Dezvoltarea durabilă a spațiilor verzi în București prin pereții vegetali și grădinile verticale în percepția populației locale

          Rezumat: Restrângerea spaţiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane şi are un impact negativ imediat asupra calităţii vieţii şi stării de sănătate a populaţiei. Municipiul București are o situaţie net deficitară privind suprafaţa medie a spaţiului verde, respectiv 9,67 m2/locuitor, comparativ cu standardul Uniunii Europene care este de 26 m2/locuitor. În acest context, scopul studiului este de a creea spații noi verzi prin amenajarea pereților vegetali și a grădinilor verticale. 

          Pe lângă beneficiile aduse mediului și calității aerului, grădinile verticale au un efect vizual deosebit și schimbă designul unei clădiri sau al unui spațiu închis ajutând la promovarea ideii de protejare a mediului înconjurător. Obiectivele urmărite de acest studiu sunt: evaluarea deservirii municipiului cu spații verzi convenționale, analiza avantajelor și limitelor implementării acestor spații și a percepției locuitorilor cu privire la acest concept de durabilizare. Metodele utilizate s-au axat pe consultarea bibliografiei specifice și modelarea cantitativă a datelor, analiza comparativă a limitelor și avantajelor acestor amenajări în mediul urban și aplicarea metodei anchetei pentru chestionarea percepției populației asupra spațiilor verzi din București. Rezultate obținute au aratat că ideea implementării acestor tehnici arhitecturale are un impact pozitiv estetic, environmental din perspectiva locuitorilor, dar și un scepticism asupra posibilității aplicării lor în București strâns legat de capacitatea managerială a autorităților locale și a comportamentului populației din unele cartiere.

        Introducere: Esența organizării și amenajării unui spațiu, inclusiv al spațiului verde constă în ,,...alegerea celui mai convenabil stil care să sugereze utilizările cele mai adecvate și folosirea întregului potențial’’ (Simondi O., 1967). Importanța și actualitatea temei de studiu vizează prioritățile strategiei Europe 2020 apare și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020. Una dintre măsurile luate în acest sens pe plan european a fost promulgarea Directivei Performanței Energetice a Clădirilor, în 2006, care reglementează standardele referitoare la construcțiile noi și la refacerea fațadelor clădirilor prin folosirea unor sisteme de încălzire, ventilație și iluminat care să consume cât mai puțină energie.

       Obiectivele urmăresc valorificarea elementelor componente ale cadrului natural și punerea lor în evidență. Element esențial al habitatului uman, spațiul verde intraurban valorifică potențialul biologic și estetic al vegetației, armonizează ansambluri arhitecturale urbanistice, igienizează și înfrumusețează mediul urban, reducându-i astfel agresiunea asupra locuitorilor orașului’’

(Muja S., 1994).

Fig.1. Grădină verticală (sursa: www.agenda.ro)

          Dezvoltare verde pentru București: În timpul unei călătorii în Thailanda, botanistul parizian Patrik Blank a fost cucerit de extraordinara adaptare a plantelor ce populau zona de vegetație de sub arborii pădurilor tropicale, care creșteau împletite și amestecate pe trunchiurile copacilor și pe stânci. La reîntoarcerea în Paris, acesta a inițiat o cultură experimentală de diverse specii pe substraturi lipsite de pământ.

          A început cu un suport din sticlă, pvc și o rețea din plasă necorozivă, îmbrăcat într-o urzeală sintetică și umezit prin tuburi forate pentru a asigura necesarul de apă și săruri minerale. Rețeaua a permis distribuirea uniformă a apei și dezvoltarea rădăcinilor plantei. Sistemul de irigare și fertilizare adoptat de P. Blank a fost ingenios (inspirat din natură) simulând căderea picăturilor de ploaie.

          Prima încercare s-a produs pe pereții propriei case, de la periferia Parisului. De atunci, botanistul a brevetat un sistem de cultură vericală ce sintetizează în mod fericit vegetația și arhitectura urbană. Operele sale de artă ecologică decorează fațadele unor edificii de mare importanță nu numai în capitala franceză, ci și în Madrid, Qatar, Kuala Lumpur, Istambul.

          În urma experimentelor sale P. Blank consideră că nu solul este cel mai important pentru plante, ci apa, sărurile minerale, lumina și dioxidul de carbon, necesare realizării fotosintezei. Alegerea plantelor este deasemenea foarte importantă, deoarece unele pot invada tot spațiul crescând necontrolat, iar altele pot fi toxice mai ales pentru copii și animelele de companie.

           Folosind programe speciale de editare și design grafic (Ashampoo Home Designer Pro 1.0.0, Adobe InDesign CC 2014, Paint Shop Pro, etc.), am încercat amenajarea unei oaze de naturalețe și prospețime, imaginație și culoare, pentru un spațiu închis și unul deschis. Locuri în care amplasarea unei grădini clasice părea imposibilă, pot fi valorificate prin dispunerea plantelor pe verticală, sub formă de pereți vegetali și chiar grădini vegetale. O adevărată artă vie!

Fig.2. Ideea de fațadă amenajată cu grădini verticale - stânga / Clădire, nr.20, b-ul G-ral Ghe. Magheru, sect.1, București (sursa: www.ideiurbane.ro) - dreapta

          Pereții vegetali sau grădinile verticale sunt niște pături vegetale amplasate pe suprafața unui perete de interior sau de exterior. Pe lângă efectul estetic al unui astfel de perete, cercetările din domeniu au dovedit faptul că 1 m² de vegetație produce oxigenul de care are nevoie un om într-un an. Mai mult decât atât, sistemul de instalare al unei fațade vegetale are capacitatea de a izola interiorul unei locuințe în aceeași măsură ca izolarea termică cu plăci de polistiren, însă are avantajul de a lăsa pereții ‘’să respire’’. Astfel se previne apariția igrasiei.

Fig.3. Perete nedecorat în interiorul Grădiniței Max und Moritz, nr.24, str. Plugarilor, sect.4, București - stânga / Idee de interior amenajat cu perete vegetal - dreapta

          Avantajele economice surprind reducerea cheltuielior de climatizare. Se estimează faptul că aceste grădini verticale reduc temperatura cu 5ºC pe timpul verii în imobilele pe care sunt amplasate și reprezintă un bun izolator în timpul iernii, astfel încât se face o economie de aproximativ 500 euro/m2 pe an cu cheltuielile de întreținere (caldură, aer condiționat). Pereții vegetali și grădinile verticale au o contribuție potențială importantă la reducerea poluării aerului, în condițiile în care 1 m2 de vegetație de pe un perete de plante captează 130 gr. de praf /an. În același timp, desfășurarea activității angajaților într-un mediu cât mai viu, cât mai aproape de natură, îmbunătățește randamentul acestora și reduce disconfortul la locul de muncă.

Fig.4. Perete vegetal (sursa: www.iseoverde.ro)

          Sistemele verticale sunt făcute dintr-un material impermeabil compus din trei straturi: stratul interior care permite apei să fie distribuită uniform în tot sistemul de gradină verticală; țesătura acrilică, ce conferă rezistență structurală; stratul exterior care asigură hidroizolația.În cazul pereților vegetali amenajați în interior nu există posibilitatea ca apa să curgă. În cazul pereților vegetali exteriori există un sistem de drenaj pentru ploaie și udatul cu furtunul.

          Sistemele verticale sunt făcute să reziste la 4 kg/sistem mini, 7 kg/sistem mediu, 14 kg/sistem maxi, aceste dimensiuni reprezentând dublul greutății pământului ud cu plante.

          Concluzii: O formă extrem de interesantă, sub aspect funcțional, dar și estetic, de creare de spații verzi noi în București sunt sistemele de pereți vegetali în interior sau pe fațadele clădirilor. Amenajarea acestora în cadrul companiilor este de asemenea o metodă de a îmbunătăți imaginea firmei și a brandului prin promovarea deschiderii către strategiile ecologice europene, prin folosirea unor sisteme care consumă cât mai puțină energie. Aceste sisteme verzi oferă efecte vizuale spectaculoase; mascarea unui peisaj inestetic separând propria casă de priveliștea nedorită; schimbul și circulația aerului necesară plantelor, etc.

„Această lucrare a beneficiat de suport financiar prin proiectul ”Studenții de azi, profesioniștii de mâine”: POSDRU/160/2.1/S/137280, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013”.

Bibliografie:
Chiriac D., Humă Cristina, Stanciu Mariana, (2008), Spațiile verzi - o problemă a urbanizării actuale, Revista Calitatea vieţii, XX, nr. 3–4, București
Iliescu A., (2006), Arhitectură peisageră, Editura Ceres, București
Muja S., (1994), Dezvoltarea spațiilor verzi, în sprijinul conservării mediului înconjurător în România, Editura Ceres, București
http://greenwalls.ro/
http://www.iseoverde.ro/
http://www.agenda.ro/peretii-vegetali-gradina-verticala/28595
http://www.teodoraneagu.ro/peretii-vegetali-solutii-pentru-un-aer-mai-putin-poluat/

de Elena Veronica Nuțu
22.01.2015