De ce fenomene de risc se tem cel mai mult românii

           În anul 2015 sondam percepția cititorilor asupra ”celui mai mare risc natural pentru populația României”. Indundațiile și viiturile au fost menționate de cele mai multe ori, urmate de cutremure. De data aceasta (octombrie 2016) cititorii au fost întrebați care sunt fenomenele de risc de care se tem cel mai tare.

România toată, ep.6: Moldovenii dintre Nistru și Bug (Transnistria)

          Regiunea cunoscută sub denumirea ”Transnistria” se desfășoară între fluviile Nistru și Bug, pe teritoriile actualelor state Rep. Moldova și Ucraina. Profund afectată de istoria sovietică și post-sovietică, populația românească de aici a suferit desnaționalizarea, rusificarea și ucrainizarea forțată, deportările și marginalizarea socială. Prin urmare, identitatea națională este păstrată cu mare dificultate.

România toată, ep. 3: Românii din Bulgaria

          Românii sunt răspândiți în Bulgaria cu precădere în Valea Timocului (la granița cu Serbia), în valea Dunării și în Cadrilater. Prezența acestora la Sud de Dunăre atestă extinderea mult mai mare a spațiului etnogenetic, mult în afara granițelor actuale ale țării. Ca și românii din Serbia, și aceștia trec printr-un amplu proces de desnaționalizare forțată, prin marginalizare socială și privarea de drepturi educaționale, lingvistice și politice. Din acest motiv, multe nume de români care au apărut și vor mai apărea în seria ”România toată” sunt sârbizate, bulgarizate, rusificate, maghiarizate etc.

România toată, ep. 1: Românii din Timocul sârbesc

 

          Plecăm de la adevărul istoric, care ne-a arătat că neamul a supraviețuit în primul rând prin conștiință și identitate, mai mult decât prin forma statală și granițele fizice (vezi exemplul Ardealului). De aceea, în vremurile actuale ale desnaționalizării, devine o necesitate primordială reclădirea conștiinței naționale.

Clișee și prejudecăți în relațiile dintre români – hărți

          Acestea sunt niște hărți satirice, prin intermediul cărora încerc să reliefez, cu intenția de a-l îndrepta, un mare defect al celor mulți din această țară: analiza paiului din ochiul celuilalt fără a vedea bârna din ochiul propriu.

Evreii din Piatra Neamţ. Partea a II-a

Imaginea evreului

          Analizând scrierile vremii am putut observa că românii i-au privit cu scepticism pe “noii veniţi”, însă în cadrul judeţului, aceştia au fost mai bine primiţi în oraş faţă de modul în care erau primiţi în sate. Conform documenteleor, în urma răscoalei din 1907, “sătenii au rechemat pe evreii ce se refugiaseră la Piatra, căci acolo nu au pătruns morbul instigărilor, evreii trăind în pace şi bună conviţuire cu românii”( Evreii din România în sec XX).

Fig. 1. Victor Brauner.