Fenomenul Gravity hill în România (”Mașina care urcă singură dealul”)

           În anul 2010 am publicat un articol în care explicam natura fenomenului ”Mașina care urcă la deal”, pe baza unor filmulețe de pe youtube. După câteva luni am fost la fața locului, am studiat fenomenul și am scris următorul articol (în 2011), pe care îl public abia acum. Poate fi considerat deci partea a II-a a acelui articol, pe care vă invit să îl revedeți.

          Iată despre ce este vorba:

           Găsiți mai multe filmulețe pe youtube: https://www.youtube.com/results?search_query=masina+cavnic+romania

            Premise. Mingi sau bile neimpulsionate, în loc sӑ se rostogoleascӑ spre baza versantului, o fac în sens contrar – spre vȃrful versantului. Automobile scoase din vitezӑ şi neinfluenţate de şoferi încep sӑ urce suprafaţa înclinatӑ, sfidȃnd parcӑ logica şi legile fizicii. Mai mult de atȃt, chiar şi apa vӑrsatӑ pe asfalt “îşi greşeşte” sensul firesc de curgere.Toate obiectele acestea par a fi influenţate de un fenomen extrem de straniu, care provoacӑ o puternicӑ senzaţie de uimire.

          Vorbim aşadar de sectoare de drum cu lungimi de ordinul zecilor de metri, ce au trezit interesul şi fantezia localnicilor şi ale trecӑtorilor. Spaţiul romȃnesc are privilegiul de a adӑposti mai multe astfel de locaţii misterioase, semnalate de locuitori şi de turişti în judeţele Maramureş, Bihor, Iaşi, Sibiu, Hunedoarea, Bacӑu, Gorj, Covasna, Caraş-Severin şi Tulcea.

Fig.1. Fenomenul anti-gravitaţional în percepţia oamenilor. 

Automobilul fӑrӑ şofer urcӑ suprafaţa înclinatӑ

          Metoda de cercetare. Existӑ mai multe posibilitӑţi care ar putea explica fenomenul şi pe care le-am grupat în trei categorii: iluzie opticӑ, forţӑ fizicӑ şi forţӑ paranormalӑ. Demersul ştiinţific avanseazӑ ca ipotezӑ mai întȃi iluzia opticӑ. În cazul în care cercetarea nu reuşeşte sӑ demonstreze existenţa unei iluzii optice, se avanseazӑ ipoteza existenţei unor forţe fizice. Dacӑ nici acestea nu pot fi demonstrate, rӑmȃne la latitudinea cercetӑtorilor din alte domenii sӑ stabileascӑ natura paranormalӑ a fenomenului.

Fig.2. Ierarhizarea celor 3 posibilitӑţi în funcţie de credibilitatea ştiinţificӑ

          Situaţia I – iluzia opticӑ

          Este avansatӑ ca ipotezӑ primarӑ pentru cӑ este cea mai plauzibilӑ. În aceastӑ situaţie, obiectul lӑsat pe drumul înclinat respectӑ legile fizicii şi coboarӑ gravitaţional. Elementele peisajului induc privitorului o percepţie eronatӑ asupra sensului real al pantei drumului.

          Din aceastӑ cauzӑ, geograful, dispunȃnd doar de noţiuni elementare din domeniul opticii şi al iluziilor optice, trebuie sӑ cerceteze spaţiul prin metode geografice pentru a stabili şi a explica iluziile optice respective. În primul rȃnd, prin mӑsurӑtori topografice se stabileşte profilul segmentului de drum şi sensul real al înclinӑrii acestuia. Dacӑ sensul pantei corespunde cu sensul de mişcare al obiectelor, este clarӑ existenţa iluziei optice. Iar pentru a o explica în totalitate, se trece apoi la observarea şi analiza de teren a peisajului şi a componentelor peisajului (forme de relief, vegetaţie, schimbӑri de pantӑ ale drumului etc.); la analiza şi interpretarea hӑrţii topografice; la întocmirea prin metoda GIS şi interpretarea unor hӑrţi tematice (modelul altimetric al terenului). Dupӑ tot demersul de analizӑ, se formuleazӑ explicaţia clarӑ a iluziei optice prin text, blocdiagrame, schiţe, fotografii etc.

           Situaţia a II-a – forţa fizicӑ
           În cazul în care, dupӑ mӑsurӑtoarea topograficӑ se observӑ cӑ sensul pantei este contrar sensului de deplasare a obiectelor, atunci varianta iluziei optice cade şi se trece la situaţia a II-a, anume la avansarea ipotezei existenţei unei forţe fizice locale. În aceastӑ circumstanţӑ, contribuţia la cercetare a geografului se reduce, intervenind cu mai multӑ autoritate geologul, fizicianul sau geofizicianul.
           Deplasarea obiectului contra sensului pantei este generatӑ de atracţia gravitaţionalӑ. Într-o situaţie normalӑ (fig.3a), vectorul atracţiei gravitaţionale este orientat spre centrul Pӑmȃntului. El poate fi descompus în normalӑ (orientatӑ perpendicular pe suprafaţa drumului) şi vectorul traiectoriei (deplasarea obiectului), orientat spre baza versantului.
           Spre deosebire de aceasta, fig.3b prezintӑ situaţia în care factorul geologic ar putea crea o anomalie localӑ, ce ar produce o orientare diferitӑ a vectorului atracţiei gravitaţionale.

Fig.3. Deplasarea unui obiect sferic pe o suprafaţӑ înclinatӑ 

a) în situaţia obişnuitӑ

b) în situaţia unei anomalii gravitaţionale

          Cercetarea ar necesita deci o profundӑ analizӑ a hӑrţilor geologice şi temeinice mӑsurӑtori geofizice, pentru a se stabili cu exactitate natura fenomenului antigravitaţional.

         Situaţia a III-a – forţa paranormalӑ
         În cazul în care nici ipoteza forţelor fizice nu este demonstratӑ, iar sensul deplasӑrii obiectelor este contrar sensului pantei, atunci atribuţiile geografilor asupra cercetӑrii fenomenului dispar în totalitate, acesta rӑmȃnȃnd a fi studiat mai departe de pasionaţi din sfera parapsihologiei şi a paranormalului.

          Fenomenul Cavnic – Budeşti, Maramureş
          Legenda spune cӑ un eveniment tragic a avut loc undeva în Maramureş cu ceva vreme în urmӑ. Se zice cӑ un autocar plin cu copii a fӑcut un accident grav, în urma cӑruia toţi pasagerii au murit. De atunci, spiritele jucӑuşe şi neliniştite ale celor dispӑruţi împing automobilele la deal.

Fig.4. Fenomenul Cavnic-Budeşti. Localizare pe modelul 3D

          Locaţia respectivӑ este recunoscutӑ încӑ din anii ’80 ai secolului trecut, însӑ pe atunci oamenii evitau sӑ vorbeascӑ pe tema “fenomenelor antigravitaţionale” din cauza posibilelor repercusiuni pe care ar fi putut sӑ le resimtӑ sub vechiul regim. În ultimii ani, se pare cӑ foarte mulţi oameni au avansat diferite ipoteze pentru a explica fenomenul: cȃmp magnetic, fenomene paranormale sau o simplӑ iluzie opticӑ. Locaţia se aflӑ pe DJ 109F, la pӑtrunderea în Dep. Maramureş dinspre M-ţii Gutȃi, avȃnd coordonatele 47˚42’12’’ lat.N şi 23˚55’05’’ long.E.
           Coborȃnd dinspre Cavnic spre Ocna Şugatag, înainte de a intra în localitatea Budeşti, se trece podul peste Pȃrȃul Rîuşor (vezi fig.5). Începȃnd de aici, pe o lungime de 1 100 m, se înşiruie trei segmente de drum, pe care le denumim B3, B2 şi B1(cel mai apropiat de Budeşti).
           Fenomenul antigravitaţional poate fi testat pe oricare dintre acestea, atȃt cu autoturismul, cȃt şi cu obiecte mai mici (mingi, apӑ vӑrsatӑ pe asfalt etc). Toate cele trei sectoare de drum prezintӑ acelaşi aspect: par a înclina spre Cavnic, iar obiectele par a se mişca antigravitaţional, adicӑ spre Budeşti (fig.6). Totuşi, fenomenul se poate observa foarte bine doar pe B1; pe B2 şi B3 senzaţia mişcӑrii antigravitaţionale este de mai micӑ amploare.

Fig.5. Fenomenul Cavnic – Budeşti. Localizare pe hartӑ

Fig.6. Arealul Dealul Pripor – Pȃrȃul Rȃuşor. Sectorul de drum marcat pare a urca dealul dinspre steagul 1 spre steagul 2

         Explicaţie
         Mӑsurӑtorile GPS coroborate cu analiza hӑrţii topografice au constituit baza elaborӑrii profilului topografic longitudinal al sectorului de drum (fig.7).

Fig.7. Profilul topografic longitudinal al unei porţiuni din DJ 109F. 

F- Sectoarele cu “Fenomenul antigravitaţional” (notate B3, B2, B1).

          Începȃnd cu podul peste pȃrȃul Rîuşor, sensul pantei drumului judeţean se menţine continuu spre Budeşti (N) pe o lungime de 1100 m. Drumul coboarӑ de la 802 m alt. la 765 m alt. Cele 3 sectoare, pe care obiectele par sӑ le urce (spre Budeşti), B3, B2 şi B1, sunt de fapt îndulciri ale pantei în tendinţa generalӑ de coborȃre spre Budeşti. Sectoarele respective, cu lungimi între 60 şi 150 m, au desfӑşurare altimetricӑ de 0,5 – 1 – 1,5m maximum, capӑtul mai înalt fiind întotdeauna cel dinspre Cavnic (S).
          Aşadar, mişcarea realӑ a obiectelor este una fireascӑ, gravitaţionalӑ. Privitorul o percepe eronat ca pe una antigravitaţionalӑ, din cauza unei iluzii optice.
          Iluzia opticӑ apare ca rezultat al cȃtorva factori:

          1.Schimbӑrile de pantӑ. Atȃt B1 cȃt şi B2 şi B3 respectӑ o anumitӑ configuraţie a profilului datӑ de schimbӑrile de pantӑ. Acest etalon este reprezentat schematic în fig.8. Concavitatea este perceputӑ de privitor ca o adȃnciturӑ, ca o vale. În acelaşi timp, convexitatea apare ca o boltire, fiind perceputӑ ca un vȃrf de movilӑ / deal. De aceea, privitorul percepe eronat înclinarea drumului dinspre cx (spaţiu aparent înalt) spre cv (spaţiu aparent coborȃt), în cazul nostru dinspre Budeşti spre Cavnic. De aceea, obiectele se vor deplasa firesc dinspre cv spre cx, iar privitorul va crede cӑ acestea “urcӑ dealul”.

Fig.8. Schimbӑrile de pantӑ induc privitorului o percepţie eronatӑ asupra sensului înclinӑrii drumului.

          2.Elementele de orizontalitate. Numim în acest mod orice element care induce privitorului o percepţie eronatӑ asupra orizontalitӑţii. De pildӑ, dacӑ un plan mai înclinat decȃt drumul (fig.9a) este perceput ca fiind orizontal, atunci drumul va pӑrea cӑ înclinӑ în sens contrar (fig.9b).

Fig.9. Situaţia în care un plan înclinat este perceput eronat ca fiind orizontal. 

a - situaţia realӑ 

b - situaţia perceputӑ de om.

Fig.10. Reprezentare schematicӑ a situaţiei de la Cavnic-Budeşti. Marcajele delimiteazӑ sectorul cu fenomenul antigravitaţional

          Aceastӑ clasӑ de factori este foarte evidentӑ mai ales în cazul lui B1. Percepţia orizontalitӑţii, dupӑ cum se poate observa şi în reprezentarea schematicӑ din fig.10, este distorsionatӑ de urmӑtoarele elemente:
         - Drumul rӑmȃne tot mai suspendat faţӑ de cȃmpul învecinat dinspre marcajul 1 spre marcajul 2. De aceea el pare a urca spre Budeşti.
         - De asemenea, se observӑ cum drumul se desfӑşoarӑ de la nivelul cȃmpului în punctul 1 pȃnӑ la nivelul interfluviului (pe coama dealului) în punctul 2. Este evidentӑ senzaţia de urcare dinspre 1 spre 2. Atȃt axul interfluvial, cȃt şi drumul înclinӑ spre Budeşti. Însӑ axul interfluvial pierde altitudine mult mai brusc, ajungȃnd sӑ intersecteze drumul în punctul 2.
         - De aici rezultӑ şi îngustarea treptatӑ a imaginii de fundal (dealul Priporului) dinspre 1 spre 2. Mergȃnd în acest sens, privitorul se raporteazӑ involuntar la aceastӑ îngustare, inducȃndu-i-se falsa senzaţie de ascensiune.
           Relaţiile acestea spaţiale dintre drum, axul interfluvial şi cȃmpul adiacent pot fi observate şi în fig.11 şi fig.12. Înclinarea drumului spre Budeşti poate fi dedusӑ urmӑrindu-se curbele de nivel.

Fig.11. Arealul “Dealul Pripor – Pȃrȃul Rîuşor”, vizualizat dinspre SE

Fig.12. Vizualizarea dinspre Budeşti a arealului “Dealul Pripor – Pȃrȃul Rîuşor”. Se observӑ în prim plan desfӑşurarea drumului pe interfluviu şi apoi, în plan secund, trecerea lui pe versantul estic al Priporului

          În concluzie, Fenomenul Cavnic-Budeşti este doar o iluzie opticӑ.

          Fenomenul Vȃrciorog, Bihor

          Spre deosebire de cel din Maramureş, acesta este foarte puţin cunoscut.În Dealurile Crişanei, la 23 km E de Oradea se aflӑ localitatea Ţileagd (fig.13), unde se poate ajunge cu trenul sau cu autoturismul. De aici, pornind spre SE pe DJ767, cӑlӑtorul va trece prin localitatea Tilecuş. Apoi, înainte de a trece dealul Varului pentru a ajunge în Vȃrciorog, cu 2km înainte de comuna amintitӑ, îi atrage atenţia un sector de drum cu o lungime de 90 m, ce pare a înclina spre Vȃrciorog (fig.14).
           Dupӑ ce opreşte autoturismul la baza acestei rampe (fig.14 – marcajul 2) şi dupӑ ce îl scoate din vitezӑ, cӑlӑtorul va observa cӑ autoturismul va urca respectivul segment de drum – înapoi spre Tilecuş, mişcare aparent antigravitaţionalӑ. Întocmai ca Fenomenul Cavnic – Budeşti, şi acesta provoacӑ aceleaşi reacţii de uimire în rȃndul celor ce experimenteazӑ “inexplicabilul fenomen”.

Fig.13. Fenomenului Vȃrciorog. Localizare pe hartӑ

Fig.14. Fenomenul Vȃrciorog. Localizare pe modelul 3D

         Explicaţie
         Mӑsurӑtorile GPS coroborate cu analiza hӑrţii topografice au constituit baza elaborӑrii profilului topografic longitudinal al sectorului de drum (fig.15).

Fig.15. Profilul topografic longitudinal al unei porţiuni din DJ 767. 

F-Sectorul cu “Fenomenul antigravitaţional”

          Urmӑrind acest profil, dar şi harta şi modelul altimetric de mai sus, vom observa cӑ drumul judeţean, începȃnd din vȃrful dealului Varului, înclinӑ continuu spre Tilecuş. Inclusiv porţiunea de drum reprezentatӑ în profil respectӑ acelaşi sens al pantei. Se pare cӑ sectorul de drum unde “obiectele par a se deplasa la deal” (n. spre Tilecuş) este doar o îndulcire a pantei, ci nu o schimbare a sensului sӑu.
           Aşadar, mişcarea realӑ a obiectelor este una fireascӑ, gravitaţionalӑ. Privitorul o percepe eronat ca pe una antigravitaţionalӑ, din cauza unei iluzii optice.
           La fel ca iluzia opticӑ din Maramureş, şi aceasta reprezintӑ rezultatul schimbӑrilor de pantӑ şi al elementelor de orizontalitate.

           1.Schimbӑrile de pantӑ. Respectivul segment de drum este situat pe un deal alungit (330 m alt.), chiar de-a lungul liniei interfluviale (fig.13). Dealul acesta prelung conecteazӑ douӑ unitӑţi deluroase: unul ceva mai înalt (450 m) - Dealul Varului şi celӑlalt cu altitudini asemӑnӑtoare (330 – 335 m), dar cu suprafaţӑ mai extinsӑ, numit Cȃmpu Lung (fig.13). Totodatӑ el constituie cumpӑna de ape comunӑ bazinetelor Varului şi al Fȃneţelor (fig.16). Aşadar, se poate afirma cӑ segmentul de drum se aflӑ într-o înşeuare deluroasӑ, între Dl. Varului şi Cȃmpu Lung.
            Acelaşi etalon al configuraţiei drumului din fig.8, pe care l-am explicat în cazul Cavnic – Budeşti, se aplicӑ şi aici. În fig. 14, 16 şi 17 convexitatea drumului (spaţiu aparent înalt) este marcatӑ cu 1, în timp ce concavitatea (spaţiu aparent coborȃt) este marcatӑ cu 2. Din aceastӑ cauzӑ, obiectele lӑsate pe asfalt capӑtӑ o mişcare fireascӑ, gravitaţionalӑ, dinspre 2 spre 1, iar privitorul o percepe eronat ca pe una antigravitaţionalӑ.

Fig.16. Perspectivӑ de pe Dealul Varului. Se observӑ poziţia segmentului de drum (delimitat cu steaguri) pe interfluviu, ca limitӑ între valea Varului şi cea a Fȃneţelor

          2.Elementele de orizontalitate. Îşi aduc o contribuţie mai modestӑ la formarea iluziei optice decȃt o fac schimbӑrile de pantӑ.
          - Mergȃnd dinspre marcajul 2 spre marcajul 1 (fig.16,17), privitorul coboarӑ foarte lin. Dacӑ în dreptul marcajului 2 drumul şi cȃmpul adiacent (latura de NE) se aflӑ la acelaşi nivel, în dreptul marcajului 1, drumul rӑmȃne suspendat faţӑ de cȃmpul respectiv. Acest lucru este cauzat de adȃncirea rapidӑ a vӑii Fȃneţelor în sensul ei de curgere (fig.16). Celӑlalt plan, de pe latura de SV, are rol neutru în întӑrirea iluziei optice.

Fig.17.Reprezentare schematicӑ a arealului Fenomenului Vȃrciorog.

         - Tot pe latura de NE, linia orizontului înclinӑ în acelaşi sens cu drumul (spre Tilecuş), însӑ aceasta înclinӑ mult mai brusc. Privitorul percepe orizontul ca fiind cvasiorizontal, deci sectorul de drum este perceput eronat, ca urcȃnd spre Tilecuş.

          În concluzie, Fenomenul Vȃrciorog este doar o iluzie opticӑ.

          Importanţa practicӑ a studiului
          A opri automobilul în drum pentru a experimenta fenomenul antigravitaţional reprezintӑ o încӑlcare a regulilor de circulaţie şi poate fi periculoasӑ. De aceea, aceste locaţii nu pot fi valorificate turistic, decȃt dacӑ s-ar construi rute ocolitoare pentru circulaţie, iar sectoarele de drum respective ar rӑmȃne doar în scop turistic.
          Dupӑ ce am analizat cele 3 cazuri ale iluziei optice antigravitaţionale şi am vӑzut elementele de peisaj ce conlucreazӑ la minţirea ochiului uman, noi spunem cӑ ar fi mult mai viabil din punct de vedere turistic sӑ construim un “Gravity hill” de la zero. Proiectul pe care îl propunem mai departe este menit a realiza o iluzie opticӑ antigravitaţionalӑ mult mai intensӑ decȃt oricare alta deja existentӑ. De aceea, impactul emoţional asupra turiştilor va fi mult mai puternic. Aşadar, iatӑ cum se poate realiza un “Magnetic hill” aproape perfect:


         Pasul 1. Alegerea locaţiei (fig.18). Se cautӑ pe harta topograficӑ şi în teren un deal ca în fig.18. Linia interfluvialӑ trebuie sӑ fie înclinatӑ. La poalele dealului trebuie sӑ existe un cȃmp relativ neted (luncӑ înaltӑ, terasӑ, glacis etc.). Acest cȃmp trebuie sӑ incline în acelaşi sens cu linia interfluvialӑ. Linia orizontului (de pildӑ coama unor dealuri) trebuie de asemenea sӑ incline în acelaşi sens. Toate aceste elemente înclinate vor fi necesare pentru distorsionarea percepţiei orizontalitӑţii.

Fig.18. Reprezentarea condiţiilor de relief necesare unui Magnetic hill

           Pasul 2. Construirea drumului (fig.19). Drumul va fi construit cu o pantӑ linӑ, de la nivelul cȃmpului (în partea stȃngӑ) pȃnӑ la nivelul interfluviului (în partea dreaptӑ). El va respecta configuraţia cu schimbӑri de pantӑ. De asemenea, terasamentul tot mai înalt spre dreapta întӑreşte iluzia opticӑ a înclinӑrii drumului spre stȃnga. Construirea curbei este necesarӑ deoarece aceasta orienteazӑ drumul spre versantul opus iluziei optice, ieşind din raza vizualӑ a turistului. Dacӑ drumul ar rӑmȃne în raza sa vizualӑ, turistul s-ar raporta involuntar la el, iar intensitatea iluziei optice ar scӑdea considerabil.

Fig.19. Construirea drumului

          Pasul 3. Completarea peisajului cu elemente de verticalitate (fig.20). Arborii, stȃlpii de iluminat şi clӑdirea (plus alte elemente de verticalitate dacӑ este cazul) trebuie înclinate faţӑ de verticalӑ mai mult decȃt este unghiul de înclinare al drumului (fig.20). De exemplu, dacӑ sectorul de drum cu iluzia opticӑ va avea o valoare a pantei mai micӑ de 5˚, atunci stȃlpii de iluminat şi celelalte elemente trebuie sӑ facӑ un unghi cu verticala de 6-7˚ sau mai mult.
          Toate elementele de orizontalitate şi cele de verticalitate conlucreazӑ la distorsionarea percepţiei sensului pantei drumului (fig.21).

Fig.20. Elementele de verticalitate sunt menite a completa distorsionarea percepţiei orizontalitӑţii şi a verticalitӑţii

Fig.21. Peisajul în percepţia turistului. Drumul va pӑrea cӑ înclinӑ dinspre dreapta spre stȃnga (dinspre convexitate spre concavitate)

         Aşadar, un astfel de proiect poate fi aplicat pentru atragerea de turişti în scop de divertisment şi relaxare.
         În încheiere, iată câteva filmulețe cu fenomenul ”Gravity hill” din diverse locuri din lume: https://www.youtube.com/results?search_query=gravity+hill

P.S. Pentru cei care doresc ”specialiști”:

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț T.
14.02.2015