După o pauză îndelungată am pornit din nou pe cărările liniștite ale uriașilor, într-o drumeție destul de solicitantă, de o zi. La ora 8.15 am coborât din tren pentru a fi la 8.30 în marginea pădurii, la Căminul Alpin.
Se afișează postările cu eticheta munte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta munte. Afișați toate postările
Povești de la catedră 15: Te mănâncă ăștia!
Consiliu profesoral înainte de începerea anului școlar. Mi se oferă la dirigenție o clasă de-a XII-a și o accept cu tot dragul. „Săracu’ de tine! Te mănâncă ăștia!”, îmi parvin glumițele colegiale. Din partea direcțiunii, însă, toată încrederea și sprijinul. Nu știu dacă am fost prima variantă propusă, cert este că oricum nu dorea nimeni clasa asta. Doar era Baba-Cloanța, spaima spaimelor și urâciunea urâciunilor, nu?
Cuvinte cheie:
absolvire,
aspirații,
catedră,
clasă,
consiliu,
diriginte,
geografie,
geografilia,
liceu,
munte,
parc,
pasiuni,
povești,
profesorial,
sport,
școală,
te mănâncă ăștia,
tudoseionut
Pământul este mai neted decât ai crede
Suprafața oceanelor este uriașă, însă adâncimea lor, raportată la dimensiunea planetei, este extrem de mică. Adâncimea medie a oceanelor este de numai 3,7 km, iar raza medie a Pământului este de 6 371 km, adică de 1 721 de ori mai mare.
Cuvinte cheie:
apei,
continentale,
dimensiunea,
Everest,
exagerări,
forme,
geografilia,
înălțime,
munte,
neted,
oceane,
oceanice,
Pământul,
planetei,
relief,
tudoseionut,
verticale,
volum
Drumeție de iarnă în Clăbucetele Predealului
Cum este cea mai scurtă zi-lumină din an, vă propun și eu un traseu scurt. Se poate parcurge în maximum 6 ore, incluzând aici și pauzele. Vara, bineînțeles, durează mai puțin. Se pleacă din Azuga (circa 900 m), pe triunghi albastru, pe Plaiul lui Moș Mihai spre vf. Clăbucetul Taurului (1520 m), cu opțiunea de a-l ocoli pe la poale până la Cabana Gârbova (circa 1350 m). De aici se urcă ușor spre Muntele Clăbucet și se coboară apoi pe pârtie în Predeal.
Cuvinte cheie:
azuga,
Clăbucetele,
clăbucetul,
drumeție,
excursie,
iarnă,
munte,
munți,
natură,
pârtie,
plecare,
potecă,
predeal,
predealului,
taurului,
traseu,
tudoseionut,
zăpadă
În Bucegi: Furnica – Peștera – Piatra Arsă – Jepii Mari

Cuvinte cheie:
bucegi,
cheile,
Coteanului,
drumeție,
flori,
furnica,
Ialomiței,
Jepii Mari,
Lăptici,
mănăstirea,
munte,
Padina,
Peștera,
piatra arsă,
schitul,
tudoseionut,
turbăria
La pas prin Munții Parâng

Cu o altitudine maximă de 2519 m în vf. Parângul Mare, al patrulea din țară, munții aceștia se caracterizează printr-o pronunțată masivitate, cu un relief glaciar și periglaciar spectaculos, dar parcă nu la fel de încântător ca în Munții Retezat. Vârfurile și culmile, chiar dacă sunt dezvoltate pe șisturi cristaline, au totuși un aspect mult mai domol și rotunjit decât prăpăstioasa și colțuroasa creastă a Făgărașului.
Cuvinte cheie:
cioara,
drumetie,
galbenul,
mohoru,
montana,
munte,
natura,
papusa,
parangul mare,
pasul,
piatra taiata,
setea mare,
transalpina,
traseu,
tudoseionut,
urdele,
varful
Altfel de Geografie - Muntele modelelor și al contra-modelelor în viață
În ultima oră de geografie din semestru, am avut o scurtă discuție non-geografică și interesantă cu elevii clasei a VIII-a despre modele în viață: Ce sunt modelele, de ce ne sunt folositoare, modele bune și modele rele, unde ne găsim modelele etc. În urma discuției, elevii au fost rugați să realizeze pe o foaie o schiță cu un munte și un lac la poale. Pe munte și-au scris modelele în viață, importanța lor fiind din ce în ce mai mare odată cu creșterea altitudinii. În apă și-au scris contra-modelele, acestea fiind din ce în ce mai respingătoare odată cu creșterea adâncimii.
Cuvinte cheie:
altfel de geografie,
desen munte,
desenele,
geografic,
geografie,
modele si contra-modele,
munte,
muntele,
muntele modelelor,
munti,
ora geografie,
tudoseionut
De ce este mai frig la munte decȃt la cȃmpie?
Profesorul de Geografie ne spunea cӑ razele solare pӑtrund prin atmosferӑ şi apoi încӑlzesc suprafaţa terestrӑ, care degajӑ cӑldura în aerul de deasupra. Astfel, Atmosfera se încӑlzeşte de jos în sus, de aceea ar fi mai frig la munte (unde altitudinea e mai mare) decȃt la cȃmpie.
Drumeții
- Bușteni - Căminul Alpin - Poiana Coștilei - Mălăiești - Hornul Mare - Omu - Valea Cerbului - Bușteni
- Liniști și schituri - Băile Olănești
- Azuga - Piciorul Soricăi - Vf. Sorica (scurtă drumeție de toamnă cu elevii în Munții Baiului)
- Vârful Negoiu, al doilea din țară (după altitudine)
- Drumeție de iarnă în Clăbucetele Predealului
- Drumeție în Munții Neamțului (1923 m) din Azuga
- În Cheile Râșnoavei cu elevii
- În Bucegi: Furnica - Peștera - Piatra Arsă - Jepii Mari
- Tură cu mult carst în Masivul Piatra Mare
- La vârfurile Omu, Bucura Dumbravă și Capul Morarului
- La pas prin Munții Parâng
- Din nou pe drum. De această dată în Dealurile Urlaților
- Drumeție pe Dealul Arionești, Urlați (Prahova)
- Imagini panoramice din Dealurile Urlaților
- Munții Alpi, două superlative cucerite (a doua parte)
- Munții Alpi, două superlative cucerite (prima parte)
___
Cuvinte cheie:
bucegi,
Carpați,
de Curbură,
drumeții,
marcaje,
meridionali,
munte,
natură,
Occidentali,
omu,
Orientali,
Parâng,
Piatra Mare,
respect,
timpi,
trasee,
tudoseionut,
ture
Geografie fizică
- Hoodoos - megaliți sau formațiuni geologice bizare?
- Fiordurile, cele mai spectaculoase țărmuri
- 10 tipuri de relief din România. Explicații simple, exemple, curiozități
- Iminența Marelui Cutremur
- Mit geografic: Atlanticul și Pacificul se întâlnesc, dar nu se amestecă
- 100 de curiozități despre Vârful Everest
- Perseidele. Maximul în noaptea de 12-13 august
- „Înalta aventură”, de Edmund Hillary
- Deriva continentelor (activitate cu elevii)
- 100 de argumente că Pământul este sferoidal (nu plat)
- Pământul este mai neted decât ai crede
- Forța Coriolis și implicațiile sale geografice
- Aspectul munților reflectat în toponime (oronime)
- Explicații scurte privind problema calendarului
- Despre nori. Genuri, subtipuri și alte aspecte spectaculoase
- Tornadele
- Câte puncte cardinale există la poli?
- Cutremure filmate
- Țări care dețin suprafețe de uscat sub nivelul mării
- Fenomene de risc specifice orașului Urlați
- Teoria Pământului plat
- Teoria Pământului în expansiune
- Oimeakon, Rusia. Cauzele celor mai scăzute temperaturi din emisfera nordică
- Arcticul și Antarcticul sunt oceane sau nu?
- Forma Pământului
- Diferența dintre pas și trecătoare
- Când au loc echinocțiile și solstițiile?
- Chei, defileuri, canioane. Diferențe și asemănări
- Din ce cauză apare Luna sângerie?
- Mistralul, vântul din SE Franței
- Unde este mai frig, la Polul Nord sau la Polul Sud?
- Cealaltă față a științei geografice, ar fi amuzantă dacă nu ar fi reală
- Antarctica și Antarctida - două denumiri ale unui singur continent
- Mit geografic - apele celor două oceane se întâlnesc dar nu se amestecă
- Cauzele formării deșerturilor
- Santorin și Vezuviu, două erupții vulcanice spectaculoase în Antichitate
- Universul la scară
- Fenomenul ”Gravity hill” în România (”Mașina care urcă singură dealul”)
- Zonele biogeografice - zona rece
- Zonele biogeografice - zona temperată
- Zonele biogeografice - zona caldă
- Gustave, mâncătorul de oameni
- Muntele Kilimanjaro, cel mai înalt din Africa
- Praf saharian peste Marea Mediterană
- Meteor - Celiabinsk
- Prima cucerire a vârfului Everest
- Focurile Vii din Subcarpații Curburii
- Curățarea versantului unui fiord în Norvegia
- Vânturile locale din România
- Marile insule de gunoaie
- Pământul văzut noaptea
- Paricutin - vulcanul din lanul de porumb
- Poveste de adormit geografii (despre Alpii Transilvaniei)
- Forme de relief citite pe modelul SRTM
- Paralelă între două concepții contradictorii asupra lumii
- Câteva observații asupra laturii istorice a Geografiei fizice
- Oare Pământul chiar are 4,5 miliarde de ani?!
- Observații de geomorfologie costieră
- Aspecte teoretice privind noțiunea de peisaj
- Piramidele de pământ de la Șona, jud. Brașov. Partea a II-a
- Piramidele de pământ de la Șona, jud. Brașov. Partea I
- Aspecte de geomorfologie climatică în dealurile Bucovelului și ale Cepturei
- Cum se formează foehn-ul
- De ce la tropice sunt maxime barice
- Influența lucrărilor antropice asupra erodabilității terenului
- De ce există diferențe de temperatură atât de mari între zi și noapte în deșert
- Rolul avalanșelor în modelarea versanților Pietrei Craiului
- Un lac cu adevărat special
- Fractalii și Geografia
- Insulele care dispar sub mare
- Cum a calculat Eratostene circumferința Pământului
- Despre Hot Spots / Puncte fierbinți
- Fenomenul ”Mașina care urcă la deal”. Mituri și realitate
- Glaciațiune după încălzirea globală?
- Imagine de la gura de vărsare a fluviului Huang He
- De ce este mai frig la munte decât la câmpie?
- Teoria Pământului gol și a civilizației intraterestre. Mit sau realitate?
- Retragerea ghețarilor - efect al răcirii climatice
- Fenomenul Pororoca de pe Amazon
- Câmpiile - câteva aspecte mai puțin știute
- Petele de căldură urbane
- De ce e mai cald vara decât iarna?
- Câteva noțiuni simple de Fizică transpuse în mediul geografic
- Ce este Geografia?
___
Abonați-vă la:
Postări (Atom)