Războiul din Est. După Ucraina poate urma oricând Republica Moldova

Fig.1. Teritoriile controlate de Ucraina cu galben și teritoriile invadate sau controlate de Rusia și forțele separatiste proruse cu roz (Sursa: Wikipedia) 

În 2015, în contextul crizei migranților și a conflictului din Donbas, realizam o hartă ipotetică și exagerată a pesimismului absolut privind viitorul european, fixat undeva în 2035. Între timp, o parte din cele surprinse par a se fi îndeplinit, precum ieșirea Regatului Unit din U.E. sau potențiala anexare la Rusia a Donețului și Luganskului. Sper ca restul să rămână doar în imaginația fantezistă a autorului.

Efectele Legii Educației asupra românilor din Ucraina

          Vă rog să urmăriți acest reportaj tulburător despre românii din Bucovina de Nord, care, conform noii Legi a Educației, sunt restricționați a vorbi în propria limbă. Copiiii urmează să studieze în limba maternă doar până la clasa a IV-a, toți elevii, indiferent de etnie, fiind obligați să studieze doar în ucraineană începând cu clasa a V-a.

România toată, ep.9: Românii din Nordul Moldovei (Bucovina și Herța)

          Începem prin a face o simplă clarificare. De la Carpați până la Nistru se întinde Moldova. Punct. Am auzit câteva persoane din Suceava, care, printr-un exces de ciudată fudulie, nu se consideră ”moldoveni”, ci ”bucovineni”. Pe vremea Sfântului Ștefan cel Mare nu exista Bucovina. Această denumire a fost dată mult mai târziu de Imperiul Habsburgic părții de NV a Moldovei, smulsă și anexată de austrieci. Etimologic, ”Bucovina” s-ar traduce din germană ”regiunea pădurilor de fag”.

România toată, ep. 8: Românii din Maramureșul de Nord (Transcarpatia, Ucraina)

          Își spun ”volohi”, ”valahi” sau ”rumâni” (români). Trăiesc în câteva sate din dreapta Tisei, în Maramureșul istoric (Maramureșul de Nord sau Transcarpatia) din Ucraina. Aceștia închid la N un cerc perfect în jurul granițelor noastre actuale, alcătuit tot din... români. Suntem singura țară înconjurată de propriul său popor. Trebuie să păstrăm vie în conștiință ideea reunificării neamului. Pentru noi, granițele actuale sunt ștreangul ce sugrumă limba română și identitatea națională în regiunile înstrăinate.

România toată, ep.7: Românii din Basarabia de Sud (Bugeac)

          Regiunea de SE a Moldovei, amplasată între gurile Prutului, Nistrului și ale Dunării, a fost denumită ”Basarabia” deoarece era componentă a Țării Românești pe vremea... Basarabilor. Denumirea a fost ulterior extinsă peste întreaga Moldovă de răsărit. Paradoxul constă în faptul că tocmai ”Basarabia” nu mai este cunoscută astăzi sub denumirea sa originală, ci mai degrabă ca ”Bugeac”, denumire turcă. În prezent, acest teritoriu românesc face parte din regiunea Odesa din Ucraina, țară moștenitoare (pe nedrept) a regiunii de la sinistra Uniune Sovietică. Din 1940 (momentul invaziei sovietice) și până în prezent, desnaționalizarea a fost politică de stat, populația românească de aici având identitatea mutilată. Însă, ca și în cazul altor pământuri înstrăinate, nădejdea învierii se păstrează și aici. Orașele principale sunt: Ismail, Cetatea Albă, Chilia, Reni.

România toată, ep.6: Moldovenii dintre Nistru și Bug (Transnistria)

          Regiunea cunoscută sub denumirea ”Transnistria” se desfășoară între fluviile Nistru și Bug, pe teritoriile actualelor state Rep. Moldova și Ucraina. Profund afectată de istoria sovietică și post-sovietică, populația românească de aici a suferit desnaționalizarea, rusificarea și ucrainizarea forțată, deportările și marginalizarea socială. Prin urmare, identitatea națională este păstrată cu mare dificultate.

România toată, ep.5: Moldovenii de dincolo de Bug (stepa ucraineană)

          Este pentru prima datã când o echipã a unei televiziuni din România ajunge în satele româneşti de dincolo de Bug. Istoricii, lingviştii sau etnologii români nu au întreprins cercetãri în aceste teritorii în ultimii 70 de ani. Nu se ştie nici măcar care este numărul aproximativ al localităţilor unde trăiesc români. Filmările au fost realizate în satele Martânoşa şi Gruţkoe din regiunea Kirovograd în iunie 2000. Un documentar extraordinar de Marian Voicu.

 

Conflicte care macină lumea. Probleme actuale de Geografie Politică

          Lumea contemporană se confruntă cu o serie de probleme politice care țin de relațiile dintre state, în ciuda existenței organizațiilor internaționale menite să aplaneze situațiile conflictuale apărute pe plan intern sau extern.