Drumeție de iarnă în Clăbucetele Predealului

          Cum este cea mai scurtă zi-lumină din an, vă propun și eu un traseu scurt. Se poate parcurge în maximum 6 ore, incluzând aici și pauzele. Vara, bineînțeles, durează mai puțin. Se pleacă din Azuga (circa 900 m), pe triunghi albastru, pe Plaiul lui Moș Mihai spre vf. Clăbucetul Taurului (1520 m), cu opțiunea de a-l ocoli pe la poale până la Cabana Gârbova (circa 1350 m). De aici se urcă ușor spre Muntele Clăbucet și se coboară apoi pe pârtie în Predeal.

În Cheile Râșnoavei cu elevii

          Când vremea se anunță excelentă, rucsacul și ghetele ies singure și de bună voie din unghere, îndemnându-te să iei din nou calea codrilor. Mai mult de atât, dacă muntele te cheamă, parcă vrei să împărtășești bucuria naturii și cu alții. Și cu cine, dacă nu cu adolescenții sau copiii, sufletele cele mai curate ale unui popor!? Mi-am făcut și eu o mică echipă din trei elevi ai liceului bucureștean cu nume de martir, ne-am urcat în trenul interregio la ora 7:00, am coborât în Predeal și i-am atacat Clăbucetele și poalele munților Postăvaru, pe traseul Gara Predeal – Cabana Trei Brazi – Poiana Secuilor – Cheile Râșnoavei (sau Râșnovului) și retur.

Tură cu mult carst în Masivul Piatra Mare

          O nouă tură de o zi pe înălțimile patriei. Plecare din București cu tren interegio la ora 6.05, sosire la Predeal ora 8.10. Luat autobuz de la gară ora 8.30 până la Dâmbul Morii (Timișul de Jos), preț 6 lei. Cred că sâmbăta și duminica nu circulă acest autobuz. În fine, la 8.50 eram la Dâmbul Morii, locul de unde pornesc câteva poteci turistice în Piatra Mare.

Top 18 șosele de mare altitudine din România

          Oferă peisaje deosebite și asigură rute de acces între regiunile istorice, însă drumurile de mare altitudine pot crea și disfuncționalități serioase: fragmentarea habitatelor, poluarea naturii, reducerea caracterului natural prin construcții și facilitarea accesului pentru defrișări, urâțirea peisajului prin accesul unor indivizi necivilizați (gunoaie, manele, bere, gălăgie etc.).

Diferența dintre pas și trecătoare

          Pe multe hărți geomorfologice sau în alte surse serioase ne apare mereu la legendă, în dreptul semnului convențional respectiv, semnificația ”pasuri și trecători”. Se pune întrebarea: de ce sunt trecute amândouă dacă înseamnă același lucru? Simplu, pentru că nu înseamnă chiar același lucru...

Fig.1. Reprezentare schematică a unui pas