Europa împotriva imigrației (cu hartă)

          Afluxul migranților extraeuropeni a atins paroxismul în anul 2015, după care s-a redus în special datorită îmbunătățirii relative a situației din Siria. În acest sens, ONU precizează că în primele șapte luni ale anului 2017 peste 600 000 de refugiați sirieni au revenit în patria lor. Totuși Europa s-a confruntat în continuare cu imigrația ilegală (economică) dinspre regiuni marginale precum Nordul Africii, Africa Subsahariană, Orientul Apropiat sau Asia de Sud. Efectele mozaicării etnice sunt foarte variate și uneori capătă nuanțe extrem de negative, precum terorismul, șomaj, criminalitate și segregare etnică în cartiere de tip „no-go area”.

România toată, ep. 16: Aromânii din Balcani (Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria)

          Aromânii din Balcani mai sunt cunoscuți ca machidoni, macedoromâni, armâni, macedoneni latini, macedono-vlahi, sau sub denumirile regionale de grămușteni, pindeni, fârșeoți, cuțovlahi, negreni, epiroți, moscopoleni, glubeari, „țânțari” bitolieni, gopeșteni-mulovișteni, gopeșani-mulovișteni, olimpieni, muzacheri/ muzichiari, câstrânioți, aromâni din Beala, cipani).

România toată, ep. 3: Românii din Bulgaria

          Românii sunt răspândiți în Bulgaria cu precădere în Valea Timocului (la granița cu Serbia), în valea Dunării și în Cadrilater. Prezența acestora la Sud de Dunăre atestă extinderea mult mai mare a spațiului etnogenetic, mult în afara granițelor actuale ale țării. Ca și românii din Serbia, și aceștia trec printr-un amplu proces de desnaționalizare forțată, prin marginalizare socială și privarea de drepturi educaționale, lingvistice și politice. Din acest motiv, multe nume de români care au apărut și vor mai apărea în seria ”România toată” sunt sârbizate, bulgarizate, rusificate, maghiarizate etc.