Mit geografic: Atlanticul și Pacificul se întâlnesc, dar nu se amestecă


În anul 2015, un scurt articol Geografilia reposta o fotografie foarte cunoscută pe internet, prezentată de diverși „specialiști” ca fiind dovada unui fenomen extrem de spectaculos și rar, anume întâlnirea și atingerea apelor Oceanului Arctic și ale Oceanului Pacific fără a se amesteca. Evident, realitatea este adesea discordantă cu apetența omului spre senzațional, inclusiv în cazul acelei imagini. 

Internetul reactivează frecvent povestea „oceanelor buclucașe, care se ating, dar nu se amestecă”, pompându-se masiv fabuloasa poveste, parcă enervant de ciclic, în rețelele de socializare. Din păcate acestea fac casă bună cu analfabetismul științific, manipularea și ignoranța. 

Așa că, iată acum, într-un filmuleț distribuit intens pe Tik-Tok, un vas cu pasageri traversează limita intrigant de precisă între „apele Atlanticului și ale Pacificului, care nu se amestecă”. Filmulețul cu pricina este vizualizat de milioane de persoane în variantele repostate de n ori în ultimii ani, pe facebook sau youtube:

   

Filmulețul de mai sus are 1,2 mil. vizualizări. Totuși orice purtător de logică elementară își poate da seama că nu are nicio legătură cu „întâlnirea Atlanticului cu Pacificul”. Analizând harta lumii, vom vedea că cele două oceane se întâlnesc doar în extremitatea Americii, la latitudini destul de mari, cca 55° - 65° lat. S, în str. Magellan, dar mai ales în str. Drake, între Capul Horn și ghețurile Antarcticii. 

Deci mânecuțele, ochelarii și șepcile de soare din videoclip nu se potrivesc deloc cu regiunea respectivă. Ca o paranteză, climatul ostil de aici și distanțele uriașe au condus la realizarea Canalului Panama în America Centrală. 

Fig.1. Localizarea strâmtorii Drake. 

Mai mult de atât, Vânturile de Vest puternice, frecventele furtuni violente și un curent oceanic circumantarctic activ datorită Vânturilor de Vest favorizează amestecul rapid al apelor. Așadar „întâlnirea și neamestecul Atlanticului cu Pacificul” în str. Drake ar fi pure fabulații. 

Fig.2. O zi tipică la Capul Horn (Sursa: Library.princeton

La un moment dat, în filmare pot fi văzute drapelul Canadei și logo-ul BCFerries, companie care organizează croaziere în apele pacifice de țărm ale Canadei. Filmulețul este real și este surprins, de fapt, între Vancouver și insula Vancouver, la vărsarea fluviului Fraser în str. Georgia, așa cum explică și autorul postării originale de pe youtube, din 2015, care a adunat numai 400 000 de vizualizări, prea puține comparativ cu fake-urile redistribuite ulterior. 

Iluzia că fenomenul ar fi undeva în mijlocul oceanului este întărită de lipsa unei filmări panoramice de 360°. Sunt surprinse doar 2-3 unghiuri de perspectivă. Al patrulea, din spatele camerei, ne-ar arăta probabil uscatul canadian. 

Fig.3. Localizarea fenomenului în SV Canadei. 

Richard Dewey, director științific la Ocean Networks Canada a confirmat pentru USAToday că filmulețul nu are nicio legătură cu „întâlnirea a două oceane”.  

Culoarea albastră este a apei oceanice sărate, iar cea cenușie este pana de debușare a fluviului Fraser în mare, plină de aluviuni (mâl, argilă). Primăvara târziu - vara devreme, fluviul Fraser își sporește capacitatea de eroziune și transport, în urma topirii zăpezilor din bazinul său superior (Munții Coastelor și Munții Columbia/Stâncoși). La vărsarea sa în str. Georgia, apele dulci încărcate cu sedimente, mai puțin dense, curg pe o anumită distanță la suprafața apelor oceanice sărate, mai dense, formând această pană de debușare. Ea rămâne vizibilă câtă vreme se întrunesc condițiile de alimentare explicate mai sus. Totuși aceasta se amestecă în restul acvatoriului marin atât la adâncime, cât și în larg. 

Fig.4. Delta și pana de aluviuni ale lui Fraser sunt rezultatul cantității impresionante de sedimente transportate și depuse de acest fluviu. Acestea sunt vizibile și pe imaginile satelitare (Sursa: NASA). 

Fig.5. Pana de aluviuni vizibilă foarte clar în largul deltei fluviului Fraser (Sursa: Georgia Strait

Fenomenul nu este nicidecum unul rar, în anumite condiții de concentrație diferită de aluviuni, salinitate sau densitate, putând fi observate astfel de contraste cromatice în multe locuri de pe Terra: la vărsarea marilor fluvii sau la confluența unor ape curgătoare (Rio Negro și Amazonul). 


Surse
___
Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de I. Tudose
7.08.2022

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu