O vizită la Palatul Mogoșoaia


          În nordul Bucureștilor, pe malul stâng al lacului Mogoșoaia din localitatea omonimă, găsim o oază de liniște, cultură și spiritualitate românească. De la stația de metrou Străulești și până la intrarea în parcul fostului domeniu brâncovenesc (administrat ulterior de familia Bibescu) se merge numai 3 km pe Drumul Național București-Târgoviște, distanță ce poate fi parcursă cu ajutorul frecventelor autobuze RATB.



Click pe hartă pentru a naviga

          Cred că orice evocare a personalității lui Constantin Brâncoveanu (1654-1714) trebuie să înceapă cu momentul covârșitor al martiriului său, al celor patru fii, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și al sfetnicului Ianache Văcărescu. Astăzi, poate, multora li s-ar părea halucinant ca un tată să-și îmbărbăteze fiii spre a alege moartea, iar nu compromisul... Totuși, în accepțiunea creștină, moartea capătă alt sens decât în societatea desacralizată, iar Brâncoveanu a înțeles perfect că prin moarte se merge spre înviere, asemenea lui Iisus Hristos pe cruce. Fiind mazilit de Poartă și arestat la Constantinopol, pentru „vina” de a-și fi ridicat țara, domnitorului i se oferă șansa cruțării prin turcire, adică prin trecerea la islam. Refuză și el, și fiii, și sfetnicul său, primindu-și împreună cununa muceniciei.
          În timpul acestui domnitor de factură hristică, Țara Românească a cunoscut o semnificativă înflorire culturală și economică: ia avânt tipărirea cărților, este sprijinit învățământul (se înființează Academia Domnească de la mănăstirea Sf. Sava și altele), se înființează biblioteci, avuțiile țării sunt mai bine gestionate decât în alte perioade istorice, este bătută monedă proprie, se ctitoresc numeroase biserici și se ridică importante obiective laice.
          Asupra acestui ultim aspect vom zăbovi și noi în scurta vizită la Mogoșoaia, unde putem admira câteva bijuterii arhitectonice, în mijlocul cărora tronează un superb palat. Toate clădirile pe care le vom vedea în imagini sunt construite în stilul brâncovenesc. Da, avem un domnitor atât de măreț, încât un stil arhitectural îi poartă numele... Chiar dacă oarecum impropriu. Într-adevăr, stilul acesta a cunoscut maximum de dezvoltare în perioada lui Brâncoveanu, însă a fost folosit pe o perioadă mult mai lungă (sec. XVII-XIX). De aceea, unii nu-i spun „brâncovenesc”, ci „muntenesc”. Nici denumirea asta nu este prea potrivită, deoarece a fost folosit nu doar în Muntenia, ci și în Oltenia (de ex. Mănăstirea Hurezi), deci în toată Țara Românească. Prin urmare, alții îi spun „stil românesc”, încă o denumire nefericită, pentru că se confundă cu întregul spațiu românesc (ceea ce nu e cazul pentru Moldova și Transilvania) sau chiar cu stilul neo-românesc, inițiat de Ion Mincu la sf. sec. XIX. Pentru a evita confuzia, unii ar prefera denumirea de „stil valah”.
          Deci, stil brâncovenesc, muntenesc, românesc sau valah? Să-i spunem, totuși, brâncovenesc. Un fel de amalgam de influențe îmbinate foarte armonios în manieră autohtonă.
          Iată câteva caracteristici ale stilului brâncovenesc:
- masivitatea și senzația de volumetrie, inspirate din vechiul stil bizantin;
- spațiile semideschise (pridvoare, foișoare), cu arcade și coloane, inspirate, de asemenea, din arhitectura bizantină, dar și din cea otomană, ori din cea populară, spațiul românesc având o afinitate deosebită pentru pridvor;
- arcade și ancadramente trilobate, în acoladă sau simple, de inspirație bizantină și otomană;
- motive ornamentale florale și geometrice din tradiția populară;

Pe aleea ce duce spre palat, ești călăuzit de perechi de felinare ce îmbină, aș zice, motivul liniilor sinuoase (de inspirație art-nouveau) cu elemente ornamentale florale.

O fântână dominată de același motiv art-nouveau al curburilor.

La intrarea în curte ne întâmpină impozantele coloane cu capiteluri brâncovenești.

Biserica Sfântul Gheorghe. Se observă elementele specifice stilului brâncovenesc: masivitatea (accentuată și de așezarea laterală a clopotniței), pridvorul, coloanele, arcadele, relieful din partea superioară, acoperișul înclinat.

Vedere frontală asupra pridvorului bisericii. Arcadele au o ușoară frângere și întărituri de lemn sculptate în manieră populară. Ancadramentul în acoladă al ușii este de inspirație orientală.


Două cruci superbe, sculptate în stil brâncovenesc. Pot fi văzute lângă biserică.

Poarta spre curtea interioară, cu foișor.

Cuhnia sau bucătăria de vară.

Casa de oaspeți, detaliu. Arcurile și coloanele fascinează întotdeauna.

Curtea interioară văzută din pridvorul Palatului Mogoșoaia: cuhnia, poarta cu foișorul și casa de oaspeți.

Palatul Mogoșoaia, vedere de ansamblu. Distingem arcadele și ancadramentele ferestrelor trilobate, pridvorul, structura foarte masivă.

În dreapta este ușa de intrare. Observăm ancadramentul sinuos, motive tradiționale, vulturul bizantin bicefal (care apare și pe stema brâncovenească), basoreliefuri zoomorfe. Palatul se poate vizita cu doar 6 lei. În interior puteți vedea numeroase obiecte de artă extrem de valoroase, dar și o parte din istoria familiei Bibescu. În stânga se intră în pivnița care adăpostește fragmentele de pictură recuperate de la Mănăstirea Văcărești, distrusă de către regimul ateist de tristă amintire.

Detaliu al pridvorului, o compoziție de înaltă finețe artistică. Observăm lemnul preluat din lumea satului, arcada trilobată de inspirație otomană, capitelurile foarte bogate.

Scara exterioară nu a făcut parte din structura inițială, fiind adăugată ulterior de arhitecți după modelul de la Hurezi.

Vedere frontală a fațadei dinspre lac. Aici putem vedea toate tipurile de arcade și ancadramente caracteristice stilului: largi și simple, trilobate, în acoladă.

Fațadă tipic brâncovenească. În afară de elementele amintite până acum, putem observa la parter, sub coloane, contraforturi (specifice arhitecturii bizantine) care conferă senzația de masivitate despre care am mai vorbit.

         Sper ca această prezentare să constituie un impuls pentru a descoperi minunățiile de lângă noi. Am văzut foarte mulți turiști străini și m-a impresionat meticulozitatea unora dintre ei în a studia chestiuni noi. Intrând în vorbă cu o turistă americană și explicându-i câteva aspecte ale stilului brâncovenesc, am rămas surprins să văd că-și notează unele idei. Mai văzusem metoda asta și mă întreb dacă nu cumva există un alt fel de turist în occident. Eu... la bustul gol, ca un manelist veritabil, ei... cu caietul de notițe și aparatul foto japonez...

de Ionuț Tudose
6.05.2018

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...