Orașul Urlați, în trecut și în prezent (partea 1 - str. Carol I)

          Am realizat 3 imagini în paralel, de tipul ”Atunci și acum”, cu strada principală din orașul Urlați. Aceasta se numea ”Carol I” în perioada interbelică. Denumirea a fost modificată de comuniști în strada ”1 Mai” și așa s-a menținut până în prezent. Alte câteva detalii găsiți în filmulețul de sub fotografii. 

          în curând vreau să identific locațiile exacte ale fotografiilor lui Alexandru Bellu (cca. 1900), la fel de frumoase, dar mult mai dificil de găsit pe teren. Le voi publica tot sub formă de imagini paralele și filmulețe. Abonați-vă canalului meu de youtube!

Povestea bisericii uitate de la Schiau (Urlați/ Valea Călugărească)

Un documentar cu ceva informații istorice și religioase, într-o abordare istorico-geografică.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose și Cezar Buterez

19.02.2016

Busolă, nord magnetic, nord geografic, declinație magnetică (video)

          Un nou filmuleț didactic despre folosirea busolei, în care explic elementele unei busole simple, diferența dintre nordul magnetic și cel geografic și declinația magnetică. Abonați-vă canalului meu de youtube și dați share filmulețelor!

Din nou pe drum. De această dată în Dealurile Urlaților. Abonați-vă canalului meu de youtube!

          Dealurile Urlaților sunt prelungiri spre SV ale masivului Ciortea-Istrița din Subcarpații de Curbură. Ating 445 m în vf. Scoruș și sunt delimitate de văile Cricovului Sărat, Țărculești și Ceptura și domină Câmpia de glacis a Istriței. Sunt foarte spectaculoase după cum se observă în filmulețul următor pe care l-am realizat zilele acestea. Pe canalul meu de youtube găsiți și alte filmulețe interesante. Voi mai face și altele cu tematică geografică, așa că abonați-vă pentru a mă urmări mai departe! Nu uitați să mă ajutați cu share pe facebook! Doar dacă vă place sau vi se pare util...

România toată, ep. 17: Românii maghiarizați din Harghita și Covasna

          În județele Harghita și Covasna românii sunt minoritari în propria țară. Prin urmare, maghiarizarea lor se face printr-un proces extrem de activ și agresiv. Adesea la angajare intervine criteriul lingvistic (necesitatea cunoașterii și a folosirii limbii maghiare). Adesea comunitatea maghiară este închistată, contactul social între români și maghiari făcându-se predominant în limba maghiară. Și exemplele pot continua. De altfel, întreaga comunitate de maghiari din aceste județe este formată de fapt din români maghiarizați de-a lungul secolelor. Secuii sunt urmași ai dacilor maghiarizați sub influența coloniștilor și a stăpânirii străine. Și cum se întâmplă adesea, cei lepădați de propria identitate vor fi mai aprigi în noua lor identitate. La fel sunt ”secuii/ maghiarii” din Harghita și Covasna, mai maghiari decât maghiarii.

Model subiect Geografie BAC 2016

          Aveți mai jos un model de subiect pentru proba scrisă a examenului de Bacalaureat 2016. După cum observați, subiectele respectă aceeași structură ca până acum. Pentru alte variante, accesați articolul acesta și articolul acesta! Iar aici găsiți toate articolele de pe site din categoria Geografie BAC. Pentru întrebări și nelămuriri, vă stau la dispoziție. Lăsați un comentariu! Anunțați-vă prietenii de existența acestui site printr-un share!

România toată, ep. 16: Aromânii din Balcani (Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria)

          Aromânii din Balcani mai sunt cunoscuți ca machidoni, macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi, sau sub denumirile regionale de grămușteni, pindeni, fârșeoți, cuțovlahi, negreni, epiroți, moscopoleni, glubeari, „țânțari” bitolieni, gopeșteni-mulovișteni, gopeșani-mulovișteni, olimpieni, muzacheri/ muzichiari, câstrânioți, aromâni din Beala, cipani).

România toată, ep. 15: Mauro-vlahii (valahii negri) din Bosnia și Muntenegru

          Erau numiţi valahi negri, morlachi sau Nigri Latini. Vorbim de o comunitate uitată, care, în sec. al XII-lea a creat un stat pe nume România... în Bosnia. Toată lumea a aflat din cărţile de istorie despre Bihorul ducelui Menumorut, cu centrul în cetatea Biharea de lângă Oradea de azi, care în debutul secolului al X-lea a încercat zadarnic să reziste maghiarilor invadatori ai ducelui Arpad. Dar câţi dintre noi au cunoştinţă că a existat un alt Bihor cu centrul în castelul Bihor în ţara care poartă numele de Muntenegru? Și câți știu că în Evul Mediu a fost o țară pe nume România în Bosnia?

România toată, ep. 14: Istro-românii

          Istoricii italieni consideră că istro-românii sunt urmașii veteranilor din legiunile romane, colonizați în Peninsula Istria după cucerirea acesteia de către romani. Există unii istorici români care consideră că istro-românii ar fi migrat, acum șase secole, din zona Munților Apuseni, Crișana, Banat și Maramureș după ce Peninsula Istria ar fi fost depopulată de o epidemie de ciumă. Există și istorici sârbi, precum Pavle Ivici, care consideră că istro-românii reprezintă o populație autohtonă, înrudită cu aromânii, iar din vechea populație romanică, despărțită de năvălirea slavilor în Peninsula Balcanică, ar fi evoluat în Istria trei ramuri diferite: istro-românii, istrienii și veglioții. (sursa: D. Theodor).

România toată, ep. 13: Vlahii din Cehia, Slovacia și Polonia

          O prezentare cel puțin interesantă a istoricului Mircea Dogaru. De altfel, urme românești se întind în toți Carpații din afara graniței actuale, fiind vorba în special de țărani păstori: gorali, lemki, volohi, boiki, dolinieni, huțuli, oșeni, moroșeni.

România toată, ep. 12: Românii din Kazahstan

          Ca și românii din Siberia, și aceștia au povești dureroase de viață, fiind urmașii deportaților din timpul Uniunii Sovietice. Sunt chiar organizați într-o asociație, ”Societatea Culturală Română Dacia”. N-ați fi crezut că sunt atâția români până în stepa Kazahstanului, nu-i așa?

România toată, ep. 11: Românii din Siberia

          Siberia este un teritoriu imens și aspru, constituind partea asiatică a Rusiei. În timpul Uniunii Sovietice era înțesat de lagăre de muncă unde au fost deportați mii de români originari mai ales din provinciile furate: Bucovina de Nord și Basarabia. A fost aruncată în această ”închisoare a popoarelor” toată floarea neamului: țărani gospodari, soldați ai Armatei Române, preoți și credincioși, intelectuali de seamă etc. Se urmăreau desnaționalizarea și bolșevizarea acestor regiuni. 

România toată, ep.10: Rep. Moldova

În aceeași limbă

Toată lumea plânge,

În aceeași limbă

Râde un pământ.

Ci doar în limba ta

Durerea poți s-o mângâi,

Iar bucuria

S-o preschimbi în cânt.

România toată, ep.9: Românii din Nordul Moldovei (Bucovina și Herța)

          Începem prin a face o simplă clarificare. De la Carpați până la Nistru se întinde Moldova. Punct. Am auzit câteva persoane din Suceava, care, printr-un exces de ciudată fudulie, nu se consideră ”moldoveni”, ci ”bucovineni”. Pe vremea Sfântului Ștefan cel Mare nu exista Bucovina. Această denumire a fost dată mult mai târziu de Imperiul Habsburgic părții de NV a Moldovei, smulsă și anexată de austrieci. Etimologic, ”Bucovina” s-ar traduce din germană ”regiunea pădurilor de fag”.

România toată, ep. 8: Românii din Maramureșul de Nord (Transcarpatia, Ucraina)

          Își spun ”volohi”, ”valahi” sau ”rumâni” (români). Trăiesc în câteva sate din dreapta Tisei, în Maramureșul istoric (Maramureșul de Nord sau Transcarpatia) din Ucraina. Aceștia închid la N un cerc perfect în jurul granițelor noastre actuale, alcătuit tot din... români. Suntem singura țară înconjurată de propriul său popor. Trebuie să păstrăm vie în conștiință ideea reunificării neamului. Pentru noi, granițele actuale sunt ștreangul ce sugrumă limba română și identitatea națională în regiunile înstrăinate.

Drumeție pe dealul Arionești - orașul Urlați (Prahova)

          O drumeție de 3 ore prin frumoasele dealuri urlățene, într-o zi de iarnă fără zăpadă. Orașul se află la o distanță de doar 80 km de București, fiind un loc perfect pentru recreere pe bicicletă sau pe jos. Iată aici și alte articole despre Urlați!

România toată, ep.7: Românii din Basarabia de Sud (Bugeac)

          Regiunea de SE a Moldovei, amplasată între gurile Prutului, Nistrului și ale Dunării, a fost denumită ”Basarabia” deoarece era componentă a Țării Românești pe vremea... Basarabilor. Denumirea a fost ulterior extinsă peste întreaga Moldovă de răsărit. Paradoxul constă în faptul că tocmai ”Basarabia” nu mai este cunoscută astăzi sub denumirea sa originală, ci mai degrabă ca ”Bugeac”, denumire turcă. În prezent, acest teritoriu românesc face parte din regiunea Odesa din Ucraina, țară moștenitoare (pe nedrept) a regiunii de la sinistra Uniune Sovietică. Din 1940 (momentul invaziei sovietice) și până în prezent, desnaționalizarea a fost politică de stat, populația românească de aici având identitatea mutilată. Însă, ca și în cazul altor pământuri înstrăinate, nădejdea învierii se păstrează și aici. Orașele principale sunt: Ismail, Cetatea Albă, Chilia, Reni.

Cititorii Geografilia consideră necesară unirea Republicii Moldova cu România

România și Rep. Moldova ar trebui să se unească?

          Întrebarea lunii ianuarie din seria ”Sondajele lunii” a sunat astfel: România și Rep. Moldova ar trebui să se unească? Cea mai votată variantă de răspuns a fost ”Da, în cadrul UE” (53%). Următoarea variantă votată a fost ”Nu” (32%) și ultima ”Da, dar fără a mai fi în UE” (15%). Și eu consider necesară unirea, dar nu sunt hotărât dacă în cadrul UE sau în afara ei. 

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Ionuț Tudose

02.01.2016