Arcticul și Antarcticul sunt oceane sau nu?

          Stabilirea numărului exact al oceanelor nu este ea însăși o problemă de prea mare importanță practică. Este interesantă însă prin prisma faptului că reflectă o întreagă acumulare de informații științifice și metodologice de ordin batimetric, morfologic, geologic, biologic, hidrodinamic șamd. 

Fig.1. Modelul cu 5 oceane

          În mod evident există un Ocean Planetar, în interiorul căruia se manifestă un schimb permanent de ape, substanțe, energii și viețuitoare. În cadrul lui pot fi însă individualizate mai multe bazine/ regiuni, fiecare cu trăsăturile sale specifice. Discuțiile dintre oceanografi nu se soldează cu stabilirea unanimă a vreunui număr exact al acestor oceane.

          Cel mai frecvent acceptat este modelul cu 4 oceane: Pacific, Atlantic, Indian și Arctic. Însă unii cercetători contraargumentează, spunând că sunt de fapt doar 3. Consideră că Arcticul ar fi doar un subbazin al Atlanticului, neputând primi titulatura de ocean distinct din cauza dimensiunilor sale reduse și a schimburilor foarte pronunțate între acvatoriul său și al Atlanticului.

          O altă variantă discutată în ultimele două secole este modelul cu 5 oceane: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic și Antarctic (sau Oceanul de Sud). S-a observat că sectoarele sudice terminale ale celor trei oceane mari (Pacific, Atlantic și Indian) au proprietăți unitare, semănând mai mult între ele decât cu restul bazinelor din care fac parte. Aceste ape sudice circumantarctice sunt caracterizate prin temperatură și salinitate mai coborâte, frecvența ghețarilor (mai ales iarna), hidrodinamică dominată de Curentul rece al Vânturilor de Vest, adâncime mare și raritatea platformei continentale. În consecință, regiunea poate fi considerată foarte ușor ca fiind al cincilea ocean. Problema apare în momentul delimitării sale exterioare, realizată în mod convențional în lungul paralelei de 60° lat S. De-a lungul timpului această limită a fost reconsiderată de mai multe ori.

 Fig.2. Modelul cu 1, 4 și 5 oceane (sursa: NOAA)

          Până la urmă, Arcticul este un ocean sau doar o mare intercontinentală (mare mediterană)? Este Antarcticul un ocean distinct sau cele trei oceane se prelungesc până la țărmurile Antarcticii? În cele ce urmează vom compara mai multe trăsături ale oceanelor și ale principalelor mări. Vom înțelege astfel cât de dificil este să considerăm Arcticul și Antarcticul ca oceane distincte. Precizăm că mările sunt sectoare în cadrul oceanelor.

1. Criteriul suprafeței. În fig.3 suprafața este reprezentată prin pătrate proporționale. Se constată că Oceanul Arctic este mai apropiat de grupul mărilor decât de grupul oceanelor. Oceanul Antarctic are suprafață comparabilă cu ambele grupuri.

 Fig.3. Suprafața oceanelor și a principalelor mări

2. Criteriul adâncimii medii. Adâncimea medie este un indicator foarte bun al aspectului morfologic al bazinelor. Mările au în general adâncimi mai mici datorită poziției lor la periferia continentelor și a întinderii mai mari a platformei continentale. Oceanele au o complexitate morfologică mai pronunțată, cu o proporție mai mare a câmpiilor abisale, deci au în general adâncimi mai mari (fig.4). Se observă din nou asemănarea evidentă a Oceanului Arctic cu mările. Oceanul Antarctic, în schimb, se aseamănă mai mult cu oceanele.

 Fig.4. Adâncimea medie a oceanelor și a mărilor

3. Criteriul adâncimii maxime (fig.5) nu este prea elocvent deoarece unele din marile fose (ex. Fosa Filipinelor) sunt în cadrul mărilor marginale.

 Fig.5. Adâncimea maximă a oceanelor și a mărilor

4. Criteriul comunicării cu restul Oceanului Planetar. În cazul oceanelor, deschiderile nu sunt nici prea largi, nici foarte înguste, delimitarea bazinelor putându-se face relativ ușor (fig.6). Mările pot comunica fie prin strâmtori (M. Mediterană), fie prin deschideri înguste (M. Chinei de Sud), fie prin deschideri largi (M. Filipinelor). În tipicul oceanelor se încadrează doar Pacificul, Atlanticul și Indianul.

 Fig.6. Deschiderea oceanelor și a mărilor spre restul Oceanului Planetar

5. Criteriul vecinătății. Spre deosebire de mări, cceanele au un număr mai mare de vecini - alte oceane sau continente (fig.7). Doar cele 3 oceane mari s-ar încarda în tipic. Oceanul Arctic este comparabil cu M. Mediterană (care comunică prin Canalul Suez și cu Oc. Indian). Oceanul Antarctic este comparabil cu ambele grupuri.

 Fig.7. Numărul vecinilor oceanelor și ai mărilor

6. Criteriul salinității. Oceanele au o salinitate medie de 33 - 37 ‰ cu o variație mai mare datorită complexității factorilor (aport fluvial, pluvial și glaciar, temperatură, evaporație, suprafață, așezare etc.). Mările sunt mai omogene, deci variația salinității în cadrul acvatoriului este mai puțin pronunțată. Unele sunt mai sărate (M. Mediterană), altele mai puțin sărate (M. Coralilor). Cert este că Arcticul și Antarcticul sunt mai omogene și se aseamănă mai mult cu mările decât cu oceanele. 

 Fig.8. Salinitatea medie a oceanelor și a mărilor

          În concluzie, stabilirea unui număr exact al oceanelor rămâne o problemă de discuție, la fel ca stabilirea numărului exact al continentelor. Poate este un singur ocean sau poate sunt 3, sau 4, sau 5…

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

27.09.2015