Sahara

Tinerii umbre tot merg,
Radiind a pace
Râvna lor stângace
Pe cocoașe de erg.

Umblă pe lichid mormânt,
Mușcă spini, frigane;
Doar vederi morgane
Mai culeg din vânt.

Din ued, amarnic șot,
Cu limba de-o leghe,
Sub arșiți de veghe,
Își beau visul netot.

Altostratusul măcar,
De-ar găti oleacă
Cerul copt în teacă,
I-ar hrăni cu mană iar!

Tihna berberii-n simun
O zvârl’ pe hamade,
Cum țeluri nomade
Pier în veacul imun.

Norii haboob aduc iad,
Praf, nisip, cuptoare,
Cazne și sudoare
Din inimi de Ciad.

Pătimind prin alizeu
Tinerii, umilii,
Văd stâncoși Tassili
Ca fantasmic elizeu.

Așa-n crâncenul văleu,
Nevruta Sahară
Cu cruda sa vară
E-o gură de leu...

de Ionuț Tudose
18.03.2018

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.