Hărți bac Europa: temperaturi și precipitații medii anuale pe țări


          Pe cele două hărți de mai jos apar temperatura medie anuală și precipitațiile medii anuale pentru fiecare țară europeană. Ele vă sunt utile în pregătirea examenului de bacalaureat.




Temperatura medie anuală scade de la sud la nord, deoarece radiația solară se reduce. Totodată, relieful predominant muntos reduce valorile acestui parametru climatic (Elveția, Austria, Slovacia, Norvegia, Muntenegru, Albania). Astfel, statele sudice înregistrează temperaturile cele mai ridicate (Cipru, Malta, Grecia, Portugalia), iar cele nordice pe cele mai scăzute (Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda).

Fig.1. Temperatura medie anuală în statele europene

Pe țări, temperaturile medii anuale pot fi reținute cu valorile lor rotunjite:
  • 15ᵒ - 20ᵒ C: Portugalia, Grecia, Cipru, Malta;
  • 10ᵒ - 20ᵒ C: Spania, Italia;
  • 10ᵒ - 15ᵒ C: Franța, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Croația, Bulgaria;
  • în jur de 10ᵒ C: Irlanda, Regatul Unit, Olanda, Belgia, Germania, Slovenia, Bosnia-Herțegovina, Serbia, Ungaria, România, Rep. Moldova, Ucraina;
  • 5ᵒ - 10ᵒ C: Danemarca, Polonia, Belarus, Cehia, Slovacia, Elveția, Austria, Federația Rusă (partea europeană);
  • în jur de 5ᵒ C: Estonia, Letonia, Lituania;
  • 0ᵒ - 5ᵒ C: Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda;

Precipitațiile medii anuale scad în general de la vest spre est, odată cu depărtarea de Oceanul Atlantic. Circulația vestică a maselor de aer se reduce în intensitate, pierzând gradual umiditatea pe această direcție. Astfel, Islanda, Regatul Unit, Irlanda, Norvegia, au cantități mari de precipitații, iar Rusia, Moldova, Ucraina au cantități mici. De asemenea, relieful predominant muntos, care generează precipitații în urma convecțiilor orografice, ridică valorile acestui parametru (Elveția, Austria, Slovacia, Norvegia). 

Fig.2. Precipitațiile medii anuale în statele europene

Spania, stat cu suprafață mare, are precipitații bogate doar pe țărmul nord-vestic, unde masele de aer oceanice își cedează umiditatea. În rest sunt suprafețe întinse situate în spatele cordilierelor, unde masele de aer vestice ajung cu umiditate mult diminuată. Deasupra Mediteranei acestea se reîncarcă cu umezeală, pe care o cedează parțial în Italia, care este așezată perpendicular pe direcția circulației aerului (inclusiv Apeninii sunt dispuși perpendicular). De aceea, Italia înregistrează mai multe precipitații decât Spania, chiar dacă aceasta din urmă e mai aproape de ocean. 

Mai departe, masele de aer vestice se reîncarcă din nou cu umezeală deasupra Adriaticii și apoi intră în ascensiune puternică deasupra Balcanilor de Vest. Aici munții încep chiar de pe țărm (Dinarici, Epir) și se formează astfel precipitații orografice foarte bogate, cu valori foarte ridicate în Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Albania. Acesta este spațiul mediteranean cel mai umed.

În celelalte tipuri de climă totul e mai simplu. În climatul temperat-oceanic 800 - 2000 mm; în cel temperat-continental de tranziție 600 - 800 mm; în cel temperat-continental și subpolar 400 - 700 mm (cu excepția Islandei).

Ungaria, stat cu relief predominant jos și neted, așezat în spatele Alpilor, primește mase de aer vestice cu umiditate redusă (500-600 mm), condiții prielnice doar unei vegetații de stepă (pustă). Foioasele apar doar în zonele mai înalte.

Așadar, pe țări, precipitațiile medii anuale sunt:
  • 1500 - 2000 mm: Islanda, Elveția;
  • 1000 - 1500 mm: Norvegia, Regatul Unit, Irlanda, Austria, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Albania;
  • 800 - 1000 mm: Portugalia, Franța, Belgia, Italia, Slovacia;
  • 700 - 800 mm: Olanda, Danemarca, Germania;
  • 600 - 700 mm: Spania, Suedia, Cehia, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, România, Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Grecia;
  • 500 - 600 mm: Finlanda, Ungaria, Ucraina;
  • 400 - 500 mm: Rep. Moldova, Federația Rusă, Cipru;

de Ionuț Tudose
8.06.2020

82 de comentarii:

  1. Buna ziua! Am si eu o intrebare in legatura cu Masivul Central Francez si Masivul Șistos Renan, stiu ca s au format in orogeneza hercinică, dar sunt munti sau podișuri? Va multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Masivele sunt forme de relief mai înalte și unitare (relativ rotunde în suprafață, nu alungite precum cordilierele). Sunt clar separate de regiunile înconjurătoare prin abrupturi (adesea falii). De cele mai multe ori denumirea de „masiv” este asociată foștilor munți hercinici erodați.

      Masivul Central se aseamănă cu munții prin modul de formare, prin roci (metamorfice și vulcanice - câteva sute de vulcani stinși) și prin altitudine (circa 1800 m). Se aseamănă cu podișurile prin aspectul relativ neted și rotunjit, cu puține vârfuri proeminente spectaculoase sau creste ascuțite.

      Masivul Șistuos Renan se aseamănă cu munții prin modul de formare și roci. Se aseamănă cu podișurile prin aspectul neted și altitudinile joase (circa 800 m).

      Ștergere
  2. buna ziua!imi puteti spune,va rog,o deosebire intre cp padului si cea est europeana?in afara de cea a modului de formare

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu la ce îți trebuie detaliile astea, dar îți răspund. Dacă mă întrebi pentru subiectul ID de la bac, acolo se dau de comparat două state după climă.

      Câmpia Est-europeană este o unitate de platformă veche, precambriană, acoperită cu sedimente. Câmpia Padului este o unitate de avanfosă, la contactul orogenului alpin cu cel apeninic, la marginea plăcii tectonice eurasiatice.

      Din punct de vedere geostructural, Câmpia Est-europeană, împreună cu podișurilevechi din cuprinsul ei, reprezintă o alternanță de sineclize și anteclize, cu sedimentar subțire. Câmpia Padului are sedimentarul pe adâncimi mai mari.

      În nordul Câmpiei Est-Europene apare relieful glaciar, iar în sud, pe alocuri, cel eolian. În C. Padului se manifestă procesul de subsidență și tasare.

      Ștergere
  3. am intalnit in cele 100 de teste din 2009 acest ex

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu se dă relieful; se dă clima.

      Ștergere
    2. la Europa clima. La România relieful..

      Ștergere
    3. Nu v-ati gandit sa postati un model de rezolvare al unei variante in care sa prezentati mici amanunte de luat in considerare la bac?
      (de ex unii sunt care nu stiau ca la D se da doar clima si cred ca astfel de detalii i-ar ajuta pe multi)

      Ștergere
    4. În categoria GEO BAC sunt o mulțime de rezolvări: https://geografilia.blogspot.com/2010/09/bac.html

      Ștergere
  4. Bunza ziua!Am 3 nelamuriri,daca doriti sa ma ajutati va rog
    1.raurile care curg pe teritoriul ucrainei ce prezinta la varsarea in m neagra?
    2.daca ni se cere sa precizam in ce stat se afla vf mont blanc,am avut intr un test franta si italia ca variante printre altele,eu stiu ca se afla la granita,care ar fi raspunsul corect?
    3.ce regim de scurgere au fluviile care traverseaza spania?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1. limanuri maritime și lagune
      2. se află la graniță
      3. râuri scurte cu debit variat de-a lungul anului, în funcție de cantitatea de precipitații, evaporație și topirea zăpezilor în munții înalți. Râurile au debit mare iarna și primăvara și debit mic vara.

      Ștergere
    2. la 2 asa stiam si eu,dar nu stiu,in acel test erau ambele variante(franta si italia)si raspunsul corect era italia
      si la 3 erau 4 variante...atlantic...complex...mediteranean...central-european

      Ștergere
  5. Buna ziua! Ar fi de mare ajutor o hartă care conține caracterizările subunităților de relief, deoarece anul ăsta se pune accent pe ele. Aveți un link care mă poate duce spre așa ceva? Sau aveți d-voastră vreo harta? Mulțumesc! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. https://geografilia.blogspot.com/2016/08/unitatile-majore-de-relief-din-romania.html

      https://geografilia.blogspot.com/2016/12/harti-bac-romania-unitati-de-relief.html

      Toate materialele pentru bac aici: https://geografilia.blogspot.com/2010/09/bac.html

      Ștergere
  6. Care e diferența între unitățile de orogen și cele de platforma?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unitățile de orogen sunt munți, podișuri sau dealuri formate prin cutare (uneori și erupții vulcanice) în diverse perioade (caledonică, hercinică, alpină).

      Platformele sunt suprafețe netede și joase nivelate prin eroziune (peneplenizate/pediplenizate). Sunt încadrate la erele geologice mai vechi (precambrian sau paleozoic) și sunt acoperite cu sedimentar acumulat ulterior.

      În România sunt:
      - unități de orogen cutate: Carpații, Subcarpații, Pod. Mehedinți, Munții Măcin;
      - unități formate prin depunere de sedimente pe un fundament orogenetic carpatic/intraalpin scufundat: Depr. Col. a Transilvaniei, Câmpia de Vest;
      - unități piemontane, formate prin depunere de sedimente pe rama inferioară a orogenului carpatic, care au fost ridicate ușor de acesta, cu structură monoclinală (deci necutată): partea nordică a Podișului Getic, Dealurile de Vest;
      - unități de platformă, formate prin depunere de sedimente pe un funddament vechi: Pod. Moldovei, Câmpia Română, partea sudică a Podișului Getic, Pod. Dobrogei de Sud;
      - unitate de platformă formată prin nivelarea/eroziunea (peneplenizarea) orogenului caledonian: Pod. Dobrogei Centrale (Pod. Casimcei).

      Ștergere
    2. Unitățile de orogen, în special cel alpin, sunt mai active tectonic deoarece se află la contactul plăcilor/microplăcilor tectonice, cu falii profunde și active. Se produc mai multe cutremure (Vrancea, Europa Sudică etc.).

      Unitățile de platformă sunt mai rigide, deoarece sunt de obicei în interiorul plăcilor tectonice. Se produc cutremure mai rar sau deloc și sunt mai slabe (Platforma Est-europeană, Câmpia Română).

      Ștergere
  7. Vechi (precambriene) sunt considerate și scuturile continentale, adică nucleele inițiale ale continentelor. Se aseamănă cu platformele la rigiditatea tectonică și lipsa seismicității. Spre deosebire de platforme, scuturile pot fi neacoperite de sedimentar, rocile foarte vechi găsindu-se încă de la suprafață. În Europa este Scutul scandinavo-baltic.

    RăspundețiȘtergere
  8. buna ziua!!!la comparatia climei,ma pot lega si de influentele climatice?spre exemplu,in cazul islandei pot vorbi despre circulatia maselor de aer vestice si arctice?de asemenea,pot spune ca in statele din pen scandinavia sau in islanda bat vanturile de v?

    RăspundețiȘtergere
  9. La sub I d se poate da spre ex de comparat clima europei centrale cu cea a europei estice?sau se va da un stat specific?la fel,am intalnit si un ex de tipul:comparati clima cp litorale din germania cu cea a cp litorale din italia

    RăspundețiȘtergere
  10. ma ajutati,va rog,cu 3 deosebiri intre Spania si Olanda?
    si
    daca la factori care au influentat procesul de urbanizare in germania pot sa zic despre dezvoltarea industriala si sa dezvolt si despre dezvoltarea transporturilor+dezvoltare?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1. Clima Olandei este uniformă în teritoriu (temperat-oceanică), iar a Spaniei este variată (temperat-oceanică, mediteraneană, temperat-continentală, alpină).
      Un factor genetic al climei este intensitatea radiației solare, în concordanță cu așezarea geografică diferită pe latitudine: în Spania radiația solară este mai ridicată (140-160 kcal/an) decât în Olanda (100-110 kcal/an).
      Astfel temperatura medie anuală este mai ridicată în Spania (12-20 C) decât în Olanda (aprox. 10 C).

      Ștergere
    2. La 2 nu ești clar în exprimare. Nu înțeleg ce vrei să spui.

      Ștergere
  11. imi cere sa prezint 2 factori care au influentat procesul de urbanizare in Germania.eu am scris despre dezvoltarea industriala si am dat ex de ramuri industriale pe care Germania se bazeaza si am scris si despre dezvoltarea transporturilor

    RăspundețiȘtergere
  12. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  13. La Rep. Moldova nu ati scris temperaturi medii anuale? sau nu vad eu?

    RăspundețiȘtergere
  14. sper ca profesorii corectori sa tina cont de aceste date...

    RăspundețiȘtergere
  15. de ce cantitatea de precipitatii este atat de mare in Elvetia?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este o țară predominant muntoasă (Munții Alpi).

      Ștergere
    2. Masele de aer oceanice, încărcate cu umiditate, intră în mișcare ascendentă deasupra Alpilor, vaporii condensează și dau precipitații abundente.

      Ștergere
  16. 1. ce tip de sol intalnim in Subcarpati? argiluvisoluri sau cambisoluri
    2. care e altitudinea maxima in Campia de Vest 174 sau 163m?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1. Amândouă. Argiluvisolurile (numite și „luvisoluri” după 2003) sunt reprezentative pentru dealuri și podișuri, conținând un important orizont de argilă acumulată. Cambisolurile apar într-o varietate de forme de relief, munți, podișuri, dealuri și câmpii, deci inclusiv Subcarpații.

      2. Probabil aproape 200 m la contactul cu Dealurile de Vest și Carpații.

      Ștergere
    2. Cu mențiunea că argiluvisolurile (luvisolurile) și cambisolurile sunt clase de soluri, nu tipuri de soluri.

      Ștergere
  17. Bună ziua. La Subiectul I, D dacă avem Italia şi putem precipitaţii 750-900 mm/an, climat mediteranean iar temperaturile medii anuale 15-20°C, nu 10-20°C sunt şanse să puncteze sau să scadă? Mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Depinde cum formulezi. Italia are climă predominant mediteraneană. În nord capătă nuanță temperat-continentală de tranziție. În munții înalți este și climat alpin.

      Ștergere
    2. Aici sunt tipurile de climă: https://geografilia.blogspot.com/2015/11/animatii-geografie-bac-4-tipuri-de.html

      Ștergere
  18. Facem o greşeala la Subiectul II, D dacă scriem la sol cambisol sau argiluvisol depinde de unitatea/subunitatea reliefului?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La subiectul II D se dau de comparat caracteristicile reliefului. Solul este stratul subțire de la suprafața scoarței (deci este o geosferă distinctă de reliefosferă). Trebuie date caracteristici ale reliefului: altitudine, mod de formare, roci, tipuri genetice de relief, fragmentare, orientarea văilor sau culmilor etc.

      Ștergere
    2. Deci nu e nevoie să spui tipurile de soluri.

      Ștergere
  19. Domn profesor, daca de exemplu sunt mai multe tipuri de climat, sa zicem ca in Spania, avem climat temeprat oceanic, de tranzitie, mediteranean. Putem scrie doar unul din ele? La aseamanari si deosebiri? Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Depinde cum formulezi. Poți să spui care tip de climă este predominant. Dacă sunt mai multe, le spui pe toate.

      Trebuie să ai grijă și de tipurile specifice. De exemplu o asemănare între clima Spaniei și a Norvegiei: Pe teritoriul ambelor state apare climatul temperat-oceanic: în Spania în NV, iar în Norvegia în V și S.

      Sau dacă ai o diferență spui tipurile de climă care apar în fiecare țară și nu în cealaltă: Un tip de climă specific doar Norvegiei este cel subpolar (în extremitatea nordică), iar unul specific doar Spaniei este cel mediteranean/subtropical (în E și S).

      Deci ai grijă cum formulezi.

      Ștergere
  20. Mai am o intrebare, de exemplu la subiectul III, ne spune să scriem o zona de vegetatie sau etaj, un tip de sol, influente climatice etc. De exemplu pentru Podisul Mehedinti. Unde as putea sa gasesc aceste detalii pentru fiecare unitate de relief in parte? Sau subunitate pentru ca am vazut ca poate sa cada de exemplu Masivul Dobrogei de Nord. Multumesc !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aici: https://geografilia.blogspot.com/2016/12/harti-bac-romania-unitati-de-relief.html

      Legat de soluri: molisoluri (sau cernisoluri) în câmpii, argiluvisoluri (sau luvisoluri) în dealuri și podișuri, spodosoluri (sau spodisoluri) la munte. Reține-le așa, chiar dacă mai apar unele variații. Cambisolurile apar mai izolat, dar în toate formele de relief (munte, dealuri, podișuri și chiar câmpii). Reține primele 3 clase. În lunci și deltă sunt soluri aluviale (nisipoase) sau aluviosoluri.

      Ștergere
    2. Sunteti genial! Nu-mi vine sa cred cata rabdare si cat de mult va dati interesul. Tare mult mi-ar placea sa-mi dati facebook-ul, mi-as dori sa va apreciez macar pagina, cu toate ca asta nu inseamna nimic, as fi bucuroasa sa vad si acolo lectii puse de dvs, animatii etc.Va respect!

      Ștergere
    3. Mă bucur că te ajută.
      Pagina de facebook: https://www.facebook.com/geografilia/

      Toate articolele pentru bac aici: https://geografilia.blogspot.com/2010/09/bac.html

      Ștergere
  21. Bună dimineaţa! Și unde pot găsi altitudine, mod de formare, roci, tipuri genetice de relief, fragmentare, orientarea văilor sau culmilor? Îmi doresc să rezolv corect... Și de exemplu dacă scriem la deosebiri în unitatea de relief Câmpia Română, dar de fapt avem Câmpia Bărăganului este vreo problemă? Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toate articolele pentru bac sunt în categoria GEO BAC: https://geografilia.blogspot.com/2010/09/bac.html

      Depinde ce unitate este hașurată pe hartă. C. Bărăganului este subunitate a Câmpiei Române, deci nu înseamnă același lucru.

      Ștergere
  22. Putem pune la roci (nisipuri, pietrișuri, marne, argile, gresii) sau nu merge?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Merg. Acestea sunt tipuri de roci care fac parte din clasa rocilor sedimentare.

      Ștergere
  23. Îmi puteţi spune 2 aseamănări şi o deosebire între clima Franţei şi clima Italiei? Pot spune la una din asemănări Munţii Alpi? Mulţumesc frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ambele state au climă variată și etajată pe altitudine în zona munților înalți (Alpi): Franța are climă temperat-oceanică (V), mediteraneană (SE), temperat-continentală de tranziție (E) și alpină, iar Italia are climă predominant mediteraneană, dar și temperat-continentală de tranziție (N) și alpină.

      Cantitatea medie anuală de precipitații este relativ asemănătoare în cele două țări (800 - 1000 mm).

      Local, pe teritoriul ambelor țări bate mistralul: în Franța în SE și Corsica, iar în Italia în V și SV (Sardinia, Sicilia).

      Având o așezare geografică mai sudică, Italia are temperaturi medii anuale (12-20 C) mai ridicate cu câteva grade decât Franța (10 - 15 C).

      Ștergere
  24. Bună ziua! Unde găsesc tipurile de relief pentru fiecare unitate în parte? Mă încurc la relief glaciar, carstic etc. Mulţumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. https://geografilia.blogspot.com/2016/08/unitatile-majore-de-relief-din-romania.html

      Ștergere
  25. la o comparatie a frantei cu ucraina,pot spune ca franta are clima temp oceanica,iar ucraina clima temp continentala?vreau sa spun sa nu se considere o deosebire falsa pt ca si franta are clima temp cont de tranzitie,ceea ce nu e acelasi lucru,dar nu stiu....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poți spune: „Franța are o climă mai variată (temperat-oceanică, temperat-continentală de tranziție, mediteraneană, alpină) decât Ucraina (predominant temperat-continentală).”

      Ștergere
  26. Am inteles,multumesc!cand mi se cere 2 tipuri de roci,pot spune spre ex calcare si conglomerate,chiar daca ambele sunt roci sedimentare?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Calcarul și conglomeratul sunt tipuri de roci, da. Doar că depinde în ce context vrei să dai un astfel de răspuns.

      Ștergere
  27. va intrebam pt ca nu stiu ce alt tip de roca mai pot sa dau ex in carpatii curburii

    RăspundețiȘtergere
  28. precipitatiile anuale sunt gresite islanda nu are 1500 ci 800

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În Islanda precipitațiile variază de la circa 600 mm la peste 4000 mm. Rezultă o medie pe țară de 1500 - 2000 mm.

      Ștergere
    2. valoarea medie este o valoarea obtinuta prin impartirea sumei valorilor lunare, la 12, evident, nu prin impartirea la 2 a doua valor, maxima, respectiv, minima! Anonim are dreptate!De altfel, se poate consulta si pe Clima Islandei!

      Ștergere
    3. scuze, am gresit logica obtinerii valorii, dar pe pagina Clima Islanda, arata valoarea de 843 mm.

      Ștergere
    4. Nu am zis asta, cum că am făcut media între minimă și maximă. De altfel nici dumneavoastră nu aveți dreptate. Precipitațiile medii anuale variază într-o țară în funcție de suprafață, depărtarea de ocean, relief, circulația aerului etc. Deci apar valori diferite de la o regiune la alta, de la un oraș la altul. „Precipitațiile medii anuale” pentru o țară reprezintă media tuturor celulelor unui grid (RASTER) de precipitații.

      Ștergere
    5. Adica, suma valorilor medii! 4000 e o valoare mare, in conditiile unui climat subpolar, apa nu are de unde sa se evapore ca sa genereze o valoare atat de mare!

      Ștergere
    6. https://www.researchgate.net/figure/Average-annual-precipitation-in-Iceland-1995-2019-derived-from-dynamic-downscaling-of_fig4_341847751

      Aici găsiți o hartă a precipitațiilor în Islanda. Se observă că valori de sub 1000 mm se înregistrează pe circa 1/3 din teritoriu, valori de 1000-2000 mm pe circa 1/3 și valori de 2000-6000 mm pe circa 1/3 din teritoriu. Valoarea de 800 mm este pentru capitală. Deci media de 1500-2000 mm pe țară este cea reală.

      Ștergere
    7. Nu este o valoare mare. Sunt precipitații de convecție orografică, iar sudul țării este scăldat de ramuri ale curenților calzi etc. Climatul din Islanda diferă mult de al altor regiuni. Și nu este doar climă subpolară, ci și temperat-oceanică.

      Ștergere
    8. O altă hartă utilă cu precipitațiile în Islanda:

      https://journals.ametsoc.org/view/journals/hydr/8/6/images/i1525-7541-8-6-1285-f04.gif

      Ștergere
  29. Buna ziua! Daca la subiectul 3 am scris calculul si am pus rezultatul -0,5% (stiu...) in loc de 0,5 nu primesc nimic ?

    RăspundețiȘtergere
  30. Bună ziua. Aceeași întrebare am și eu. Doar că eu am pus 5%, fără să realizez, trebuia să scriu 0,5%, nu?

    RăspundețiȘtergere
  31. -0,5 este număr diferit de 0,5.
    La fel, 0,5 nu înseamnă același lucru cu 5.

    RăspundețiȘtergere
  32. Muntii Pindului, regiunea Epir...nu muntii Epir!

    RăspundețiȘtergere
  33. Islanda are precipitatii între 500-800, pe harta scrie 1500-2000

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A mai existat această discuție câteva comentarii mai sus.

      Ștergere