Se afișează postările cu eticheta geografieumana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta geografieumana. Afișați toate postările

Geografia mentală a internetului

          Geografia mentală reprezintă un spaţiu de cercetare foarte interesant, aflat în sfera de întrepătrundere a geografiei cu psihologia. Ea studiază spaţiul geografic la nivelul percepţiei sau, pe înţelesul tuturor, spaţiul geografic din mintea oamenilor. Poţi urca un deal de 800 m şi apoi să-i spui „deluşor”. Altcineva poate urca acelaşi deal şi să-i spună „deal în toată regula”. Iar altul, ceva mai obosit, va spune „Am căţărat ditai muntele”.

O nouă recomandare Geografilia

          Recomand spre lecturare http://eusuntdaniela.ro. Pe acest site veţi găsi chestiuni interesante de geografie locală, toponimie, abordări de suflet...

Ionuţ T.
3.08.2013

Despre exploatarea gazelor de şist

          Conform site-ului chevron.ro:
"Forajul orizontal și fracturarea hidraulică au fost folosite cu succes și în deplină siguranță de foarte mulți ani în întreaga lume, cu scopul de a exploata resursele de țiței și gaze naturale. În ultimii zece ani, cele două tehnologii au fost folosite împreună pentru a permite exploatarea gazelor naturale captive în argilite aflate la mare adâncime–o importantă posibilă sursă de energie pentru Europa."

Ecluza Falkirk din Scotia - o roata gigant


          Falkirk Wheel este un sistem ingenios de legatura intre doua canale navigabile situate la inaltimi diferite, ce permite trecerea vaporaselor dintr-unul in celalalt. Este o ecluza moderna, spectaculoasa, care atrage tot mai multi turisti...




Bucureștii văzuți de Simion Mehedinți & George Vâlsan la 1931


         „Bucureștiul, capitala țării e așezat în centrul câmpiei dunărene, dar a ajuns oraș așa de mare mai mult din cauze politice. Târgoviștea fiind sub munți, neatârnarea țării față de Turci era mai mare. Deaceea, ca să poată priveghea mai bine pe Domn, Turcii au făcut ca Târgoviștea să nu mai fie nici măcar capitală de vară și să rămâie numai Bucureștii ca scaun al Domniei.


Numărul de locuitori ai României în perioada interbelică – lectură după Simion Mehedinți & George Vâlsan



   
       "În sumă rotundă, populația țării numără cam 18 200 000 (1929) de suflete, iar numărul sporește repede.
          Înainte de răsboiu, la fiecare mie de locuitori se nășteau în țara noastră 41 de copii – un spor cum nu se mai întâlnește decât la două-trei țări din Europa. (Francezii de pildă, n'au decât 19 nașteri la mia de suflete). Și, fiindcă în cei din urmă 32 de ani, populația a sporit cu 50%, în 1950, de bună seamă, România va cuprinde peste 30 milioane.




Orasul Urlati - Studiu de Geografie mentala

      Am scos cartea "Orasul Urlati - studiu de Geografie mentala" la care am lucrat în februarie - aprilie 2013. Cartea este de interes local și, de aceea, o recomand în special urlățenilor, dar și celor interesați de spatiul urlatean sau celor interesați de o noua abordare în geografia românească, drum deschis la noi prin teza de doctorat a lui Cristian Ciobanu. 
Pentru comandă, aveți următoarele posibilități:
1. comentariu sub acest articol (va voi raspunde personal la comentariu)
2. mail: geografilia2010@yahoo.com (va voi raspunde personal la aceasta adresa)


Date lucrare
Nume: Orașul Urlați - Studiu de Geografie mentală
Autor: Ionuț Tudose
An: 2013
Nr. pagini: 100
Referenți științifici: Prof. univ. dr. Bogdan Mihai; dr. Cristian Ciobanu
Nr. figuri (în general hărți): 51
Format: A5
Tip: Alb-negru integral
Calitatea / claritatea figurilor: foarte bună



Cuprinsul lucrării:
Prefață / 7
Cuvânt înainte / 9
I. Introducere / 11
II. Despre orașul Urlați / 14
III. Despre Geografia mentală / 20
IV. Metodologie / 25
V. Spațiul urlățean în percepția locuitorilor: cartiere oficiale, cartiere mentale, puncte de reper / 28
V.1. Cartierele orașului / 28
V.2. Punctele de orientare (de reper) / 35
V.3. Eșantionarea persoanelor chestionate / 41
VI. Problemele orașului în percepția locuitorilor / 47
VI.1. Izolarea locuitorilor și aprovizionarea greoaie cu produsele necesare zilnic / 50
VI.2. Aglomerația, zgomotul, gălăgia, traficul și locurile de parcare / 50
VI.3. Problema locuințelor / 50
VI.4. Starea drumurilor și a utilităților (gaze, apă, curent, canalizare) / 54
VI.5. Pierderea tradițiilor, a obiceiurilor și problema activităților culturale și artistice / 56
VI.6. Plecarea unor urlățeni în alte localități sau în străinătate / 58
VI.7. Condițiile grele de muncă / 58
VI.8. Infracționalitatea, hoția, corupția și necinstea / 61
VI.9. Gunoaiele, poluarea, mizeria și câinii maidanezi / 61
VI.10. Lenea oamenilor / 64
VI.11. Imoralitatea, nerușinarea, prea puțini oameni de calitate, păcatele, lipsa dragostei și a respectului între oameni, scăderea credinței în Dumnezeu și egoismul / 64
VI.12. Sărăcia, lipsa banilor, șomajul, taxele și prețurile / 64
VI.13. Problema spitalului orășenesc / 68
VII. Părerea urlățenilor despre spațiul proximal și cel urlățean în general - studiu de percepție endogenă / 71
VII.1. Percepția locuitorilor asupra propriului cartier / 71
VII.2. Percepția locuitorilor asupra spațiului urlățean în general / 74
VII.3. Percepția locuitorilor din anumite cartiere asupra modului cum sunt văzuți de alți urlățeni / 76
VIII. Sentimentul de apartenență / neapartenență al locuitorilor la comunitatea locală / 79
IX. Omogenitatea opiniilor sau opinia de masă / 83
X. Atractivitatea spațiului urlățean în mentalul colectiv / 86
XI. Concluzii / 94
Bibliografie / 95
Mulțumiri / 97
Referat / 98

Ionuț Tudose
12.06.2013

Oiconimele (numele de localități) cu semnificație creștină, înlocuite de regimul comunist în 1964


          După cum spuneam în articolul precedent, Decretul din 1964 a vizat schimbarea denumirilor unor localități, care nu corespundeau cu cerințele regimului. Motivațiile erau absurde... absurde cel puțin în accepțiunea noastră, căci în accepțiunea lor erau normale și necesare...            O parte din denumirile schimbate au fost cele cu semnificație creștină. În articolul acesta vă prezint o hartă cu răspândirea acestora.


Decretul din 1964, sau cum să ciuntești istoria printr-o semnătură


           Nimic n-a scăpat prigoanei comuniste. Nici măcar bietele toponime, care înmagazinau o întreagă istorie a locurilor și a comunităților. Dar istoria trebuia rescrisă, mai ales că ea deranja regimul. Astfel, denumirile care aminteau de trecutul regal, de anumite personalități politice sau culturale, denumirile religioase, denumirile de animale sau cele considerate ca fiind înjositoare au fost schimbate prin Decretul 799 din 17 decembrie 1964. Comuna Tâmpeni devine Movileni, comuna Călugăru devine Măgura sau satul Uscați devine Războenii de Jos...


Un mic studiu de perceptie a spatiului turistic


          Vrând să mai destind atmosfera amorţită de pe blog şi văzând interesantele chestii de Geografie mentală realizate de Cristian Ciobanu, m-am gândit să fac şi eu ceva mai atractiv, mai interactiv şi mai interesant. Aşa că m-am gândit la un articol care poate fi rezumat astfel: "chestionare + GIS + spaţiu românesc + turism". Bineînţeles, aceasta doar cu contribuţia şi ajutorul dumneavoastră. Chestionarul pe care vi-l propun este compus din 6 întrebări scurte şi poate fi completat în maximum 2 minute. După ce se va întruni un număr suficient de chestionare completate, aş vrea să pun pe blog articolul (sau articolele) cu rezultatele. Puteţi completa aici chestionarul:

http://www.surveymonkey.com/s/HTK5LHC
I. Tudose
27.02.2013

Exemplu de utilizare GIS în Geografie istorică.




          Răsfoind statisticile recentului Recensământ mi-a venit ideea să spaţializez pe o hartă dispunerea etnicilor maghiari din judeţul Prahova. În total, în Prahova au fost recenzate 448 persoane de etnie maghiară. 





Falanster - o curiozitate a trecutului


          Termenul de falanster desemnează o grupare organică de elemente construite, considerate necesare pentru viața armonioasă a unei comunități. Conceptul a fost elaborat de Charles Fourier, pornind de la vechea formație militară grecească numită falangă.

Întoarcerea la valori



          Am bucuria de a vă anunţa existenţa unui blog proaspăt, pe care vă invit să-l adăugaţi în lista dumneavoastră. Întoarcerea la valori, blogul colegului Cruceru, abordează teme istorico-geografice, prin intermediul cărora se face apel la MEMORIE.



Analiza comparativӑ a populaţiei în Canada şi Cambodgia




          Am gӑsit unul din “grandioasele proiecte” primite ca temӑ în facultate, în anul 2. Poate fi interesant pentru elevi, deoarece pot vedea un mod de interpretare a unor grafice.


<<= Pol Pot



Île-de-France. Model de dezvoltare urbană?

          De-a lungul timpului Parisul şi-a exercitat o influenţӑ crescutӑ asupra teritoriului francez şi vest european. Pânӑ la jumӑtatea secolului 19, a fost cel mai mare oraş din lume, cu o concurenţӑ temporarӑ a Londrei. Evidenta stagnare a oraşului în perioada de pânӑ în al doilea război mondial din cauza supraaglomerӑrii centrului, dar şi necesitatea reconstrucţiei de dupӑ 1945 a dat naştere nevoii de expansiune teritorialӑ.

         

Turismul cultural in Scotia

          Regiunea de nord a Marii Britanii, numita si Scotia, a reusit sa evolueze diferit fata de restul insulei, datorita izolarii geografice, climei potrivnice si rezistentei scotienilor impotriva oricarui invadator. De la constructii romanice, cum ar fi zidul lui Hadrian, la fortificatii medievale precum castelul Stirling, monumentul William Wallace, castelul Urquhart, castelul Inverness sau orasul Edinburgh, Scotia este o marturie a imbinarii traditionalului cu modernul. Capacitatea de cazare a turistilor este generoasa, iar calitatea serviciilor satisface toate cerintele.

Studiu de geografie culturală asupra Parcului Filaret din Bucureşti

          Introducere 
          Studiul de geografie culturală asupra zonei Parcul Carol - Autogara Filaret îşi propune să analizeze evoluţia acestui areal prin identificarea factorilor (economici, istorici, geografici, demografici, politici şi culturali) ce au dus la modificarea acestui peisaj, la transformările impulsionate de dezvoltarea şi emanciparea societăţii bucureştene. 


Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov

          Articolul de faţǎ prezintǎ cititorului ciudatele formaţiuni de la Şona, judeţul Braşov. Cunoscute sub numele de “guruieţe” şi prezente în relief sub forma a 8 movile bine conturate (plus câteva mai mici slab conturate), acestea au fost comparate de turiştii şi cercetǎtorii de ocazie cu nişte piramide de pǎmânt, tumuli, morminte sau vestigii dacice. Numǎrul mare de curioşi şi enigmele din jurul lor au constituit premisele declanşǎrii cercetǎrii de faţǎ, care are ca scop stabilirea unor rǎspunsuri la întrebǎrile: Ce sunt guruieţele? De când sunt? Cine le-a construit? Ce se aflǎ în interiorul lor?