Cum să faci o busolă în natură

           Să zicem că sunteţi într-un câmp, pe un deal sau pe un munte şi v-aţi dezorientat de tot. Aveţi nevoie să identificaţi măcar direcţia Nordului, dar busolă nu aveţi, soarele e pitit în nori groşi, muşchi pe copaci nu sunt, iar alte indicii nu aveţi... Puteţi identifica direcţia Nordului, în maxim 5 minute astfel:

Metode de reprezentare a reliefului

          Harta este un element important în viața de zi cu zi, fie că vorbim de hărți turistice, de harta de fundal a GPS-ului, de hărți orientative pe panourile așezate în centrele orașelor, de hărți topografice folosite în operațiuni militare, de planuri de amenajare sau dezvoltare a teritoriului, de hărțile de pe care elevii învață la școală sau de aplicațiile de tip Google Earth în care căutăm o locație unde avem nevoie să mergem...

Oiconimele (numele de localități) cu semnificație creștină, înlocuite de regimul comunist în 1964

          După cum spuneam în articolul precedent, Decretul din 1964 a vizat schimbarea denumirilor unor localități, care nu corespundeau cu cerințele regimului. Motivațiile erau absurde... absurde cel puțin în accepțiunea noastră, căci în accepțiunea lor erau normale și necesare...            O parte din denumirile schimbate au fost cele cu semnificație creștină. În articolul acesta vă prezint o hartă cu răspândirea acestora.

Exemplu de utilizare GIS în Geografie istorică.

          Răsfoind statisticile recentului Recensământ mi-a venit ideea să spaţializez pe o hartă dispunerea etnicilor maghiari din judeţul Prahova. În total, în Prahova au fost recenzate 448 persoane de etnie maghiară. 

Documentar - Harta topografica DTM 135

Un documentar foarte interesant. Multumim domnului Craciunescu, pentru ca l-a incarcat pe youtube!




10.11.2012

Tutorial SAGA GIS. Densitatea Populaţiei.

          SAGA GIS poate fi folosit în orice domeniu al geografiei, nu doar în geografie fizicӑ sau geomorfologie.
          Densitatea populaţiei se calculeazӑ împӑrţind numӑrul de locuitori la o suprafaţӑ de referinţӑ. De exemplu, densitatea populaţiei oraşului Urlaţi = 10 493 locuitori (populaţia totalӑ) / 44 kmp (suprafaţa totalӑ) = 238 loc/kmp.

Tutorial SAGA GIS. Adȃncimea fragmentӑrii reliefului (Energia de relief).

          Adȃncimea fragmentӑrii reliefului, numitӑ şi energia de relief, reprezintӑ un indicator geomorfologic, care se calculeazӑ scӑzȃnd “altitudinea maximӑ – altitudinea minimӑ” dintr-un areal. Prin metoda pӑtratelor, se împarte teritoriul în celule de 1km2 sau 1ha şi se calculeazӑ diferenţa maximӑ de altitudine din cadrul fiecӑrei celule. Metoda izoliniilor este puţin mai complicatӑ, dar nu de neînteles. În acest tutorial vom calcula adȃncimea fragmentӑrii prin ambele metode.          

Tutorial SAGA GIS. Clasificarea unui DEM în 6 forme de relief.

          Articolul prezintӑ o încercare de a clasifica un DEM (model digital al terenului) în 6 tipuri de forme de relief: culmi, versanţi superiori, versanţi mijlocii, versanţi inferiori, terenuri plate şi vӑi. Am ales DEM-ul teritoriului administrativ al oraşului Urlaţi, cu rezolutia de 10 m, obţinut prin interpolarea curbelor de nivel extrase din harta topograficӑ 1:25000.

Paint-ul şi Geografia

          Paint este cel mai simplu program de desenat, aflat la îndemȃna oricӑrui utilizator al computerului. V-aţi gȃndit cӑ existӑ situaţii cȃnd acesta poate deveni un ajutor de nӑdejde pentru geografi? Elevii, profesorii, studenţii sau chiar cercetӑtorii experimentaţi îl pot utiliza pentru a realiza schiţe explicative, simple diagrame sau reprezentӑri mai complicate de genul blocdiagramului.

Vizualizare 3D asupra cartierului Jercalai din orasul Urlati

          A fost utilizata suita software VTP (VT Builder+Enviro). Satul Jercalai este un cartier al orasului (cu statut de localitate componenta). Este amplasat in marginea de NV a acestuia.

Culorile utilizate in scena 3D: Maro = gospodarii / curti;
galben = teren agricol;
violet = vie;
verde deschis = pajisti;
albastru = raul Cricovul Sarat
alb = zona exterioara cartierului;

Nota* Pozitia elementelor geografice este concordanta cu realitatea. Aspectul lor insa este unul digital. De exemplu, culoarea, numarul de ferestre sau inaltimea cladirilor nu corespund realitatii.

Autor: Tudose Ionut

Data: 06.04.2012

Erodabilitatea terenului în oraşul Urlaţi

          REZUMAT. Articolul de faţӑ prezintӑ rezultatul unei cercetӑri asupra teritoriului administrativ al oraşului Urlaţi, privind erodabilitatea terenului. Prin metoda analizei SIG a fost atins obiectivul împӑrţirii teritoriului în 5 categorii de intensitate a acestei potenţialitӑţi. În calculul analizei au fost introduşi atȃt factori cu rol activ (condiţii climatice, impactul lucrӑrilor antropice etc.), cȃt şi factori cu rol pasiv (rocӑ, tip de sol etc).

 Fig.1. Harta fizico – administrativӑ a oraşului Urlaţi (click pe imagine pentru a mӑri)

Harta vulnerabilitӑţii biciclistului bucureştean în trafic

          Vӑ propunem sӑ realizӑm împreunӑ o hartӑ a vulnerabilitӑţii biciclistului în traficul zonei centrale a Capitalei. Utilitatea ei este evidentӑ. Sӑ cunoaştem punctele şi zonele fierbinţi pentru biciclişti înseamnӑ sӑ avem un plus de concentrare cȃnd strӑbatem zonele respective. Dacӑ suntem începӑtori sau ne este teamӑ de traficul bucureştean, vom avea o imagine a acelor zone periculoase, pe care le vom evita.

Fig.1. Hai sӑ reducem accidentӑrile prin identificarea zonelor periculoase!

Harta potenţialului morfodinamic (potenţialul pentru procese geomorfologice). Analizӑ SIG.

          În contextul anumitor condiţii (pantӑ, tip de utilizare, rocӑ, secţionarea versanţilor prin lucrӑri antropice etc.), terenul devine predispus pentru anumite procese geomorfologice (spӑlӑri areolare, ravenӑri, torenţialitate, scurgeri noroioase, alunecӑri de teren, surpӑri, prӑbuşiri etc).

Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Harta hipsometricӑ (click pe imagine pentru a mӑri).

Rolul şi aplicabilitatea Sistemelor Informaţionale Geografice (GIS)

          În secolul tehnologiei, informatizarea devine un element cheie în eficientizarea timpilor de lucru şi a seviciilor prestate. Existenţa şi implementarea Sistemelor Informatice Geografice (GIS) în cadrul unui institut, a unei firme sau unei organizaţii, indiferent de profil, vor deveni indispensabile şi obligatorii datorită importanţei aplicabilităţii lor la toate nivelurile (economic, social, politic, financiar, educaţional, etc).

Cartograme – partea a doua

          Pornind cu noțiunile teoretice din prima parte, vom continua cu episodul al doilea din mini-seria Cartograme, în care vom încerca să realizăm o cartogramă pornind de la niște date reale, urmând ca apoi să o interpretăm.

Cartograme

       Adesea, vizualizarea fenomenelor sociale prin cartografierea tematică clasică duce la reprezentări nesatisfăcătoare. Clasicele hărți politice, de exemplu, se pot caracteriza printr-o subestimare a opiniilor exprimate de către populațiile din marile aglomerări urbane.

Expediţia de recartare a Peşterii Gura Dobrogei

          În luna Noiembrie 2010, un grup de studenţi de la Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, a iniţiat un proiect de studiu al Peşterii Gura Dobrogei, din podişul omonim. Scopul principal al studiului este recartarea unei peşteri de importanţă stiinţifică, precum şi realizarea unei baze de date care să cuprindă elemente carstologice, biospeologice, arheologice, microclimatologice etc.

Introducere în OpenStreetMap

          Web mapping-ul reprezintă procesul dezvoltării, implementării, generării și furnizării de hărți pe web. Folosirea datelor geografice în mediul digital este conectată de unii cercetători cu termenul de neogeografie (Udell, 2005). Clasificările obișnuite ale hărților web ne arată existența unei categorii speciale, și anume accea a hărților colaborative.

Când Pământul nu s-ar mai roti

          Avansând un scenariu al opririi mişcării de rotaţie a Pământului, cercetătorul Witold Fraczek a utilizat o tehnică computerizată (GIS) pentru a vedea ce s-ar ȋntâmpla cu apele Oceanului Planetar.

 Fig.1. Cum ar arăta dacă...? (sursa: ESRI)

Exemplu de analizӑ geograficӑ a unei hӑrţi. Harta fizico-politicӑ a Islandei

          O singurӑ hartӑ realizatӑ corect sugereazӑ sau oferӑ în mod direct o sumedenie de informaţii asupra spaţiului cartografiat. Poate conţine informaţii cȃt zeci de pagini text. Vom urmӑri un exemplu de analizӑ a unei hӑrţi oarecare, adicӑ multitudinea de aspecte ilustrate şi sugerate de aceasta. Vom vedea cӑ o simplӑ hartӑ a Islandei ne poate oferi destule caracteristici, care, puse cap la cap, pot construi chiar o micӑ monografie geograficӑ.

Fig.1. Harta fizico-politicӑ a Islandei (Sursa: Atlasul Geografic al Lumii, 2003, Ed. Cartographia, Budapesta)