Climatul oraşelor mari şi foarte mari este diferit faţă de cel al regiunilor ȋnvecinate. Acest articol vizează doar unul dintre parametrii climatici, temperatura. Anume, de ce este mai cald ȋn oraş decât ȋn afara lui?
Fig.1. Oraş văzut ȋn infraroşu (Sursa: wattsupwiththat.com)
Trebuie menţionat că topoclimatele urbane au caracteristici diferite de la un oraş la altul, dar au şi caractere generale. Topoclimatul oraşelor mari este unanim ȋnţeles ca fiind mai cald decât clima regiunii invecinate. Această situaţie este cauzată de următorii factori:
-Materialul de construcţie (tablă, beton, asfalt, ţiglă, metal) care formează suprafaţa activă, se ȋncălzeşte mai uşor şi cedează mai greu căldura decât o fac suprafeţele ȋnconjurătoare oraşului. Aceasta pentru că materialul de construcţie are o caldură specifică mică şi conductibilitate calorică mare.
Fig.2. Sistem de canalizare
(Sursa: misiuneacasa.ro)
-Sistemul de canalizare drenează apele, oraşul menţinându-se uscat. Căldura ce s-ar fi consumat ȋn procesul evaporaţiei, se consumă prin procesul de ȋncălzire a suprafeţei.
-Impurificarea atmosferei urbane ȋnseamnă prezenţa ȋn aer a unei cantitaţi uriaşe de gaze cu efect de seră emanate de agregatele industriale, de autoturisme şi de locuinţe. Aceste gaze absorb căldura radiată de suprafaţa terestră. De asemenea, datorită impurităţilor prezente ȋn atmosfera urbană, are loc o condensare mai activă, deci prezenţa stratului de nori deasupra oraşului este mai lungă decât deasupra zonelor exterioare. Apa, prin vapori de apă sau nori, are efect de seră, reţinând căldura radiată de suprafaţa terestră. De asemenea, pânza de pâclă şi ceaţă specifice oraşului absorb căldura emanată de suprafaţa terestră.
Fig.3. Poluarea atmosferei urbane
(Sursa: ipedia.ro)
-Căldura artificială emanată de monştri energetici, de locuinţe, de oameni şi de mijloacele de transport nu trebuie neglijată. Dimensiunile şi concentratia acestora sunt o altă cauză a ȋncălzirii atmosferei urbane.
-Profilul urban inseamnă alternanţa clădirilor cu cea a străzilor, deci o suprafaţă totală mult mai mare care recepţionează căldura. Noaptea, căldura emanată de această suprafaţă este reabsorbită de compartimentele superioare (blocurile ȋnalte) care emană ȋn infraroşu ȋn toate direcţiile, deci şi ȋnapoi spre zonele inferioare.
Fig.4. Profil urban ȋnalt. Cartierul Manhattan, New York. Căldura
radiată noaptea de străzi şi clădiri este absorbită de clădirile ȋnalte şi
reemisă ȋn toate direcţiile (Sursa: agenda.ro)
___
Autor: Tudose I., 08.10.2010
5 comentarii:
Adevarul este ca microclimatele astea au un efect puternic asupra oamenilor si animalelor. Nu vreau sa ma gandesc ce ar fi daca toata planeta ar fi un oras gigantic.
Manuel, ziua aceea nu e foarte departe ;))
Informatii utile, actualizate si bine documentate despre clima oraselor gasiti pe site-ul Asociatiei Internationale de Climatologie Urbana, urban-climate.org, iar in 2007 a aparut lucrarea Clima si Topoclimatele Orasului Oradea, care cuprinde si o parte de teorie a climatologiei urbane. Mult succes Geografilia!
Multumim pentru incurajare si informatia oferita!
ce trist e ca traim intr-un mediu atat de poluat, atat de aglomerat si agitat. Oricat am incerca sa reducem poluarea in orase, efectul acesteia asupra sanatatii oamenilor va fi resimtit intr-un timp relativ scurt.
Trimiteți un comentariu