- 10 tipuri de relief din România. Explicații simple, exemple, curiozități
- Iminența Marelui Cutremur
- Mit geografic: Atlanticul și Pacificul se întâlnesc, dar nu se amestecă
- 100 de curiozități despre Vârful Everest
- Perseidele. Maximul în noaptea de 12-13 august
- „Înalta aventură”, de Edmund Hillary
- Deriva continentelor (activitate cu elevii)
- 100 de argumente că Pământul este sferoidal (nu plat)
- Pământul este mai neted decât ai crede
- Forța Coriolis și implicațiile sale geografice
- Aspectul munților reflectat în toponime (oronime)
- Explicații scurte privind problema calendarului
- Despre nori. Genuri, subtipuri și alte aspecte spectaculoase
- Tornadele
- Câte puncte cardinale există la poli?
- Cutremure filmate
- Țări care dețin suprafețe de uscat sub nivelul mării
- Fenomene de risc specifice orașului Urlați
- Teoria Pământului plat
- Teoria Pământului în expansiune
- Oimeakon, Rusia. Cauzele celor mai scăzute temperaturi din emisfera nordică
- Arcticul și Antarcticul sunt oceane sau nu?
- Forma Pământului
- Diferența dintre pas și trecătoare
- Când au loc echinocțiile și solstițiile?
- Chei, defileuri, canioane. Diferențe și asemănări
- Din ce cauză apare Luna sângerie?
- Mistralul, vântul din SE Franței
- Unde este mai frig, la Polul Nord sau la Polul Sud?
- Cealaltă față a științei geografice, ar fi amuzantă dacă nu ar fi reală
- Antarctica și Antarctida - două denumiri ale unui singur continent
- Mit geografic - apele celor două oceane se întâlnesc dar nu se amestecă
- Cauzele formării deșerturilor
- Santorin și Vezuviu, două erupții vulcanice spectaculoase în Antichitate
- Universul la scară
- Fenomenul ”Gravity hill” în România (”Mașina care urcă singură dealul”)
- Zonele biogeografice - zona rece
- Zonele biogeografice - zona temperată
- Zonele biogeografice - zona caldă
- Gustave, mâncătorul de oameni
- Muntele Kilimanjaro, cel mai înalt din Africa
- Praf saharian peste Marea Mediterană
- Meteor - Celiabinsk
- Prima cucerire a vârfului Everest
- Focurile Vii din Subcarpații Curburii
- Curățarea versantului unui fiord în Norvegia
- Vânturile locale din România
- Marile insule de gunoaie
- Pământul văzut noaptea
- Paricutin - vulcanul din lanul de porumb
- Poveste de adormit geografii (despre Alpii Transilvaniei)
- Forme de relief citite pe modelul SRTM
- Paralelă între două concepții contradictorii asupra lumii
- Câteva observații asupra laturii istorice a Geografiei fizice
- Oare Pământul chiar are 4,5 miliarde de ani?!
- Observații de geomorfologie costieră
- Aspecte teoretice privind noțiunea de peisaj
- Piramidele de pământ de la Șona, jud. Brașov. Partea a II-a
- Piramidele de pământ de la Șona, jud. Brașov. Partea I
- Aspecte de geomorfologie climatică în dealurile Bucovelului și ale Cepturei
- Cum se formează foehn-ul
- De ce la tropice sunt maxime barice
- Influența lucrărilor antropice asupra erodabilității terenului
- De ce există diferențe de temperatură atât de mari între zi și noapte în deșert
- Rolul avalanșelor în modelarea versanților Pietrei Craiului
- Un lac cu adevărat special
- Fractalii și Geografia
- Insulele care dispar sub mare
- Cum a calculat Eratostene circumferința Pământului
- Despre Hot Spots / Puncte fierbinți
- Fenomenul ”Mașina care urcă la deal”. Mituri și realitate
- Glaciațiune după încălzirea globală?
- Imagine de la gura de vărsare a fluviului Huang He
- De ce este mai frig la munte decât la câmpie?
- Teoria Pământului gol și a civilizației intraterestre. Mit sau realitate?
- Retragerea ghețarilor - efect al răcirii climatice
- Fenomenul Pororoca de pe Amazon
- Câmpiile - câteva aspecte mai puțin știute
- Petele de căldură urbane
- De ce e mai cald vara decât iarna?
- Câteva noțiuni simple de Fizică transpuse în mediul geografic
- Ce este Geografia?
___
3 comentarii:
M-am bucurat să citesc multe din articolele dumneavoastră. Apreciez subiectele alese și modul atractiv de prezentare. Cred că indirect construiți un cod al conștiinței profesionale. Mă ajutați să devin un profesor mai bun. Mulțumesc.
Stiu ca nu are legatura cu subiectul dar as dori sa stiu cum se calculeaza precipitatiile medii zilnice???
Multumesc
Precipitațiile zilnice = totalul precipitațiilor din ziua respectivă și se exprimă în mm sau l/m2.
Dacă vrei să afli precipitațiile medii, se face media aritmetică. Precipitațiile medii zilnice dintr-o lună = se adună toate precipitațiile și suma se împarte la nr de zile din luna aceea.
Dacă vrei într-un an: cantitatea totală de precipitații dintr-un an (de exemplu 1000 mm în Anglia) o împarți la 365 (zile) = 2,73 mm/zi sau 2,73 l/m2/zi
Trimiteți un comentariu