Europa împotriva imigrației (cu hartă)

          Afluxul migranților extraeuropeni a atins paroxismul în anul 2015, după care s-a redus în special datorită îmbunătățirii relative a situației din Siria. În acest sens, ONU precizează că în primele șapte luni ale anului 2017 peste 600 000 de refugiați sirieni au revenit în patria lor. Totuși Europa s-a confruntat în continuare cu imigrația ilegală (economică) dinspre regiuni marginale precum Nordul Africii, Africa Subsahariană, Orientul Apropiat sau Asia de Sud. Efectele mozaicării etnice sunt foarte variate și uneori capătă nuanțe extrem de negative, precum terorismul, șomaj, criminalitate și segregare etnică în cartiere de tip „no-go area”.

Aglomerații urbane, conurbații și megalopolisuri actuale

          Prin evoluția spațio-temporală din ultimul secol, dezvoltarea, concentrarea și diversificarea activităților economice, structurile urbane capătă în prezent configurații specifice. Iată mai jos principalele forme de concentrare urbană cu exemple contemporane.

Petele de căldură urbane

          Climatul oraşelor mari şi foarte mari este diferit faţă de cel al regiunilor ȋnvecinate. Acest articol vizează doar unul dintre parametrii climatici, temperatura. Anume, de ce este mai cald ȋn oraş decât ȋn afara lui?

Fig.1. Oraş văzut ȋn infraroşu (Sursa: wattsupwiththat.com)

Modificări în structura administrativă a aşezărilor umane

          În cadrul sistemelor teritoriale, așezările umane sunt printre cele mai dinamice entități (Ianoș și Humeau, 2000). Plecând de la organizarea arhaică a așezărilor rurale, până la fenomenele de suburbanism deloc noi ce caracterizează așezările urbane, nevoia de o organizare administrativă pentru o mai bună gestiune a spațiului s-a simțit din timpuri foarte vechi.

Fig.1. Fostul sediu al primăriei Sibiciu de Sus (azi cartier al oraşului Pătârlagele)