, iar la sfârșit am primit cadou o bombonică și câte un catren tematic. Următorul tur organizat de Turism istoric va fi duminică, 16.09.2018, întâlnirea fiind la clopotnița din Dealul Patriarhiei la ora 17.00.

          În legătură cu patrimoniul urban bucureștean puteți citi pe blog și articolele despre stilul neoromânescPalatul Mogoșoaia sau Parcul Carol.

de Ionuț Tudose
15.09.2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu