Drumeție în Munții Neamțului (1923 m) din Azuga

          Munții Baiului, numiți și Gârbova (după formele lor rotunjite, ca niște cocoașe), fac parte din Carpații de Curbură, fiind delimitați de râurile Prahova, Azuga, Doftana și Doftana Ardelenească. Prin pasuri sunt legați de Clăbucetele Predealului și Munții Grohotișului, iar la extremitatea nordică și sudică diferențele altitudinale îi separă de unitățile vecine mai joase. 

Clădiri bucureștene în stil (neo)clasic

          Neoclasicismul în arhitectură se dezvoltă în Europa (și America) în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sub influența raționalismului iluminist și a descoperirilor numeroaselor situri arheologice antice, între care și orașele Pompei și Herculaneum. Operele artistice ale antichității romane și grecești (Panteonul din Roma, Parthenonul din Atena, alte temple, statui, coloane) atrag interesul arhitecților și sculptorilor care redefinesc practic clasicitatea antică. Este un fel de întoarcere la vechile modele, așa cum se întâmplase și în timpul Renașterii italiene.

În Cheile Râșnoavei cu elevii

          Când vremea se anunță excelentă, rucsacul și ghetele ies singure și de bună voie din unghere, îndemnându-te să iei din nou calea codrilor. Mai mult de atât, dacă muntele te cheamă, parcă vrei să împărtășești bucuria naturii și cu alții. Și cu cine, dacă nu cu adolescenții sau copiii, sufletele cele mai curate ale unui popor!? Mi-am făcut și eu o mică echipă din trei elevi ai liceului bucureștean cu nume de martir, ne-am urcat în trenul interregio la ora 7:00, am coborât în Predeal și i-am atacat Clăbucetele și poalele munților Postăvaru, pe traseul Gara Predeal – Cabana Trei Brazi – Poiana Secuilor – Cheile Râșnoavei (sau Râșnovului) și retur.

Povești ale unor clădiri bucureștene din timpul ocupației germane

          Astăzi am participat la un tur pietonal organizat de asociația Turism istoric în zona centrală a Capitalei, intitulat „Bastion german în buricul Bucureșcilor” (cu referire la Primul Război Mondial). Acesta și altele (urmăriți pagina aici pentru detalii) sunt menite a marca Centenarul Marii Uniri prin prezentarea patrimoniului cultural-istoric al orașului. Mi-a plăcut că voluntarii asociației, care au istorisit diverse întâmplări interesante legate de clădirile în cauză, sunt majoritatea elevi. Poveștile au fost marcate și cu momente amuzante sau mai picante, iar la sfârșit organizatorii ne-au pregătit o surpriză.

În Bucegi: Furnica – Peștera – Piatra Arsă – Jepii Mari

          Valea montană a Ialomiței este plină de obiective turistice foarte interesante: Lacul Bolboci, Peștera Ursului, Cheile Tătarului, Cheile Coteanului, Izbucul Coteanului, Turbăria Lăptici, Turnul Seciului, Canionul Horoabe, Peștera Ialomiței, Mănăstirea Peștera, Cascada Obârșia Ialomiței ș.a. Pentru tura aceasta de o zi mi-am propus să vă arăt cât mai multe, în funcție de timpul avut la dispoziție. Mă gândisem să ajungem până la Cascada Obârșia și poate chiar la Crucea Eroilor de pe Caraiman (la întoarcere), dar, după cum ați sesizat deja din titlu, alții sunt maratoniștii, nu noi...

Tură cu mult carst în Masivul Piatra Mare

          O nouă tură de o zi pe înălțimile patriei. Plecare din București cu tren interegio la ora 6.05, sosire la Predeal ora 8.10. Luat autobuz de la gară ora 8.30 până la Dâmbul Morii (Timișul de Jos), preț 6 lei. Cred că sâmbăta și duminica nu circulă acest autobuz. În fine, la 8.50 eram la Dâmbul Morii, locul de unde pornesc câteva poteci turistice în Piatra Mare.

11 curiozități ascunse ale Parcului Carol din București

          Anul 1906 a fost unul jubiliar pentru români, deoarece s-au sărbătorit atunci 40 de ani de domnie a regelui Carol I și 25 de ani de la proclamarea Regatului României. Pentru a marca acest moment, s-a organizat Expoziția Națională, eveniment de însemnătate identitară, culturală și artistică la care au participat români din Regat și din afara lui, dar și alte state. Cu această ocazie s-a amenajat actualul parc pe locul mlăștinos al fostei Grădini a Filaretului de la baza dealului omonim, loc numit și „Câmpul Libertății”. Odată cu parcul au fost construite și alte obiective interesante, de mare valoare. Acestea și altele apar în imaginile următoare, Parcul Carol fiind o adevărată lecție de istorie și cultură.

La vârfurile Omu, Bucura Dumbrava și Capul Morarului

Foto 1. Claia Mare

          După ce v-am dus în Parâng, vă arăt acum o parte din Bucegi. Vârful Omu este cel mai accesibil dintre uriașii României, de aceea este și cel mai căutat de iubitorii muntelui. Pentru a ajunge pe el am ales cea mai ușoară variantă. Am urcat cu telecabina din Bușteni la Babele, o idee deloc inspirată, deoarece am așteptat la coadă aproape 5 ore, în zi de vineri. Nu vreau să-mi imaginez ce este sâmbăta și duminica... Deci este de evitat.

La pas prin Munții Parâng

          Cu o altitudine maximă de 2519 m în vf. Parângul Mare, al patrulea din țară, munții aceștia se caracterizează printr-o pronunțată masivitate, cu un relief glaciar și periglaciar spectaculos, dar parcă nu la fel de încântător ca în Munții Retezat. Vârfurile și culmile, chiar dacă sunt dezvoltate pe șisturi cristaline, au totuși un aspect mult mai domol și rotunjit decât prăpăstioasa și colțuroasa creastă a Făgărașului.

Opt minuni ale Olteniei de sub munte (partea a II-a)

         Rămăseserăm în călătoria noastră la Horezu, în mijlocul Subcarpaților Getici (vezi aici partea I). Dacă nu v-ați plictisit, să mergem cătinel mai departe!