Geografia mentală a internetului

          Geografia mentală reprezintă un spaţiu de cercetare foarte interesant, aflat în sfera de întrepătrundere a geografiei cu psihologia. Ea studiază spaţiul geografic la nivelul percepţiei sau, pe înţelesul tuturor, spaţiul geografic din mintea oamenilor. Poţi urca un deal de 800 m şi apoi să-i spui „deluşor”. Altcineva poate urca acelaşi deal şi să-i spună „deal în toată regula”. Iar altul, ceva mai obosit, va spune „Am căţărat ditai muntele”.


          Cam asta este geografia mentală: fiecare percepe spaţiul geografic în mod diferit. Acest „mod diferit” este foarte important. Dacă ai bani mulţi şi vrei să ridici un complex rezidenţial, te interesează într-adevăr terenul, preţul terenului, distanţa faţă de centrul oraşului etc. Dar te mai interesează un lucru: cum este văzută zona. Poţi să ridici cel mai tare complex, cu preţurile cele mai mici la apartamente, dar e degeaba dacă îl pui de pildă în Ferentari...
          Despre geografia mentală se vorbeşte din păcate destul de puţin printre geografi, chiar dacă ar trebui să fie principală condiţie, în studii de turism, amenajare, demografie, urbanism, studiul fenomenelor de risc hidric, geomorfologic şamd.
          Astăzi vom studia şi noi o geografie mentală... a internetului. Vrem să vedem modul cum percepe Google spaţiul geografic.Noi îl întrebăm ce părere are despre anumite elemente, iar el ne răspunde... în imagini.

          1) Mount (munte)
          Ce imagine aveţi în cap când auziţi cuvântul „munte”? Dând un search pe Google, primele 25 de rezultate vor arăta cam aşa:

          Comparaţi imaginea d-voastră despre „munte” cu imaginea generală oferită de Google! Analizând primele zeci de rezultate vom putea sintetiza percepţia Google asupra noţiunii de „munte” printr-o imagine mentală. Ea este construită în general pe 3 aspecte:
- Roca la zi
- Zăpadă sau gheaţă
- Altitudini foarte mari şi pante foarte abrupte
          Aşadar, în mentalul Google nu există munţi înverziţi, vârfurile trebuie să fie întotdeauna nişte piramide care străpung vegetaţia de la poale spre a ajunge în nori, iar formele de relief amărâte - de o mie şi ceva de metri – nici nu pot fi numite „munţi”. Muntele trebuie să fie înalt, puternic, masiv şi rece...

          2) Countries (ţări)
          Căutând „mount” am primit rezultate sub formă de fotografie. În schimb, căutând „countries” vom primi aşa ceva:

           Aşadar, imaginea mentală Google a noţiunii „ţări” este sub formă de reprezentări grafice şi cartografice (hărţi). Pentru el, ţările sunt nişte noţiuni abstracte, care trebuie schematizate grafic. El nu îşi poate imagina ţările sub formă de fotografie...

          3) Europe (Europa)
          Căutând acest cuvânt, motorul va returna rezultate exclusiv sub formă de hărţi, aproape toate politico-administrative, cu graniţele statelor:

          4) Norway (Norvegia) şi Nord Korea (Koreea de Nord)
          Google asociază statele lumii cu anumite elemente-simbol. De exemplu, Norvegia înseamnă în special fiorduri, iar Koreea de Nord înseamnă parade militare şi dinastia comunistă Kim:

          5) Global Warming (Încălzirea globală)
          Ce înseamnă pentru Google acest termen?

          Pe zeci de rezultate veţi observa:
- O planetă care arde sau se topeşte;
- Urşi polari rătăciţi în mijlocul oceanului plutind pe un sloi de gheaţă;
- Fabrici care eliberează noxe în atmosferă;
- Schema grafică a efectului de seră;
          Aşadar, mai în glumă, după o primă consultare a Google putem trage următoarele concluzii:
Ce este încălzirea globală?
- O planetă care arde sau se topeşte.
Din ce cauză se produce încălzirea globală?
- Din cauza fabricilor care eliberează noxe în atmosferă, înăsprind efectul de seră.
Ce efecte are încălzirea globală?
- Se reduce banchiza urşilor polari, rămânându-le doar să rătăcească anapoda pe nişte sloiuri.


          6) Sea level (nivelul mării)
          Pentru Google „nivelul mării” înseamnă mai multe grafice şi hărţi care arată creşterea nivelului mării:

          Imaginea lui mentală asupra nivelului mării este de fapt imaginea asupra creşterii nivelului mării. Este ca şi cum ai cere cuiva să-ţi descrie o pădure, iar el îţi povesteşte doar despre pădurea de conifere...

          7) People density (densitatea populaţiei)
          Două categorii de elemente sunt returnate:
- Hărţi în tente de culoare, care arată variaţia acestui indicator;
- Fotografii. Aici se asociază termenului doar sensul său, să-i spunem, mai spectaculos. Adică mulţimi şi aglomerări de oameni (densitate mare). Rezultatele nu vor returna fotografii cu densităţi mici ale populaţiei... chiar dacă vorbim tot despre densitate a populaţiei la fel de bine şi pentru 1 loc/km2 cât şi pentru 1000 loc/km2...

          8) Singapore
          Ce înseamnă pentru Google un mare oraş al lumii?

          Păi în general beton şi sticlă...

          Concluzie
          La fel cum un om are propria lui percepţie asupra spaţiului geografic, iată că şi internetul are propria lui percepţie, în funcţie de o multitudine de factori. De aceea, trebuie să avem grijă când ne conturăm anumite imagini geografice în funcţie de varianta oferită de internet, întrucât chiar şi aceasta este marcată de subiectivismul propriei sale percepţii.

Mai multe despre geografie mentală, puteţi studia pe blogul mentalgeo

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Ionuţ T.
13.08.2013