Cercul vicios din acest episod: Taxele și impozitele cresc continuu pentru că bugetul este falimentar și trebuie reabilitat. Bugetul este falimentar pentru că taxele și impozitele cresc continuu, dar și din cauza deturnării.
Încep prin a vă spune un adevăr surpinzător. Valul ultimilor 2-3 ani de ”corectitudine socio-economică și financiară”, declanșat sub patronajul ANAF și DNA, nu va decontamina economia națională, ci dimpotrivă – o va afunda și mai rău în mocirlă. Parcurgând articolul, veți înțelege de ce goana după corupți și goana ANAF-ului după neplătitorii de taxe și impozite nu sunt niște soluții viabile.
Bugetul există de când lumea. Orice formă de organizare are așa ceva, de la familii la state și suprastate. Că i se spune vistierie, avuție, economii sau buget, înseamnă cam același lucru și asigură funcționalitatea și fluiditatea formei respective de organizare. La nivel de stat, bugetul național este asigurat de contribuabili. Adică de cei care muncesc sau care au muncit, din veniturile, avuțiile, proprietățile și creațiile fiecăruia percepându-se de către stat anumite cote, numite taxe și impozite. Până acum, toate simple.
Bugetul este folosit pentru a asigura salariile așa-numiților ”bugetari” – profesori, medici, polițiști, armată, funcționari etc. Adică menține în viață domeniile care păstrează integritatea fizică, morală, intelectuală și economică a ființei naționale. Dar bugetul mai este folosit și pentru diverse investiții ale statului - în mod direct, sau indirect în urma licitațiilor și a proiectelor mijlocite de stat. Investițiile respective sunt tot în interesul poporului. Toate simple și până acum.
Ce se întâmplă când cineva (firmă sau persoană fizică) nu-și achită obligațiile financiare? Ar trebui să fie forțat să și le achite, nu? Asta înseamnă că acțiunea ANAF-ului din ultimii ani este foarte utilă, mai ales când este îndreptată împotriva firmelor, nu a ”băbuțelor cu zarzavat”, nu-i așa? Nu chiar.
Mare parte din populația și economia României supraviețuiește prin neplata impozitelor sau plata parțială a lor. Gheorghiță, care are frizerie și câțiva clienți pe săptămână, nu-și permite achitarea tuturor taxelor… pentru că ar da faliment. Patronul unei firme nu-și permite să declare salariile reale ale angajaților, ci le delcară mai mici, pentru a plăti taxe mai mici, pentru a da vreo 100 – 200 lei în plus și oamenilor, ca să nu le plece angajații… Iar amărâtul, care se mai descurcă și el cu una cu alta (activități morale și legale), nu poate să-și declare venitul și activitatea deoarece nu ar mai avea nici un profit.
A început ”urgia financiară” împotriva acestora, dar și împotriva marilor ”hoți”, care, pe lângă corupție, asigurau totuși și salariile multor amărâți. Astfel sunt condamnați la dispariție economia mică a României, micii întreprinzători și oamenii de rând. Pentru că taxele și impozitele sunt prea mari și prea greu de suportat. Singurii care își permit să le plătească sau să le ocolească prin jocuri de putere sau sfere de influență vor fi MARII RECHINI. Adică multinaționalele, companiile mari și firmele celor așezați mai presus de justiție. Iar la rechini, munca de sclav și ignorarea drepturilor angajaților sunt ceva curent... Peste toate, se pot intensifica infracționalitatea, economia subterană și exodul total.
De ce cresc continuu taxele și impozitele? Simplu, pentru că sunt tot mai puțini care își permit să le achite. De ce sunt tot mai puțini care le achită? Pentru că taxele cresc continuu… și tot așa… până înnebunești. Pentru că bugetul trebuie ținut într-un fel pe linia de plutire, căci altfel se dărâmă totul și începe războiul civil. Iar ei, burtoșii de la putere, își vor pierde fundurile. Paradoxal, pentru a-și păstra liniștea și scaunele, politicienii se folosesc tot de popor... prin taxe și impozite nesimțite. Cu cât poporul îi suportă mai mult și îi votează mai mult, cu atât ei se vor regenera, ca virușii, din tată în fiu, din cumetrie în cumetrie…
Bugetul este alimentat de taxe și impozite tot mai mari din încă un motiv: deturnarea. Deturnarea capătă în România aspecte grotești. Să exemplificăm câteva:
- Licitațiile și concursurile sunt adesea o mascaradă mâncătoare de cheltuieli, selecția nefăcându-se pe criteriul valoric ori calitativ, ci pe criteriul cumetriei, în funcție de un păienjeniș de interese. Atunci de ce se mai organizează tot circul licitațiilor și al concursurilor în ministere, agenții, inspectorate, pentru demararea proiectelor de utilitate publică șamd?! Pentru că… democrație.
- Fondurile publice se scurg în… buzunare largi.
- Politicienii votează legislația în favoarea unor companii dătătoare de șpagă grasă acestor coruptibili. Companiile respective sărăcesc țara de resurse naturale, de mediul curat, de moralitate și de bani, dar ne vând gogoși că asigură câteva sute de locuri de muncă (după ce periclitează viitorul și activitatea a sute de mii)…
- Politicienii mai votează și în favoarea propriilor companii sau ale ”prietenilor lor”. Căci la rang înalt, ”prietenia” funcționează pe baza interesului comun de prădare, ca la hiene.
