11 curiozități ascunse ale Parcului Carol din București

          Anul 1906 a fost unul jubiliar pentru români, deoarece s-au sărbătorit atunci 40 de ani de domnie a regelui Carol I și 25 de ani de la proclamarea Regatului României. Pentru a marca acest moment, s-a organizat Expoziția Națională, eveniment de însemnătate identitară, culturală și artistică la care au participat români din Regat și din afara lui, dar și alte state. Cu această ocazie s-a amenajat actualul parc pe locul mlăștinos al fostei Grădini a Filaretului de la baza dealului omonim, loc numit și „Câmpul Libertății”. Odată cu parcul au fost construite și alte obiective interesante, de mare valoare. Acestea și altele apar în imaginile următoare, Parcul Carol fiind o adevărată lecție de istorie și cultură.


1. Arenele Romane au fost inaugurate în anul 1906 pentru a găzdui spectacole în aer liber și simbolizează latinitatea poporului român, fiind realizate în stilul clasicismului antichității romane. Constructor a fost inginerul Elie Radu, iar arhitect Leonida Negrescu.

Foto 1. Intrare Arenele Romane.

Foto 2. Vase de grădină cu mozaic lângă Arenele Romane.

2. Biserica „Cuțitul de Argint – Schimbarea la Față”. Ctitorită în același an 1906 (al 40-lea de domnie al lui Carol I), este o copie fidelă a Bisericii Domnești „Sf. Nicolae” din Iași, ridicată de Ștefan cel Mare de asemenea în al 40-lea an de domnie... Se află lângă Arenele Romane. În curtea sa se găsește o cruce veche de la 1677 a lui Antonie Vodă Rușeț, înălțată inițial la Biserica Domnească din Iași, dar, pentru a face legătura între poveștile celor două biserici, Carol I a mutat-o aici.

Ar exista două ipoteze în legătură cu originea numelui străzii, „Cuțitul de argint”, care a rezultat, de fapt, prin alipirea mai multor uliți. Prima dată se vorbește despre un fost local care ar fi dat numele străzii, unde se servea și mâncare și care purta denumirea „La Cuțitul de Argint”. A doua variantă are legătură cu fosta biserică, de pe locul celei din prezent, unde se săvârșeau foarte des slujbe pentru bolnavi, în timpul cărora erau atinși cu sfânta copie (un obiect liturgic ca un cuțit din argint). Mulțumiți de rezultatele slujbelor, oamenii, în simplitatea lor, au denumit locul „la cuțitul de argint”.

Foto 3. Biserica Cuțitul de Argint, una din puținele în stil arhitectural moldovenesc din București. Elementele stilului moldovenesc sunt: prezența ocnițelor și a picturii exterioare, contraforții laterali, acoperișul ascuțit și portalul ușii de inspirație gotică. De asemenea, vechiul stil moldovenesc nu avea pridvor (spre deosebire de stilul brâncovenesc), acesta fiind introdus mai târziu.

Foto 4. Portalul gotic al ușii și pisania bisericii.

Foto 5. Detaliu al peretelui nordic. Se observă cele două registre, din piatră la bază și cărămidă sus, ocnițele pictate cu sfinți și cruci, discurile smălțuite și viu colorate, reprezentând diverse simboluri religioase și populare.

Foto 6. Crucea lui Antonie Vodă Rușeț de la 1677, cu inscripții chirilice.

3. Observatorul Meteorologic și Astronomic, amplasat în partea de SV a parcului, a fost înființat prin semnătura lui Spiru Haret. Cele două se separă în 1920, moștenitoarele din prezent fiind Stația meteo Filaret și Institutul Astronomic al Academiei Române. În administrația celui din urmă intră Casa Bosianu, o bijuterie arhitectonică neogotică de sec. XIX, unde s-a pregătit în taină Mica Unire de la 1859. Fiind mascată de vegetație, pentru a o vedea trebuie să te înțelegi cu paznicul Observatorului.

Foto 7. Observatorul astronomic și cupola sa.

Foto 8. Casa Bosianu, locul Micii Uniri.

4. Parcelarea de blocuri din str. Cuțitul de Argint. În apropierea bisericii o poartă deosebită ne invită să aruncăm o privire într-un minicartier cu blocuri aparte. Operă a arhitectului Statie Ciortan, ansamblul de locuințe iese în evidență prin stilul neoromânesc târziu. Din păcate clădirile sunt într-o stare deplorabilă.

Foto 9. Poarta de acces în Parcelarea Cuțitul de Argint.

Foto 10. Toate blocurile au detalii din lemn, copertinele de la ușă fiind cele mai interesante, chiar dacă sunt scorojite de timp.

Foto 11. Blocuri.

Foto 12. Alt bloc.

5. Strada Xenofon, singura stradă cu scări din București. O găsim în partea de NV a parcului (dar în afara lui) urcând Dealul Sutter, sector al Dealului Filaretului.

Foto 13. Strada Xenofon urcă pe sub o viță evadată de la un vecin. Acel albastru șters este restul picturii-cascadă care a împodobit treptele. Altă dată erau desenate clădiri simbol ale Bucureștilor (Opera, Ateneul, Arcul de Triumf ș.a.) Poate vor mai apărea astfel de inițiative artistice plăcute.

Foto 14. Un vas de flori foarte frumos, uitat sub scara unei case de pe străduță.

Foto 15. De altfel, străduța trece pe lângă câteva imobile cu arhitectură încântătoare.

Foto 16. Ajunși în vârful dealului, ieșiți la Hotelul Carol Parc, clădire frumoasă în stil neoromânesc.

6. Castelul Vlad Țepeș. Ascuns undeva în estul parcului, pe străduța General Candiano Popescu. Din parc este puțin vizibil, de aceea nu este foarte cunoscut publicului. A fost inaugurat în același an 1906 și avea funcția de castel de apă pentru aprovizionarea clădirilor din parc. Este o reconstituire a cetății de la Poienari. În prezent funcționează în el Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.

Foto 17. Puțini oameni știu că în mijlocul orașului există un castel…

Foto 18. Și gardul este în stil medieval.

Foto 19. Castelul se poate vizita numai la ocazii speciale.

Foto 20. Vedere din parc. Balcoanele din lemn sunt foarte interesante.

Foto 21. Fiți fără grijă, nu sunt treptele de la Poienari!

7. Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida”, fondat de profesor în 1909. Se găsește pe aleea de NE a parcului, prezintă si explică prin interacțiuni instrucționale unele principii științifice și mai multe invenții create de diferiți mari inventatori și mari realizatori de tehnologie din România și din întreaga lume, incluzând pe Coandă, Vuia, Vlaicu, Constantinescu, Edison, Karpen, Haas, Oberth și mulți alții.

Foto 22. Muzeul se poate vizita după 2 septembrie.

8. Mormântul Ostașului Necunoscut și Mausoleul. Sunt cele mai cunoscute obiective ale parcului. Mormântul Ostașului Necunoscut este un loc încărcat de ceremonial, realizat în memoria tuturor eroilor neamului care au căzut în războiul de reîntregire. Mausoleul a fost construit în perioada 1959-1963 pe locul fostului Palat al Artelor care găzduia Muzeul Militar, demolat în anul 1943 deoarece fusese grav afectat de un incendiu și de cutremurul din 1940.

Foto 23. Mausoleul și în fața sa Mormântul Ostașului Necunoscut, cu permanentă gardă în poziție de drepți.

9. Giganții. Pe aleea principală, înainte de podul peste lac, străjuiesc deasupra tufelor de ienupăr târâtor (Juniperus horizontalis) doi atleți cu o expresivitate covârșitoare. Melancolia și durerea lor din priviri te trimit pe tărâmul imaginarului. Se spune că cei doi giganți ar fi fost doi frați îndrăgostiți de aceeași fată. Neputându-se hotârî în privința niciunuia, s-a aruncat într-o cascadă, iar cel ce ar fi salvat-o i-ar fi fost alesul. Din păcate fata a murit și cei doi au împietrit de durere. Sculpturile sunt realizate de Frederic Storck și Dimitrie Paciurea și fac parte din patrimoniul cultural al Bucureștiului.

Foto 24. Gigantul lui Storck.

Foto 25. Gigantul lui Paciurea.

Foto 26. Gigantul lui Paciurea văzut de sub soclu.

Foto 27. O altă statuie frumoasă este cea a doctorului Constantin I. Istrati, operă din bronz a sculptorului Oscar Späthe (1928).

10. Fântânile și Grota Ursului. Trei fântâni împodobesc Parcul Carol, două dintre ele nefuncționale și în stare degradată.

Foto 28. Fântâna Zodiac de la intrarea în parc datează din 1935 și este opera lui Octav Doicescu. Pe ea sunt inscripționate cele 12 semne zodiacale.

Foto 29. Semnele zodiacale.

Foto 30. Lângă Fântâna Zodiac găsim Ceasul Carol.

Foto 31. Fontena George Grigorie Cantacuzino, ridicată pe cheltuiala acestuia în 1870, primar al capitalei la momentul respectiv. Prezintă elemente neoclasice și baroc.

Foto 32. Fontena Cantacuzino.

Foto 33. Fântâna Minelor sau Fântâna 1906, de lângă Arenele Romane. Construită în 1906.

Foto 34. Fântana Minelor este realizată din piatră, granit și marmură, în stil italian.

Foto 35. Grota Urșilor. Nu este chiar o grotă, ci o aglomerare de roci cu o apă nu prea plăcută sub ele.

11. Arborii. La intrarea dinspre Fântâna Zodiac, pe partea dreaptă pot fi admirați câțiva „monștri” foarte groși, înalți și bătrâni. Zice-se pe internet că ar fi și un exemplar de Sequoia giganteea, pe care eu nu l-am găsit. Știu că este conifer, dar am văzut în acel perimetru numai foioase…

Foto 36. La umbră.

Foto 37. Sub paltinul uriaș se adună tinerii.

          Dacă ați găsit plăcută incursiunea virtuală în acest parc bucureștean și împrejurimile sale, nu vă rămâne decât să-l vizitați și dumneavoastră cu alți ochi, bucurându-vă nu numai de umbra sa, ci și de cultura și istoria pe care le ascunde. De asemenea, puteți vizita orice parc din țară cu un alt simț, analizându-l puțin mai profund.

de Ionuț Tudose
29.08.2018

Un comentariu: