De ce la tropice sunt maxime barice

          Ştim modelul deja clasic al circulaţiei generale a atmosferei, cu mai multe celule la nivel global: calmul ecuatorial cu mişcӑri convective intense datoritӑ încӑlzirii puternice; alizeele care vin dinspre tropice pentru a compensa mişcӑrile ascendente; vânturile de vest de la latitudini medii etc.

Fig.1. Africa de N (25.05.11) în infraroşu.
Regimul anticiclonic din Sahara este sugerat de absenţa norilor (Sursa imagine)

Influenţa lucrӑrilor antropice asupra erodabilitӑţii terenului

          Erodabilitatea terenului reprezintӑ vulnerabilitatea/ predispoziţia sa la eroziune, în contextul unor schimbӑri perturbatoare sau pur şi simplu în contextul trecerii timpului (în timp ce se manifestӑ acţiunea fireascӑ a agenţilor externi fӑrӑ modificӑri majore).

Fig.1. Drumuri din deal în vale, exemplul cel mai simplu de lucrӑri antropice care dau grad mare de erodabilitate.

De ce existӑ diferenţe de temperaturӑ atȃt de mari între zi şi noapte în deşert

          În regiunile tropical deşertice se înregistreazӑ cele mai mari amplitudini termice diurne de pe Glob (peste 50˚C ziua/ în jur de 0˚C noaptea). Prin acest articol încercӑm sӑ explicӑm aceastӑ diferenţӑ uriaşӑ.

Fig.1. Deşertul Sahara

Rolul avalanşelor în modelarea versanţilor Pietrei Craiului

  



          Avalanşele sunt fenomene complexe, de risc, nedorite ce apar pe versanţi şi au acţiuni morfodinamice rapide, masa de zăpadă şi gheaţă antrenând şi material detritic, vegetaţie, sol, etc.

Rolul şi aplicabilitatea Sistemelor Informaţionale Geografice (GIS)

          În secolul tehnologiei, informatizarea devine un element cheie în eficientizarea timpilor de lucru şi a seviciilor prestate. Existenţa şi implementarea Sistemelor Informatice Geografice (GIS) în cadrul unui institut, a unei firme sau unei organizaţii, indiferent de profil, vor deveni indispensabile şi obligatorii datorită importanţei aplicabilităţii lor la toate nivelurile (economic, social, politic, financiar, educaţional, etc).

Cartograme – partea a doua

          Pornind cu noțiunile teoretice din prima parte, vom continua cu episodul al doilea din mini-seria Cartograme, în care vom încerca să realizăm o cartogramă pornind de la niște date reale, urmând ca apoi să o interpretăm.

Cartograme

       Adesea, vizualizarea fenomenelor sociale prin cartografierea tematică clasică duce la reprezentări nesatisfăcătoare. Clasicele hărți politice, de exemplu, se pot caracteriza printr-o subestimare a opiniilor exprimate de către populațiile din marile aglomerări urbane.