Hai că se leagă toate. Începem să înțelegem. Privitor la dimensiunile catastrofale ale corupției, furtului și traficului de influență, presupun că sunt imposibil de soluționat în justiție. Hoția este tot timpul cu un pas înainte… magistrați puțini, fonduri puține, lipsa fizică a timpului și a posibilităților… Ca justiția să funcționeze, cred că ar fi necesari de 100 de ori mai mulți magistrați și angajați… Și, în fond, cine garantează că justiția este incoruptibilă? Deci trebuie să ne gândim la altă soluție, realizabilă.
Taxele și impozitele sunt necesare atâta timp cât pot fi suportate de oameni și atâta timp cât se întorc, prin servicii și investiții (drumuri, școli, sănătate etc), la contribuabili… În România nu se întâmplă nici prima, nici a doua. În special pentru că se pierd pe drum, în diverse buzunare. De aceea, statul nu va face aproape nimic pentru voi! Nu va avea bani. Iar dacă luăm în calcul fondurile externe, europene etc, ne afundăm și mai mult în datorie și împovărare. Vă bucurați acum că s-a făcut nu știu ce școală cu bani de la nu știu ce Bancă Mondială. Nepoții voștri vă vor înjura. Din lipsă de bani, statul nu vă renovează școala unde învață copilul dvs! Nu vă pune asfalt de calitate! Nu vă bagă apă! Și nici nu modernizează spitalul unde deja vă duceți tot mai des! Așteptați degeaba!
Soluția capătă mai multe aspecte!
- Plătiți-vă taxele doar atât cât puteți suporta! Ce este peste putință, nu! Sunt suficiente oricum. Și nu este nimic imoral în a refuza sclavia (taxe uriașe) impusă de burtoșii de la vârf și de păpușarii din spatele lor, pe care nu-i vedem niciodată seara la știri.
- Faceți donații și contribuiți la menținerea pe linie normală a comunității voastre! Dacă v-ați cumpărat un frigider nou, donați-l pe cel vechi spitalului, mai ales dacă funcționează foarte bine! Pur și simplu, anunțați un angajat, îl duceți într-un salon și îl lăsați acolo. Donați mobilier sau alte materiale școlii unde învață copilul dvs. Implicați-vă în consiliul părinților și stabiliți ce este de făcut în școală. Câteva ore pe săptămână pentru copilul dvs merită. Uniți-vă și comunicați! Nu mai merge cu ”fiecare își vede de viața lui”, pentru că dezbinați vom dispărea ca neam. Nu vine statul să modernizeze școala și nici să le asigure un trai decent educatorilor copiilor dvs. ”Asta este obligația statului” este pură poezie fantezistă. Statul vă fură taxele, nu le investește!
- Dacă sunteți încă tineri, în loc să plătiți taxe furate apoi de burtoși, mai bine faceți voluntariat! Decât să plătiți o taxă, sperând ca din ea să fie angajată o firmă care să adune gunoaiele din pădurea de lângă oraș… mai bine vă duceți dvs într-o sâmbătă și le adunați. Decât să plătiți taxe sperând că din banii aceia va fi deszăpezit drumul, mai bine luați încă 10 flăcăi și puneți mâna pe lopeți! Treziți-vă! Suntem singuri în țara burtoșilor! Nu vă ajută niciunul. Cu veșnica nemulțumire trăncănitoare nu mai facem nimic!
- Împrieteniți-vă cu vecinii! Faceți-vă cunoștințe de încredere în localitate! Dacă locuiți în orașele mici și în sate, schimbați între voi, pe bani bineînțeles, lapte, carne, miere, ouă, legume și ce mai are nevoie omul. Așa, peste gard, că nu ne lasă ANAF-ul să trăim! Dacă locuiți în marile orașe, cumpărați de la țărani, în piață. Da, cumpărați și de la băbuța cu zarzavat de lângă piață, care n-are ”aprobare”! Nu vor putea burtoșii să ne fure cât vor putea românii să se unească din nou, la strâmtorare!
- Mergeți cu microbuzul și e plin? Cereți șoferului bilet! Dacă bate vântul în interior, să nu-i cereți!
- Știți că frizerul sau magazinul unde mergeți are mulți clienți? Cereți bon! Dacă bate vântul la ei, spuneți-le dinainte să nu vă rupă bon! Toți trebuie să trăim și să mâncăm o pâine în țara burtoșilor!
- Tot timpul învățați lucruri noi, practice! Tot timpul să știți să faceți și altceva! Învățați, căutați, interesați-vă, întrebați, ascultați-i pe ceilalți! Viața este o luptă! De aceea ne pregătește pentru mântuirea noastră și a neamului! Și odihniți-vă! Nu suntem roboți! Viața nu este un șir sacadat de deadline-uri! Privește cerul, respiră aerul pădurii sau al parcului, ascultă privighetorile și așează-te pe o bancă în drum spre serviciu sau dinspre serviciu! Acestea sunt momentele adevărate și folositoare ale vieții!
- Demarați mici activități în paralel cu salariul sau afacerea oficială! Mai o apicultură, mai un mic comerț, mai o taximetrie de amator! Da, este perfect morală, chiar dacă nu o declarați și nu vi se impozitează, atâta timp cât oricum sunteți impozitați o dată la salariul/ afacerea de bază!
Cheia la toate este să fiți echilibrați. Nu evaziune fiscală, nu neplata totală a taxelor! Ci plata la limita suportabilității! Dumnezeu ne vrea înțelepți, nu sclavi, nu orbi, dar nici hoți!
de Ionuț Tudose
29.12.2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu