Povești de la catedră 20: Titularizarea

La vârsta grădiniței și în clasele mici, pe maidanele mult îndrăgite se mai strângeau copiii în jurul meu să mă asculte. Habar n-am ce le povesteam, chiar nu mai rețin, dar cu siguranță nu discutam probleme geografice. Cred că îi atrăgea talentul meu de „a prosti” lumea. Tot pe atunci descopeream în atlas culorile țărilor, care iremediabil m-au captivat. Cert este că acum, după 25 de ani de la acele episoade, îmi este greu să mă hotorăsc dacă îmi place mai mult a face educație sau a face geografie. 

Povești de la catedră 19: Ce materie predau?

Aventura mea la catedră ajunsese într-o nouă școală gimnazială, unde curiozitatea și interesul elevilor pentru învățare formau un tot pe cât de armonios, pe atât de amuzant uneori. Am constatat aceasta încă de la prima mea întâlnire cu acel colectiv. 

Povești de la catedră 18: Tuberculoza

Pe scurt: 2 luni internat în spital, 9 luni tratament medicamentos, 15 luni absent de la catedră. Nu chiar pe moarte, dar nici mult nu mai aveam! Eram la Ploiești, spre finalul anului al doilea de predare, după o perioadă de înrăutățire continuă a sănătății. Am mers la control și am făcut o radiografie. Diagnosticul: tuberculoză, o formă destul de grea, cu mai multe caverne pe plămâni. 

Povești de la catedră 17: De la invidie la implicare

În activitatea noastră suntem încercați uneori de un profund sentiment al propriei inutilități. Îl simțim în fața capetelor adormite pe bănci și a căscatului prelungit, în spatele monologurilor noastre nepiperate și a întrebărilor retorice care refuză să devină discuții, în fața gălăgiei și a dezordinii incontrolabile sau în fața indiferenței acaparatoare. Reflectăm asupra insuccesului, întrebându-ne dacă nu cumva ne-am greșit profesia. 

Povestea migranților (proiectele elevilor la opționalul „Migrațiile Contemporane”)

În anul școlar încheiat am implementat și predat două opționale de tip disciplină nouă, care au stârnit interesul și implicarea elevilor. Acestea au făcut parte din CDȘ-ul a două clase de-a XI-a, specializarea Științe Sociale, câte unul pentru fiecare clasă (1 oră/săptămână). Primul a abordat problematica poluării și a protecției mediului, iar al doilea, despre care vorbim mai departe, a transformat migrațiile actuale în obiect de studiu. 

Cât de bune sunt colegiile bucureștene „de top”? O analiză statistică comparată

ASPECTE INTRODUCTIVE 

În mentalul colectiv (elevi, părinți, profesori, mass-media), cele mai bune licee, pentru care se bat, se zbat și răzbat absolvenții clasei a VIII-a, sunt așa-numitele „licee de top”. După o simplă căutare pe internet, identificăm multe clasamente având mereu în prim-plan unități școlare precum C.N. Sf. Sava, C.N. Gh. Lazăr, C.N. Tudor Vianu, C.N. Gh. Șincai, C.N. M. Viteazul ș.a.