Subiect și rezolvare simulare geografie bac - martie 2018

          Exemplu de rezolvare a subiectului dat la simularea bacalaureatului la geografie pe 22.03.2018.

SUBIECTUL I
A. 1. Finlanda;
2. Londra;

B. 1. 9;
2. Bulgaria;
3. 10;

C. 1. b;
2. b;
3. d;
4. d;
5. c;

D. - Statul marcat pe hartă cu litera H (Irlanda) are climă temperat-oceanică, spre deosebire de statul marcat cu litera J (Italia), care are climă preponderent mediteraneană (în centru și sud), dar și temperat-continentală de tranziție (în nord) și alpină în munții înalți.

- Cantitatea medie anuală de precipitații este mai ridicată în Irlanda (800 - 1500 mm) decât în Italia (500 - 700 mm), exceptând zona munților înalți.

- Temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în Italia (15ᵒ - 20ᵒ C) decât în Irlanda (10ᵒ - 15ᵒ C), ca urmare a diferenței de latitudine.

Alte diferențe:

- În climatul mediteranean din Italia precipitațiile cad preponderent iarna, pe când în Irlanda acestea înregistrează un regim relativ uniform de-a lungul anului.

- În Irlanda sunt specifice vânturile de vest, iar în Italia vânturi locale, precum mistralul (Sardinia), foehnul (în Piemont și estul Apeninilor), sirocco (Sicilia).

- Clima Irlandei este determinată de vecinătatea cu Oceanul Atlantic și de Curentul Cald al Atlanticului de Nord, care influențează semnificativ regimul termic și al precipitațiilor, în timp ce clima Italiei este influențată de minimele de presiune mediteraneene, de masele de aer tropical (saharian) pe timpul verii, de altitudinea și dispunerea lanțurilor montane.

E. 1. Râurile din Munții Alpi au potențial hidroenergetic ridicat deoarece configurația reliefului (văi adânci, versanți abrupți și înalți) permite acumularea în spatele barajelor a unor volume considerabile de apă necesară hidrocentralelor.

Alte răspunsuri:

- În Munții Alpi panta mare a terenului generează o viteză de curgere a râurilor foarte favorabilă construirii hidrocentralelor.

- Râurile din Munții Alpi (Rin, Ron, Inn) au potențial hidroenergetic ridicat datorită debitului mare asigurat prin alimentarea multiplă (pluvio-nivală, glaciară, din numeroșii afluenți, din izvoare).

2. Etna, Stromboli, Volcano, Vezuviu.

SUBIECTUL al II-lea
A. 1. Slobozia;
2. Jiu;

B. 1. Sulina;
2. București;
3. D;

C. 1. c;
2. d;
3. a;
4. b;
5. a;

D. - Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera B (Carpații de Curbură) prezintă altitudini mult mai mari (1954 m) decât unitatea marcată cu litera C (Câmpia Crișurilor și a Someșului, 100 – 200 m).

- Unitatea C prezintă suprafețe orizontale și cvasiorizontale, cu pante de 0ᵒ - 3ᵒ, spre deosebire de unitatea B, unde predomină suprafețele înclinate, cu valori de peste 10ᵒ.

- În unitatea C sunt specifice rocile sedimentare mobile, moi (nisipuri, pietrișuri, argile), pe când în unitatea B apar rocile sedimentare consolidate, mai dure (fliș), precum gresiile, conglomeratele, calcarul.

- Ca procese geomorfologice, în unitatea C sunt specifice aluvionările și eroziunea fluviatilă, în timp ce în unitatea B apar prăbușiri, avalanșe, rostogoliri de roci, dezagregarea eoliană, prin îngheț-dezgheț (Babele din Ciucaș).

- Unitatea C s-a format prin depunere de sedimente, spre deosebire de unitatea B, formată prin cutare și înălțare.

- Interfluviile (câmpurile) unității C au o dispunere generală de la est la vest, conformă cu direcția de curgere a râurilor, în timp ce culmile unității B au o dispunere multidirecțională și arcuită, închizând Depresiunea Brașovului.

E. 1. Caracterul pontic al țării noastre este dat de ieșirea la Marea Neagră, care ne conferă avantaje:
- în domeniul comerțului extern prin intermediul transporturilor navale;
- în domeniul turistic prin dezvoltarea stațiunilor de pe litoral;
- în domeniul energetic prin exploatarea resurselor de hidrocarburi din platforma continentală;
- în domeniul pescuitului prin accesul la fauna marină.

2. Densitatea populației în Câmpia Română variază ca urmare a alternanței mediului urban (București, Alexandria, Slobozia etc.), care ridică valorile densității (la peste 300 loc./km2), cu cel rural, marcat în teritoriu și de extinsele suprafețe agricole, care coboară valorile densității, uneori chiar sub 10 loc./km2.

          De asemenea, rețeaua de localități este neomogenă ca urmare a unor condiții naturale și economice diferite. Astfel, Câmpia Bărăganului, inițial un mediu mai puțin ospitalier (de stepă) și apoi un mediu predominant agrar, are o rețea rară de localități, majoritatea sate. Spre deosebire de ea, Câmpia Bucureștilor are o rețea densă de localități cu foarte multe orașe, deci și densitatea populației va avea valori foarte diferite.

SUBIECTUL al III-lea
A. 1. 19ᵒ C în luna iulie.
2. 54 mm în februarie (sau aprilie).

B. 1. Temperat-oceanică;
2. Amplitudinea termică medie anuală = temp. max. (iulie) – temp. min. (ianuarie sau februarie) = 19ᵒ - 3ᵒ = 16ᵒ C.
Amplitudinea termică medie anuală = 16ᵒ C.
3. În lunile de iarnă temperaturile nu sunt negative la Bruxelles deoarece Europa de Vest este scăldată de Curentul Cald al Atlanticului de Nord care are rol de moderator climatic, îmblânzind climatul pe continent prin intermediul circulației maselor de aer predominant oceanice.

C. 1. România, Ucraina;
2. Prut, Nistru;
3. Orhei, Bălți, Cahul, Soroca;
4. temperat-continentală;
5. pomi fructiferi, viță de vie;

D. 1. 68,7% - 66,5% = 2,2%
Ponderea suprafeței forestiere a crescut în Suedia cu 2,2 % în perioada 1990-2010.
2. 280 730 – 222 180 = 58 550

3. Suprafețele forestiere sunt foarte mari în cele două țări datorită condițiilor naturale temperat-continentale reci (păduri de conifere pe suprafețe foarte mari). Densitatea redusă a populației, din pricina condiților climatice inospitaliere, precum și politicile naționale de mediu privind exploatările raționale ale lemnului mențin gradul ridicat de împădurire a țării.

E. - Fenomenul de îmbătrânire demografică este corelat cu un bilanț natural negativ (mortalitate mai mare decât natalitatea), ceea ce duce la apariția unor politici de stat pro-imigraționiste, în ideea de a compensa natalitatea scăzută și deficitul de forță de muncă din viitor.

- Îmbătrânirea demografică ridică ponderea vârstnicilor în populația totală, exercitându-se presiune asupra sistemelor de pensii, asigurări și sănătate.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose
22.03.2018