Paricutin - vulcanul din lanul de porumb

          În 1943, o familie de agricultori (fig.1) de lângă oraşul Uruapan din regiunea mexicană Michoacan îşi arau pământul, pentru a cultiva porumb. Uimiţi au fost când prin crăpăturile țărânii a început să erupă cu cenuşă şi pietre un pui de vulcan (fig. 2). Asistau la prima erupţie dintr-un lung şir.

Metode de reprezentare a reliefului

          Harta este un element important în viața de zi cu zi, fie că vorbim de hărți turistice, de harta de fundal a GPS-ului, de hărți orientative pe panourile așezate în centrele orașelor, de hărți topografice folosite în operațiuni militare, de planuri de amenajare sau dezvoltare a teritoriului, de hărțile de pe care elevii învață la școală sau de aplicațiile de tip Google Earth în care căutăm o locație unde avem nevoie să mergem...

Poveste de adormit geografii (despre Alpii Transilvaniei)

          Carpații Meridionali, prin masivitatea lor, seamănă cu frații lor mai mari, Alpii. În legătură cu porecla pe care au primit-o, ”Alpii Transilvaniei”, profesorii îi învață pe copii despre un mare geograf francez, Emamanuel de Martonne (1873 - 1955) îndrăgostit de locurile acestea, care, impresionat fiind de caracteristicile Carpaților Meridionali, i-a denumit ”Alpii Transilvaniei”. La facultate ni s-a zis aceeași poveste. Pe internet (inclusiv pe wikipedia) circulă aceeași poveste... 

Fig. 1. Emmanuel de Martonne

Forme de relief citite pe modelul SRTM

         Modelul SRTM este un DEM (Digital Elevation Model = Model Numeric Altimetric al Terenului) obţinut prin teledetecţie. Este disponibil gratuit, la rezoluţii satisfăcătoare pentru studii la scară medie sau mică.

Paralelă între două concepţii contradictorii asupra lumii

 

          În acest articol am încercat să prezint comparativ (din două perspective diferite) câteva aspecte care au legătură cu învelişul geografic (=obiectul de studiu al Geografiei). Concluziile le trageţi dumneavoastră.

Câteva observaţii asupra laturii istorice a Geografiei Fizice

          Geografia fizică, la nivel global, este o parte a Geografiei ce are ca obiect de studiu un înveliş specific (învelişul natural geografic), ce include părţi din litosferă şi atmosferă, apoi hidrosfera, pedosfera şi biosfera. Ea îi stabileşte limitele, alcătuirea, structura, caracteristicile, legile care-i determină funcţionalitatea, interacţiunea dintre componenţi, evoluţia şi diferenţierile spaţiale. [1]
 

Oare Pământul chiar are 4,5 miliarde de ani?!

 
           Conform celebrei scări geocronologice, pe care elevii o învaţă în clasa a IX-a la Geografie, iar studenţii în primul an de facultate, Pământul ar avea ~4,5 miliarde de ani. Totuşi, cât adevăr se află în această vârstă şi câte speculaţii filozofice?
 
 

Articole de pe site-uri prietene

Profu de Geogra:
Vulcanii noroiosi din Romania
Vulcanii noroiosi din Banat

Andreeazg:
Drumul oaselor

Observaţii de geomorfologie costierӑ

fӑcute pe teren în 10.05.2012

Zona vizatӑ: Ţӑrmul Mӑrii Negre, pe o distanţӑ de 12 km, între Sfȃntu Gheorghe Nord (punct de reper R48) şi Cȃşla Vӑdanei (fig.1).

Interval orar de observaţii: 10 – 15.
Scopul observaţiilor: Identificarea formelor de relief, a proceselor geomorfologice şi a situaţiei ţӑrmului la data şi în condiţiile respective.

Fig.1. Sectorul observat între R48 şi Cȃşla Vӑdanei

Aspecte teoretice privind noţiunea de peisaj

          Peisajul geografic este un concept interdisciplinar, o rezultantă a factorilor naturali şi a celor sociali, fiind supus în permanenţă modelărilor naturale şi socio-culturale. 
          Peisajul este dependent de noţiunea de mediu, acesta devenind partea materială a mediului ce manifestă şi un caracter funcţional imprimat de factorii energetici, mecanici, trofici, această componentă funcţională fiind numită ecosistem. Astfel, din punct de vedere ecologic, peisajul va fi reprezentat de o diversitate de ecosisteme ce interacţionează. 

Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov. Partea a II-a

          Mai departe  este continuarea pǎrţii întâi. Citiţi-o dacǎ nu aţi fǎcut-o încǎ! :)

Erodabilitatea terenului în oraşul Urlaţi

          REZUMAT. Articolul de faţӑ prezintӑ rezultatul unei cercetӑri asupra teritoriului administrativ al oraşului Urlaţi, privind erodabilitatea terenului. Prin metoda analizei SIG a fost atins obiectivul împӑrţirii teritoriului în 5 categorii de intensitate a acestei potenţialitӑţi. În calculul analizei au fost introduşi atȃt factori cu rol activ (condiţii climatice, impactul lucrӑrilor antropice etc.), cȃt şi factori cu rol pasiv (rocӑ, tip de sol etc).

 Fig.1. Harta fizico – administrativӑ a oraşului Urlaţi (click pe imagine pentru a mӑri)

Harta potenţialului morfodinamic (potenţialul pentru procese geomorfologice). Analizӑ SIG.

          În contextul anumitor condiţii (pantӑ, tip de utilizare, rocӑ, secţionarea versanţilor prin lucrӑri antropice etc.), terenul devine predispus pentru anumite procese geomorfologice (spӑlӑri areolare, ravenӑri, torenţialitate, scurgeri noroioase, alunecӑri de teren, surpӑri, prӑbuşiri etc).

Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Harta hipsometricӑ (click pe imagine pentru a mӑri).

Aspecte de geomorfologie climaticӑ în Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei

          Rolul acestui articol este de a vӑ prezenta un mod de relaţionare şi interpretare a raportului dintre climӑ şi dinamica actualӑ a reliefului, aplicat pentru regiunea analizatӑ în lucrarea mea de licenţӑ. Noţiuni noi: Climograme Peltier, Indicele de neuniformitate a precipitaţiilor.

Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Amplasare în cadrul reliefului Romȃniei. Click pt. a mӑri. 

Cum se formeazӑ foehn-ul

          Foehn-ul este un vȃnt local, cald şi uscat. În acest articol prezentӑm explicaţia clasicӑ a formӑrii lui. Conform acesteea, foehn-ul se formeazӑ pe versanţii adӑpostiţi faţӑ de vȃnturile dominante, dupӑ ce acestea ‘escaladeazӑ’ versanţii expuşi, pierzȃndu-şi acolo conţinutul de vapori de apӑ, dupӑ care coboarӑ pe versanţii opuşi, încӑlzindu-se adiabatic (fig.2, fig.3).

Fig.1. Foehn (Sursa foto: Marius Grozea)

De ce la tropice sunt maxime barice

          Ştim modelul deja clasic al circulaţiei generale a atmosferei, cu mai multe celule la nivel global: calmul ecuatorial cu mişcӑri convective intense datoritӑ încӑlzirii puternice; alizeele care vin dinspre tropice pentru a compensa mişcӑrile ascendente; vânturile de vest de la latitudini medii etc.

Fig.1. Africa de N (25.05.11) în infraroşu.
Regimul anticiclonic din Sahara este sugerat de absenţa norilor (Sursa imagine)

Influenţa lucrӑrilor antropice asupra erodabilitӑţii terenului

          Erodabilitatea terenului reprezintӑ vulnerabilitatea/ predispoziţia sa la eroziune, în contextul unor schimbӑri perturbatoare sau pur şi simplu în contextul trecerii timpului (în timp ce se manifestӑ acţiunea fireascӑ a agenţilor externi fӑrӑ modificӑri majore).

Fig.1. Drumuri din deal în vale, exemplul cel mai simplu de lucrӑri antropice care dau grad mare de erodabilitate.

De ce existӑ diferenţe de temperaturӑ atȃt de mari între zi şi noapte în deşert

          În regiunile tropical deşertice se înregistreazӑ cele mai mari amplitudini termice diurne de pe Glob (peste 50˚C ziua/ în jur de 0˚C noaptea). Prin acest articol încercӑm sӑ explicӑm aceastӑ diferenţӑ uriaşӑ.

Fig.1. Deşertul Sahara

Rolul avalanşelor în modelarea versanţilor Pietrei Craiului

  



          Avalanşele sunt fenomene complexe, de risc, nedorite ce apar pe versanţi şi au acţiuni morfodinamice rapide, masa de zăpadă şi gheaţă antrenând şi material detritic, vegetaţie, sol, etc.

Un lac cu adevărat special (imagini maps.google)

          Se află în Asia Centrală. Are o caracteristică foarte rar întâlnită, fiind de o spectaculozitate aparte.



Fig.1. Poziţia lacului Alakol în Asia Centrală. (click pt. a mări)