Subiect și rezolvare geografie bac, iunie 2018

         Iată rezolvarea subiectului de astăzi. Pentru nelămuriri și alte variante de răspunsuri, vă stau la dispoziție. După ce aflați notele, vă rog să le scrieți într-un comentariu și să menționați în ce măsură v-a ajutat Geografilia.

SUBIECTUL I
A. 1. Ungaria; 2. Varșovia;

B.1. E; 2. Portugalia; 3. 3;

C. 1.b; 2.c; 3.b; 4.b; 5.d;

D. Statul marcat pe hartă cu litera G este Irlanda, iar cel marcat cu J este Grecia.

• Irlanda are climă temperat-oceanică, spre deosebire de Grecia care are climă mediteraneană.
• În Irlanda bat vânturile de vest, în timp ce în Grecia sunt vânturi specifice regionale și locale (bora, sirocco dinspre Sahara, efecte de foehn);
• Temperaturile medii anuale în Irlanda (10ᵒ-12ᵒ C) sunt mai scăzute decât în Grecia (15ᵒ-20ᵒ C), ca urmare a așezării geografice diferite. Latitudinea mai mare a Irlandei determină o valoare mai redusă a radiației solare receptate de suprafața terestră.
• Circulația aerului predominant vestică (dinspre Oceanul Atlantic) în Irlanda generează cantități mai ridicate de precipitații în această țară (800-1500 mm) decât cele din Grecia (450-700 mm).
• Ca factor genetic al climei, relieful impune diferențe între cele două state: În timp ce relieful jos și neted determină o oarecare uniformitate climatică în Irlanda, relieful montan al Greciei determină o etajare pe altitudine a parametrilor climatici (temperatura scade iar precipitațiile cresc odată cu altitudinea).

Notă: Nu este obligatoriu să precizați denumirea statelor. Dacă diferențele sunt tratate corect, primiți punctajul maxim.

E. - Statul marcat pe hartă cu litera I (Norvegia) are un relief predominant montan (Munții Scandinaviei), ceea ce creează un potențial hidroenergetic ridicat, prin viteza mare de curgere a râurilor datorită pantei terenului. De asemenea, debitul acestora este alimentat din surse multiple: precipitații abundente, topirea ghețarilor și a zăpezilor, izvoare. Viteza și debitul râurilor constituie premise pentru construirea numeroaselor hidrocentrale, de aici rezultând producția ridicată de hidroenergie a Norvegiei.

- Alți factori care au dus la amenajarea hidrocentralelor sunt politicile de mediu stricte, încurajarea de către stat a producției de energie nepoluantă, dezvoltarea tehnologică și investițiile, lipsa unor resurse energetice tradiționale (cu excepția hidrocarburilor din Marea Nordului).

SUBIECTUL al II-lea
A. 1.Oradea; 2.Ialomița;

B. 1.Jijia; 2.Suceava; 3.C;

C. 1.d; 2.d; 3.a; 4.b; 5.c;

D. Unitatea A - Grupele montane Parâng și Retezat-Godeanu; unitatea E - Podișul Getic;

• Altitudinile sunt mult mai mari în unitatea A (2519 m, altitudinea maximă) decât în unitatea E (300 – 700 m);
• În unitatea A apar roci mai dure (roci metamorfice dar și calcare) decât în unitatea E (roci sedimentare – pietrișuri, argile, marne, nisip);
• Unitatea A are structuri cutate, faliate și șariate, spre deosebire de unitatea E care are structură monoclinală, pe direcția N-S.
• Ca forme și tipuri de relief, în unitatea A sunt specifice vârfurile ascuțite, crestele, văile adânci (Defileul Jiului, Cheile Cernei), relieful glaciar și cel periglaciar, pe când în unitatea E apar cuestele, interfluviile alungite și cele rotunjite.
• Ca procese geomorfologice specifice unității A sunt eroziunea eoliană, cea periglaciară (dezagregarea prin îngheț-dezgheț și formarea grohotișurilor), avalanșele, prăbușirile și rostogolirile de roci, în timp ce în unitatea E apar frecvent alunecările de teren și torențialitatea.

Notă: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie cu denumirile lor reale.

E. 1. - O cauză a alunecărilor de teren frecvente este substratul geologic, alcătuit din roci sedimentare, între care argila joacă un rol esențial. La umectare aceasta devine impermeabilă, determinând astfel acumularea apei în straturile de roci superioare, care își pierd coeziunea și alunecă gravitațional pe patul de argilă.

- Deci un alt factor important este panta terenului (nu există alunecări de teren în zone orizontale).
- Defrișările, exploatarea irațională a terenului (arături și drumuri perpendiculare pe curbele de nivel), trepidațiile repetate, cutremurele frecvente din zona Vrancea, precipitațiile abundente slăbesc coeziunea rocilor, generând alunecări de teren.

2. Un factor care a dus la dezvoltarea orașului marcat pe hartă cu numărul 12 (Constanța) este așezarea geografică pe țărmul Mării Negre, ceea ce a generat dezvoltarea activităților portuar-industriale prin import-export, Constanța fiind cel mai important port la Marea Neagră, a dus la dezvoltarea activităților turistice de tip balneo-maritim (stațiunea Mamaia) sau a pescuitului.

SUBIECTUL al III-lea
A. 1. 720 000 000 locuitori;
2. 530 000 000 locuitori;
3. 735 000 000 locuitori;
4. 545 000 000 locuitori;

B. 1. Populația din mediul rural din Europa (2010) = populația totală din Europa (2010) – populația urbană din Europa (2010) =
= 730 000 000 – 540 000 000 = 190 000 000 locuitori;
Populația din mediul rural din Europa (2010) = 190 000 000 locuitori;

2. 545 000 000 – 510 000 000 = 35 000 000;

Numărul de locuitori din mediul urban din Europa a crescut în perioada 2000 – 2015 cu 35 000 000 locuitori.

3. 735 000 000 – 545 000 000 = 190 000 000 locuitori.

C. 1. Belgia, Luxembourg, Germania, Italia, Spania;
2. Rin, Rhon, Sena, Loara (Loire), Garonne;
3. temperat-oceanică, mediteraneană, alpină;
4. Lille, Marseille, Nice, Lyon;

D. 1. Pentru Paris, amplitudinea termică anuală = temperatura medie a lunii iulie – temperatura medie a lunii ianuarie =
= 19ᵒ – 3ᵒ = 16ᵒ C;
2. Pentru Kiev, amplitudinea termică anuală = 20ᵒ - (-6ᵒ) = 26ᵒ C;

3. Amplitudinea termică medie anuală este mai redusă la Paris deoarece climatul Europei de Vest (inclusiv al Parisului) este influențat de vecinătatea cu Oceanul Atlantic. Acesta are rol de moderator climatic, în sensul că absoarbe mare parte din radiația solară din timpul verii. Deci în acest anotimp temperatura aerului nu va înregistra valori foarte ridicate. Răcirea ulterioară a oceanului (iarna) se realizează foarte lent, temperatura aerului coborând rar sub 0ᵒ C. În plus de aceasta, tot iarna se resimte bine și influența Curentului Cald al Atlanticului de Nord care transferă căldura de la latitudini tropicale, ridicând temperatura aerului în Europa de Vest cu câteva grade Celsius. Așadar, datorită oceanului nu se produc extreme termice, de la vară la iarnă, în cazul Parisului. Kievul, în schimb, resimte efectul continentalismului, adică este așezat în centrul unei întinse suprafețe de uscat care se încălzește foarte rapid vara și se răcește foarte accentuat iarna, amplitudinea termică fiind mult mai mare aici.

E. Procentul ridicat al populației românești care lucrează în agricultură, comparativ cu media Uniunii Europene, se explică prin nivelul slab dezvoltat al acestui sector economic (utilaje și practici neactualizate tehnologic, lipsa investițiilor, absorbția deficitară a fondurilor europene, politici de stat ineficiente). Astfel, o agricultură ineficientă și nemodernizată necesită mai multă forță de muncă.

- O altă cauză a procentului ridicat este însuși procentul ridicat al populației rurale (46%) care, în lipsa unor perspective de angajare în sectoarele industrial ori al serviciilor, aleg să practice o agricultură de subzistență, pentru întreținerea propriilor familii.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose
28.06.2018