Europa împotriva imigrației (cu hartă)

          Afluxul migranților extraeuropeni a atins paroxismul în anul 2015, după care s-a redus în special datorită îmbunătățirii relative a situației din Siria. În acest sens, ONU precizează că în primele șapte luni ale anului 2017 peste 600 000 de refugiați sirieni au revenit în patria lor. Totuși Europa s-a confruntat în continuare cu imigrația ilegală (economică) dinspre regiuni marginale precum Nordul Africii, Africa Subsahariană, Orientul Apropiat sau Asia de Sud. Efectele mozaicării etnice sunt foarte variate și uneori capătă nuanțe extrem de negative, precum terorismul, șomaj, criminalitate și segregare etnică în cartiere de tip „no-go area”.


          În acest sens, principiul acțiunii și al reacțiunii coboară de la nivelul său teoretic direct în stradă, cu aplicabilitate inclusiv în societate. Curentul ideologic multiculturalist, promovat de statele occidentale și de Uniunea Europeană, prin care se încurajează amestecul rasial, etnic și cultural într-o „coabitare socială utopică”, a înțelegerii și toleranței absolute, s-a dovedit falimentar. În unele state (Suedia, Germania, Franța ș.a.) proporția imigranților (prima și a doua generație) în populația totală atinge valori de 15% - 30%, fiind la limita suportabilității sociale. Grupuri de autohtoni, văzând consecințele negative ale multiculturalismului, dezvoltă tot mai fățiș atitudini anti-imigraționiste, de la simple forme de organizare civilă și politică până la cele radicale, xenofobe.

Fig.1. Europa împotriva imigrației

          Vigilentismul. Reprezintă un curent comportamental-social, care capătă amploare în ultimii 5 ani în întreaga Europă, din Bulgaria până în Regatul Unit, caracterizat prin gruparea unor civili localnici în diverse grupuri de acțiune voluntară, pentru stoparea imigrației ilegale la graniță sau pentru păstrarea ordinii publice în cartierele cu risc și infracționalitate ridicată. Pot fi precizate mai multe aspecte specifice ale vigilentismulului:
- sentimentul de abandon pe care îl resimt localnicii, din pricina autorităților naționale și comunitare, care neglijează problema imigranților și nu iau măsuri împotriva fenomenului.
- sentimentul patriotic de apărare a țării și familiei, ce conduce la organizarea localnicilor în celule adesea nerecunoscute de stat, neîncurajate sau ilegale.
- caracterul foarte variat al acestor celule, unele fiind paramilitare (în Ungaria și Bulgaria), iar altele nu (în unele orașe din Germania), afiliate politic (Liga Nord în Torino) sau apolitice, locale (Shipka –în Bulgaria) sau transnaționale (Soldații lui Odin în statele nordice) etc.

          Formele de organizare vigilentă pot fi clasificate în:
- patrule civile voluntare, chiar paramilitare, la granița terestră, cu rolul de a prinde imigranții ilegali și a le stopa intrarea în țară. În caz de necesitate apelează la forță. Astfel de celule de acțiune apar la granița bulgară cu Turcia, la granița maghiară cu Serbia și la cea est-germană.

Fig. 2. Mișcarea Națională Bulgară Shipka – trupe paramilitare anti-imigrație la granița bulgaro-turcă

Fig. 3. Doi activiști Pegida (Patriotic Europeans Against the Islamisation of the West) la granița bulgaro-turcă





















- patrule civile voluntare în apele teritoriale, având același rol ca cele de la granița terestră. Au fost semnalate astfel de patrule în apele suedeze, grecești și italiene.







- patrule civile pe străzile unor orașe europene, cu rolul de a ameliora riscul infracționar (tâlhării, violuri, comerț de droguri etc.) și de a păstra ordinea în cartierele locuite de imigranți. În numeroase orașe au apărut astfel de grupuri (Germania, Finlanda, Suedia, UK etc.).








Fig. 4. Patrulă civilă în Finlanda aparținând organizației „Soldații lui Odin”

          Măsurile politice anti-imigraționiste constau în resecurizarea granițelor Uniunii Europene și spațiului Shengen, prin instalarea gardurilor de protecție, militarizarea zonei și reintroducerea controlului obligatoriu. De asemenea, se constată electoral o afinitate în creștere a europenilor pentru partidele anti-imigraționiste (vezi harta fig.1), mai ales în Polonia, Macedonia, Elveția sau Austria.

Fig. 5. Gard la granița bulgaro-turcă

Fig. 6. Frontiera maghiaro-sârbă

          În concluzie trebuie precizat pericolul iminenței unor conflicte civile în Europa multiculturală. Uniunea Europeană se află pe un butoi cu pulbere gata de explozie. Primele semne ale șubrezimii se manifestă tocmai prin încălcarea propriilor principii pe care a fost clădită, cum ar fi blocarea circulației libere prin remilitarizarea granițelor. Oare ce va urma, având în vedere rata contrastantă a fertilității (1.7 copii/ femeie pentru autohtonii albi față de peste 3.5 copii/femeie pentru imigranții africani și musulmani)? La a treia generație, oare în câte state europene vor mai fi majoritari albii europeni? Când se va prăbuși Europa?

de Ionuț Tudose
21.10.2017

2 comentarii:

  1. "Partid anti-imigratie" e un eufemism pentru partidele populiste de dreapta sau chiar extremiste de dreapta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iar sintagmele „partide populiste” sau „de extremă dreapta” sunt folosite atât de des încât dau impresia că în Europa se taie capete și se vâră gloanțe în ceafă ca pe vremea bolșevicilor și a naziștilor... Sunt folosite tocmai de cei cărora le pute naționalismul...

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...