Diagramă: istoria postdecembristă a partidelor politice din România

Majoritatea partidelor din România au evoluat unele din altele, prin desprinderi și fuziuni. „Traseismul” nu este surprins pe diagramă, însă el a avut loc între toate partidele politice. Astfel, aproapte întreg eșichierul politic încă este contaminat de FSN, continuatorul de facto al PCR. Multe formațiuni și-au schimbat viziunea doctrinară de-a lungul anilor, după oportunități și nevoi de capital electoral, trecând de la stânga la dreapta sau invers și încălcându-și principiile inițiale.

Această diagramă explică totodată indiferentismul și absenteismul electoral record de la alegerile parlamentare din dec. 2020, când 67% dintre români au preferat să nu voteze. Dreptul la vot este garantat de constituție! La fel și dreptul de a refuza oferta pusă pe buletin! Pentru sănătatea democrației, votul trebuie să fie responsabil! 

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

13.12.2020

Europa împotriva imigrației (cu hartă)

          Afluxul migranților extraeuropeni a atins paroxismul în anul 2015, după care s-a redus în special datorită îmbunătățirii relative a situației din Siria. În acest sens, ONU precizează că în primele șapte luni ale anului 2017 peste 600 000 de refugiați sirieni au revenit în patria lor. Totuși Europa s-a confruntat în continuare cu imigrația ilegală (economică) dinspre regiuni marginale precum Nordul Africii, Africa Subsahariană, Orientul Apropiat sau Asia de Sud. Efectele mozaicării etnice sunt foarte variate și uneori capătă nuanțe extrem de negative, precum terorismul, șomaj, criminalitate și segregare etnică în cartiere de tip „no-go area”.