Erodabilitatea terenului reprezintӑ vulnerabilitatea/ predispoziţia sa la eroziune, în contextul unor schimbӑri perturbatoare sau pur şi simplu în contextul trecerii timpului (în timp ce se manifestӑ acţiunea fireascӑ a agenţilor externi fӑrӑ modificӑri majore).
Fig.1. Drumuri din deal în vale, exemplul cel mai simplu de lucrӑri antropice care dau grad mare de erodabilitate.
Gradul de erodabilitate este dat de cumulul mai multor factori (valoarea pantei, modul de utilizare a terenului, tipul de rocӑ, tipul de sol, condiţii climatice etc). Cunoaşterea gradelor de erodabilitate este utilӑ pentru organisme decizionale şi executive locale (Primӑrii), pentru investitori, pentru cunoaşterea spaţiilor favorabile construirii/ practicӑrii unui anumit tip de agriculturӑ, pentru identificarea arealelor cu risc geomorfologic (clӑdiri expuse la eroziune) etc.
Prin analiza SIG se pot obţine categorii de erodabilitate pentru diferite teritorii (localitӑţi, unitӑţi de relief, bazine hidrografice etc). Factorii care determinӑ variaţia erodabilitӑţii iau fiecare in parte forma de layer. De ex. factorul pantele reprezintӑ layerul 1. Pantele minime dau grad de erodabilitate minim, iar pantele maxime dau grad de erodabilitate maxim. Factorul utilizarea terenului reprezintӑ layerul 2. Pӑdurile au grad de erodabilitate minim, iar pӑşunile şi ierburile rare au grad maxim ş.a.m.d.
Toate layerele vor fi suprapuse şi însumate sau înmulţite; rezultatul se împarte în numӑrul dorit de categorii de erodabilitate (3, 5 etc), rezultȃnd astfel harta erodabilitӑţii terenului.
Fig.2. Exemplu de erodabilitate a terenului, Valea Pietrii, oraşul Urlaţi, click pentru a mӑri (Sursa: Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei, studiu geomorfologic, lucrare de licenţӑ, I. Tudose)
În orice analizӑ SIG a erodabilitӑţii trebuie luate în considerare lucrӑrile antropice. Ele reprezintӑ un factor de importanţӑ principalӑ, deoarece acestea sunt menite fie a încetini eroziunea (deci a conferi terenurilor o erodabilitate mai micӑ), fie a o accelera (deci a conferi terenurilor o erodabilitate mai mare). Bineînţeles, existӑ şi situaţii mai rare cȃnd lucrӑrile antropice sunt neutre sau slab influente în raport cu erodabilitatea (cazul unei pӑduri, teren agricol etc). Iatӑ cȃteva exemple prin care lucrӑrile antropice influenţeazӑ gradul de erodabilitate:
Fig. 3. Versant strӑbӑtut de un drum de ţarӑ. Stabilirea spaţiului cu erodabilitate mare, în funcţie de procesele erozionale favorizate de existenţa drumului (eroziune liniarӑ pe sectorul construit ‘din deal în vale’ şi alunecӑri şi surpӑri pe versantul subminat).
Fig. 4. Douӑ cazuri asemӑnӑtoare, în care diferӑ doar influenţa lucrӑrilor antropice (a-neutralitate; b-lucrӑri de barare a ravenei). Cu timpul, eroziunea va afecta mult mai intens terenul a) decȃt terenul b), atȃt în adȃncime cȃt şi lateral. De aceea, terenul a) are grad de erodabilitate mai mare.
Fig. 5. Influenţa lucrӑrilor antropice (agricole) asupra erodabilitӑţii: a – brazde paralele cu izohipsele (curbe de nivel) ce conferӑ terenului erodabilitate minimӑ; b – brazde diagonale cu izohipsele (erodabilitate medie; c – brazde perpendiculare pe izohipse (erodabilitate maximӑ). Este evident cӑ apa de ploaie se va canaliza, generȃnd spӑlӑri intense, ravenӑri şi, într-un stadiu final, torenţialitate.
Fig.6. Reducerea erodabilitӑţii terenului prin lucrӑri antropice: agroterasӑri şi ravene barate cu piatrӑ (Valea Crȃngului, oraşul Urlaţi).
Cȃteva exemple prin care lucrӑrile antropice dau grade diferite de erodabilitate:
________________________________________
1. Terenuri aflate sub influenţa unor lucrӑri ce stopeazӑ sau încetinesc mult eroziunea potenţialӑ: Drenaj artificial, baraje, consolidӑri, betonarea ravenelor, terenuri agricole cu brazde paralele cu izohipsele etc.
2. Terenuri aflate sub influenţa unor lucrӑri ce încetinesc puţin eroziunea potenţialӑ: unele consolidӑri, baraje ori agroterasӑri, alte terenuri agricole cu brazde paralele cu izohipsele
3. Terenuri neaflate sub influenţa lucrӑrilor antropice d.p.d.v. al erodabilitӑţii, terenuri agricole ale cӑror brazde întretaie pe diagonalӑ izohipsele; Unele agroterase abandonate ale cӑror frunţi joacӑ rol de rȃpe de desprindere
4. Terenuri aflate sub influenţa unor lucrӑri ce accelereazӑ eroziunea potenţialӑ: drumuri de ţarӑ construite greşit; subminӑri de versanţi, terenuri agricole cu brazde perpendiculare pe izohipse etc.
5. Terenuri aflate sub influenţa unor lucrӑri ce accelereazӑ în mod agresiv eroziunea potenţialӑ: subminӑri de versanţi, drumuri de ţarӑ cu lӑţimi şi lungimi mari construite din deal în vale, decopertӑri, terenuri agricole cu brazde lungi din deal în vale etc.
________________________________________
Cartӑrile se realizeazӑ folosindu-ne de diferite surse (mai ales observaţii de teren, ortofotoplanuri de actualitate, fotografii etc). Se obţine un layer (fig.7) care va fi adӑugat în analiza SIG a erodabilitӑţii.
Fig. 7. Exemplu de influenţӑ a lucrӑrilor antropice asupra gradului de erodabilitate a terenului. Oraşul Urlaţi.
Bibliografie
Extrase din lucrarea mea de licenţӑ “Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei, studiu geomorfologic”, din capitolul “Erodabilitatea terenului în oraşul Urlaţi. Analizӑ SIG”
Autor: Ionut Tudose
Data: 26.05.2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu