Pădurea Hoia-Baciu, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, este cunoscută la nivel internațional drept una dintre cele mai misterioase și „bântuite” zone din lume.
Renumele i-a fost construit în jurul mai multor elemente spectaculoase, mediatizate prin articole sau răspândite prin viu grai:
• Fenomene paranormale. De-a lungul timpului s-au raportat numeroase fenomene inexplicabile, precum apariția unor bile de lumină, siluete fantomatice, sunete ciudate, defecțiuni ale aparatelor electronice și chiar senzația de a fi urmărit. Datorită acestor povești, a primit și porecla de „Triunghiul Bermudelor din România”.
• Copaci deformați. Un alt element distinctiv sunt arborii, în special cei de lângă Poiana Rotundă, care au forme neobișnuite, contorsionate, crescând în spirală sau în unghiuri ciudate. Aceste forme atipice alimentează teoriile despre energiile stranii din pădure. De aceea, oameni cu preocupări ezoterice participă uneori în grupuri la diverse ritualuri pentru a „beneficia” de aceste energii.
• Dispariții misterioase. Legenda spune că numele pădurii vine de la un cioban, Baciu, care a dispărut fără urmă împreună cu turma sa de 200 de oi. De-a lungul anilor, au mai existat relatări despre alte persoane care au intrat în pădure și nu s-au mai întors, sau care au revenit fără să-și mai amintească ce s-a întâmplat, uneori cu arsuri inexplicabile pe corp.
• Observații OZN. Pădurea Hoia-Baciu a intrat în atenția internațională în anii '60, după ce un biolog a fotografiat ceea ce părea a fi un obiect zburător neidentificat deasupra Poienii Rotunde. De atunci, numeroși pasionați de fenomene OZN au venit să investigheze zona.
Chiar dacă dovezile concrete pentru aceste fenomene lipsesc, Pădurea Hoia-Baciu rămâne o destinație fascinantă pentru cei pasionați de mister și natură, atrăgând anual mii de turiști și cercetători.
Principiul proximității explică amploarea poveștii...
Conceptul de proximitate, fie ea geografică, socială sau culturală, joacă un rol fundamental și incontestabil în formarea, răspândirea și evoluția miturilor din folclorul tradițional sau urban.
Miturile sunt adesea create pentru a explica locuri sau fenomene naturale misterioase din imediata apropiere. Un râu periculos, un munte cu o formă ciudată sau o pădure întunecată (cum este Hoia-Baciu) pătrund mai ușor în mentalul colectiv ca spații populate de creaturi fantastice sau asociate cu evenimente supranaturale.
Înainte de comunicarea în masă, narațiunea se răspândea prin viu grai, de la o așezare la alta. Astfel, miturile erau mai concentrate în zonele geografice apropiate și se diluau sau se modificau pe măsură ce se îndepărtau de sursa inițială.
Vecinătatea unei comunități extinse, precum cel mai mare oraș din Transilvania, nu face decât să întrețină și să rostogolească accelerat faima din jurul Pădurii Hoia-Baciu.
Acest principiu se aplică în multe alte cazuri: Pădurea Aokigahara de lângă Tokyo, Triunghiul Bermudelor lângă coastele națiunii americane în rândurile căreia s-au răspândit respectivele legende încă din anii ’50, Catacombele Parisului sau, de ce nu, misterioasa rețea de tuneluri subterane ale Bucureștiului...
Arborii contorsionați
Fenomenul de creștere contorsionată a arborilor nu este specific doar pădurii Hoia-Baciu, ci poate fi întâlnit în diverse regiuni. Forma neobișnuită a copacilor este, în general, o reacție a plantei la factorii de mediu. Iată câteva dintre cele mai comune cauze pentru care arborii cresc strâmb sau contorsionat:
• Vânturi persistente: În zonele cu vânturi puternice și constante, cum ar fi coastele marine sau vârfurile de munte, copacii își adaptează forma pentru a rezista. Trunchiurile și ramurile se apleacă în direcția vântului, ducând la apariția unor forme curbate, aproape culcate la pământ.
• Zăpadă și gheață: Greutatea zăpezii sau a gheții depuse pe ramuri poate leza copacul, provocând ruperea sau îndoirea crengilor. Dacă un copac tânăr este acoperit de zăpadă pentru o perioadă lungă, el poate crește permanent deformat.
• Concurența pentru lumină: Arborii se luptă constant pentru a ajunge la lumină, o sursă esențială pentru fotosinteză. Dacă un copac crește la marginea unei păduri, lângă o clădire sau la marginea unei Poieni (ca în cazul Hoia-Baciu), el se va apleca în direcția unde este mai mult soare. Ramurile dinspre partea umbrită se vor dezvolta mai puțin sau deloc, dându-i copacului un aspect asimetric și contorsionat.
• Sol instabil sau sărac: Un sol care nu are o compoziție echilibrată sau care este instabil (de exemplu, pe o pantă abruptă) poate duce la o creștere neuniformă a rădăcinilor și, implicit, la deformarea trunchiului.
• Boli și dăunători: Diferite boli ale plantelor, ciuperci sau dăunători pot afecta țesutul lemnos al copacului, ducând la creșteri anormale. Acestea pot fi vizibile sub forma unor umflături, noduri sau răsuciri ale trunchiului și ramurilor.
În concluzie, deși în anumite locuri, cum ar fi Pădurea Hoia-Baciu, misterul din jurul arborilor deformați rămâne, în general, aceste forme neobișnuite sunt rezultatul unei adaptări la mediu sau al unor factori naturali. În ceea ce privește disparițiile, energiile, bilele de lumină, OZN-urile și alte relatări ciudate, toate rămân doar pure fabulații sau exagerări personale, fără nicio dovadă concretă.
de Ionuț Tudose
24.09.2025
___
* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu