Harta vulnerabilitӑţii biciclistului bucureştean în trafic

          Vӑ propunem sӑ realizӑm împreunӑ o hartӑ a vulnerabilitӑţii biciclistului în traficul zonei centrale a Capitalei. Utilitatea ei este evidentӑ. Sӑ cunoaştem punctele şi zonele fierbinţi pentru biciclişti înseamnӑ sӑ avem un plus de concentrare cȃnd strӑbatem zonele respective. Dacӑ suntem începӑtori sau ne este teamӑ de traficul bucureştean, vom avea o imagine a acelor zone periculoase, pe care le vom evita.

Fig.1. Hai sӑ reducem accidentӑrile prin identificarea zonelor periculoase!

Harta potenţialului morfodinamic (potenţialul pentru procese geomorfologice). Analizӑ SIG.

          În contextul anumitor condiţii (pantӑ, tip de utilizare, rocӑ, secţionarea versanţilor prin lucrӑri antropice etc.), terenul devine predispus pentru anumite procese geomorfologice (spӑlӑri areolare, ravenӑri, torenţialitate, scurgeri noroioase, alunecӑri de teren, surpӑri, prӑbuşiri etc).

Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Harta hipsometricӑ (click pe imagine pentru a mӑri).

Evreii din Piatra Neamţ. Partea a II-a

Imaginea evreului

          Analizând scrierile vremii am putut observa că românii i-au privit cu scepticism pe “noii veniţi”, însă în cadrul judeţului, aceştia au fost mai bine primiţi în oraş faţă de modul în care erau primiţi în sate. Conform documenteleor, în urma răscoalei din 1907, “sătenii au rechemat pe evreii ce se refugiaseră la Piatra, căci acolo nu au pătruns morbul instigărilor, evreii trăind în pace şi bună conviţuire cu românii”( Evreii din România în sec XX).

Fig. 1. Victor Brauner.

Evreii din Piatra Neamţ. Partea I

Evoluţia comunităţii evreieşti în Piatra Neamţ



          În urma cercetărilor, vechimea prezenței evreilor în Piatra Neamț este atestată de existenţa primei tombole funerare din oraș, din 1676-1677, pe care era inscripționat: “Logodnica Reizi, fiica lui Israel Halevy” ( I. Kara, 1969) și de cea a Sinagogii Catedrale ce există în oraș “dinainea zidirii bisericii Sfântul Ioan” (I. Kaufman, 1928-1929).



Fig. 1. Victor Brauner.

Bucureştiul postindustrial. De la Podul de Pӑmȃnt la Pasajul Basarab

         Avem plӑcerea de a vӑ prezenta un documentar geografic spectaculos, din anul 2010, “despre morfologia urbanӑ a zonei Gara de Nord – Regie – Grant. 150 de ani de transformare radicalӑ şi un viitor similar”. Acest studiu este oarecum inedit pentru geografi, deoarece nu apare sub formӑ text, ci video.

Aspecte de geomorfologie climaticӑ în Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei

          Rolul acestui articol este de a vӑ prezenta un mod de relaţionare şi interpretare a raportului dintre climӑ şi dinamica actualӑ a reliefului, aplicat pentru regiunea analizatӑ în lucrarea mea de licenţӑ. Noţiuni noi: Climograme Peltier, Indicele de neuniformitate a precipitaţiilor.

Fig.1. Dealurile Bucovelului şi ale Cepturei. Amplasare în cadrul reliefului Romȃniei. Click pt. a mӑri. 

Cum se formeazӑ foehn-ul

          Foehn-ul este un vȃnt local, cald şi uscat. În acest articol prezentӑm explicaţia clasicӑ a formӑrii lui. Conform acesteea, foehn-ul se formeazӑ pe versanţii adӑpostiţi faţӑ de vȃnturile dominante, dupӑ ce acestea ‘escaladeazӑ’ versanţii expuşi, pierzȃndu-şi acolo conţinutul de vapori de apӑ, dupӑ care coboarӑ pe versanţii opuşi, încӑlzindu-se adiabatic (fig.2, fig.3).

Fig.1. Foehn (Sursa foto: Marius Grozea)