Apărute în mijlocul orașelor sau pe câmpuri nelocuite, formate brusc sau lent, sunt gropi foarte adânci ca niște cratere. Au înspăimântat locuitorii și au declanșat diverse teorii legate de formarea lor, unele credibile, altele la limita senzaționalului. Iată câteva cazuri de cratere apărute parcă din senin.
1. Gallivare, Suedia, 2012. Regiunea este presărată cu numeroase mine de exploatare a minereurilor. Craterul, cunoscut ca ”Groapa Fabain”, s-a format probabil prin prăbușirea unei astfel de galerii părăsite.
Fig.1. Groapa Fabain
Fig.2. Câteva construcții sunt foarte aproape de groapă (foto: Thorvald Burman)
Fig.3. Localizarea pe hartă
2. Windermere, Florida, 2012. Într-un cartier rezidențial apare o groapă de 30 m diametru, chiar lângă locuința unei familii ce a fost evacuată de urgență. Cauza apariției acesteia ar putea fi dizolvarea depozitelor litologice (calcar/ sare/ ghips) de către apele subterane.
Fig.4. Apariția gropii
Fig.5. Primele observații ale autorităților
3. Berezniki, Rusia, 2007. Orașul minier din regiunea Perm este ciuruit de numeroase cratere apărute în ultimii ani. Acestea au înghițit gara, drumuri și clădiri, formându-se în urma prăbușirii minelor.
Fig.6. Imagini din Berezniki
4. Hunan, China, 2010. Craterul a apărut într-un parc de joacă pentru copii. Din fericire, nu era nici un copil acolo în momentul prăbușirii.
5. Guangzhou, China, 2013. Trei clădiri s-au prăbușit într-un crater apărut în apropierea șantierului de la metrou. Teritoriul Chinei a fost foarte afectat în ultimii ani de foarte multe surpări.
Fig.7. Resturile clădirilor
Fig.8. Echipajele de intervenție
6. Lisabona, Portugalia, 2003.
Fig.9. Echipa de salvare încearcă să recupereze un autobuz
7. Peninsula Iamal, Rusia, 2014. Uriașul crater a apărut într-o zonă cu bogate zăcăminte de gaze naturale. Regiunea se află în climatul subpolar cu fenomene periglaciare și sol înghețat pe grosimi foarte mari. Groapa uriașă ar putea fi rezultatul topirii unei pungi de gheață, a evacuării unei acumulări de gaz sau a spargerii unui pingo.
8. Guatemala City, 2010. Guatemala este o țară în care apar destul de des astfel de prăbușiri, fiind puse pe seama furtunilor tropicale. Excedentul de apă produce eroziunea rocilor și prăbușirea tavanului galeriilor astfel formate. De-a dreptul înspăimântătoare a fost groapa apărută în capitală imediat după uraganul Agatha. Din punct de vedere litologic, regiunea este alcătuită din numeroase depozite vulcanice slab consolidate (cenușă, piroclastite) care pot fi erodate ușor.
Fig.10. Imagini din Guatemala City
9. Pincher, Oklahoma, 2008. Gaura uriașă a apărut din cauza exploatărilor de plumb și zinc din zonă. Pe teritoriul S.U.A. fenomenul este des întâlnit, cauzele fiind atât naturale (dizolvarea subterană a depozitelor carstice și pseudocarstice) creându-se doline și pâlnii, cât și artificiale ca în exemplul acesta.
Fig.11. Groapa din Pincher
10. Schmalkalden, Germania, 2010. A apărut în orășelul german, într-o zonă rezidențială.
Fig.12. Groapa perfect circulară gata să înghită clădirile din jur
Așadar, cauzele apariției acestor găuri sunt foarte diversificate: structura geologică instabilă și ușor erodabilă, creșterea bruscă a acțiunii apelor subterane, cutremure, prăbușirea tavanului unor ocne și mine părăsite sau a unor tuneluri de metrou etc. În România sunt cunoscute cazurile de prăbușiri din zonele de exploatare a sării, cum s-a întâmplat la Ocnele Mari.
___
De Ionuț T.
16.02.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu