Pornind cu noțiunile teoretice din prima parte, vom continua cu episodul al doilea din mini-seria Cartograme, în care vom încerca să realizăm o cartogramă pornind de la niște date reale, urmând ca apoi să o interpretăm.
După cum am menționat în primul episod, cartogramele pot fi generate în mai multe pachete software. Pentru această exemplificare, vom încerca una din cele mai simple metode, și anume cu software-ul ScapeToad
Fig1. Logo-ul Scape Toad (sursa: http://scapetoad.choros.ch)
Avantajele utilizării lui sunt următoarele:
- Este open-source. Pentru cine nu știe ce înseamnă acest lucru, sau pentru cine nu înțelege de ce este un avantaj, recomandăm parcurgerea unui material interesant, scris de Vasile Crăciunescu, aici.
- Este scris în Java și rulează pe mai multe sisteme de operare.
- Citește direct fișiere de tip shapefile (*.shp).
- Este intuitiv și se învață repede.
Pentru exemplificare, avem nevoie de un fișier shapefile (adică vectorial) de tip poligon. Acesta îl putem obține de pe site-ul Geo-spațial, de aici , de unde vom descărca fișierul cu județele României, în proiecție Stereo70.
Indiferent de sistemul de operare folosit și de modalitatea de instalare a programului, la deschiderea acestuia va apărea următoare interfață.
Fig3. Interfața principală ScapeToad Figura
1. Se încarcă stratul vectorial cu județele României, folosind butonul Add Layer (pentru cei din afara domeniului geografiei și GIS, alegeți fișierul care se numește judete_ro.shp). Ar trebui să aveți pe ecran o imagine similară cu cea de la figura 4.
Fig4. Ecranul de lucru după încărcarea vectorului
2. Odată încărcat vectorul, continuăm prin a apăsa pe butonul Create Cartogram. Aici avem de parcurs șase etape până la generarea propriu-zisă a cartogramei.
3. La Pasul 1 suntem informați cu privire la ceea ce vom urma să facem. Aici se continuă simplu cu Next.
4. Pasul 2 ne permite să selectăm vectorul cu care vom lucra. Se menționează trebuie să îndeplinească câteva condiții obligatorii.
- Să fie vector de tip poligon. - Să conțină un câmp statistic pentru fiecare poligon în parte
- Topologia sa să nu conțină erori. Cine nu a parcurs prima parte a mini-serialului Cartograme, este sfătuit să o facă pentru a afla mai multe despre topologie și erorile de topologie. La acest pas, selectăm vectorul judete_ro din meniul derulant (figura 5).
Fig5. Crearea de cartograme – pasul 2
5. Pasul 3 este unul extrem de important. Aici, vom defini atributele după care programul va genera cartograma - vorbim de acea variabilă care va duce la distorsionarea hărții cu scopul final de a genera o reprezentare a sa mult mai expresivă. Vectorul descărcat conține mai multe atribute disponibile (în afară de codul SIRUTA), după care putem genera o cartogramă. Pentru acest exemplu, vom alege populația județelor înregistrată în anul 1992 – POP1992. Vom bifa tipul acestui atribut, și anume tipul mass. (figura 6).
Fig6. Crearea de cartograme – pasul 3
6. Pasul 4 este unul facultativ (figura 7). Putem selecta aici una din două opțiuni. Dacă avem încărcat un alt vector, de exemplu, rețeaua de drumuri europene (care este de tip linie), alegerea opțiunii Simultaneous Transformation va forța alți vectori să se distorsioneze în același timp și mod cu ceea ce am ales noi la pașii 2 și 3. Dacă selectăm Constrained Transformation, unul sau mai mulți vectori pot restricționa distorsionarea, astfel încât să se păstreze anumite caractere topografice. Din motive subiective, nu vom alege niciuna din cele două opțiuni întrucât nu dispunem de alți vectori în afara celui cu județele.
Fig7. Crearea de cartograme – pasul 4
7. Pasul 5 ne permite să selectăm transformării pe care o dorim. Este de la sine înțeles că o calitate mai bună presupune un timp de procesare mai mare. Avansații pot utiliza Advanced Options pentru a defini punctual fiecare parametru de calcul al programului, având un control total asupra generării cartogramei. Vom alege o calitate a transformării între medie și ridicată (figura 8).
Fig8. Crearea de cartograme – pasul 5
Se apasă pe Compute. Generarea cartogramei poate dura de la câteva minute la zeci de minute, depinzând de calitatea aleasă, de vectorul sau vectorii cu care lucrăm și de performanțele calculatorului (figura 9)
Fig9. Secvență din timpul operațiilor realizate pentru generarea cartogramei
8. După finalizarea procesului (1723 de secunde la noi), vom avea trei ferestre: ecranul de lucru inițial, acum afișând cartograma generată (figura 10), fereastra cu raport de calcul unde putem vedea statistici privind atribute și erori (figura 11). Aceste informații privesc utilizatorii avansați, deși ne interesează totuși câmpul Mean Cartogram Error. Cu cât acest câmp este mai apropiat de 100%, cu atât cartograma rezultată va fi mai corectă. Ca idee, prezentăm aici și alte câteva amănunte. Valoarea de la Standard Deviation ar trebui să fie cât mai mică posibil. Valorile de la 50% în sus indică o cartogramă cu probleme. Valoarea de la 25th percentile nu trebuie să fie diferită cu mai mult sau mai puțin de 10% de valoarea de la Mean Cartogram Error. Raportul poate fi salvat pentru uz ulterior. A treia fereastră conține Eroarea dimensiunilor cartogramei. 9. În ecranul de lucru principal, putem ascunde sau șterge gridul de deformare și legenda din partea stângă, lăsând doar cartograma pentru o vizualizare optimă. Iese în evidență orașul București, care ocupă acum toată Muntenia de est și sud, iar județele vecine, mai ales Ilfov, au fost puternic distorsionate. Distingem cu ușurință județe slab populate precum Tulcea, Covasna, Giurgiu și altele. Se remarcă de asemenea că județele din vest nu au fost modificate considerabil (figura 12).
Fig10. Cartograma rezultată
Fig11.Raportul de calcul
Fig12. Cartograma rezultată fără gridul de deformare și legendă
10. Rezultatele se pot exporta în format *.svg sau tot *.shp pentru utilizare în sofware GIS. Acestea din urmă devin necesare dacă dorim să exportăm această cartogramă conform standardelor cartografice.
Exemplul prezentat aici are caracter demonstrativ și nu pretindem că am realizat cea mai bună cartogramă cu populația județelor României la recensământul din 1992, mai ales că am ales opțiunile generale de setare a calității. ScapeToad nu este cel mai perfomant software pentru realizarea cartogramelor, însă este util pentru începători cât și pentru experimente simple.
În episodul următor, vom explora posibilitățile de a îmbunătăți rezultatele, precum și alte alternative la îndemână pentru crearea de cartograme. Sperăm că o parte din elementele teoretice din prima parte au fost clarificate.
Va urma…
Bibliografie
Cartograme – episodul I http://geografilia.blogspot.com/2011/01/cartograme.html
http://scapetoad.choros.ch/
http://earth.unibuc.ro/
de B. Cezar
16.01.2011
Un comentariu:
Instructiv
Trimiteți un comentariu