Aspecte teoretice privind noţiunea de peisaj

          Peisajul geografic este un concept interdisciplinar, o rezultantă a factorilor naturali şi a celor sociali, fiind supus în permanenţă modelărilor naturale şi socio-culturale. 
          Peisajul este dependent de noţiunea de mediu, acesta devenind partea materială a mediului ce manifestă şi un caracter funcţional imprimat de factorii energetici, mecanici, trofici, această componentă funcţională fiind numită ecosistem. Astfel, din punct de vedere ecologic, peisajul va fi reprezentat de o diversitate de ecosisteme ce interacţionează. 

Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov. Partea a II-a

          Mai departe  este continuarea pǎrţii întâi. Citiţi-o dacǎ nu aţi fǎcut-o încǎ! :)

Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov

          Articolul de faţǎ prezintǎ cititorului ciudatele formaţiuni de la Şona, judeţul Braşov. Cunoscute sub numele de “guruieţe” şi prezente în relief sub forma a 8 movile bine conturate (plus câteva mai mici slab conturate), acestea au fost comparate de turiştii şi cercetǎtorii de ocazie cu nişte piramide de pǎmânt, tumuli, morminte sau vestigii dacice. Numǎrul mare de curioşi şi enigmele din jurul lor au constituit premisele declanşǎrii cercetǎrii de faţǎ, care are ca scop stabilirea unor rǎspunsuri la întrebǎrile: Ce sunt guruieţele? De când sunt? Cine le-a construit? Ce se aflǎ în interiorul lor? 

Joc de geografie logicӑ. Oraşele Romȃniei.

          V-am pregӑtit un joc. Sunt zece seturi a cȃte 4 oraşe. Bazȃndu-vӑ pe cunoştiinţele de geografie, trebuie sӑ bifaţi “intrusul” din fiecare set. Este simplu! Atenţie, pentru un rezultat final cȃt mai bun, conteazӑ şi timpul! Aştept comentarii! CLICK AICI PENTRU A JUCA!
Autor: Ionut Tudose Data: 30.06.2010

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Mari descoperiri geografice urmate de mari tȃlhӑrii istorice? Spaniolii ajung în ţara aztecilor.

         REZUMAT. Articolul de faţӑ vӑ prezintӑ un episod relevant al perioadei Marilor Descoperiri Geografice (sfӑrşitul sec. XV – începutul sec. XVI), cȃnd europenii navigau pe mӑrile lumii în încercarea de a gӑsi o rutӑ maritimӑ optimӑ spre Indii. Noile pӑmȃnturi descoperite îi atrӑgeau într-o goanӑ continuӑ dupӑ bogӑţii, ce conducea la anexӑri de teritorii strӑine (de cele mai multe ori populate de bӑştinaşi pe care îi aştepta pieirea sau sclavia) şi la sporirea mӑreţiei imperiilor.
Fig.1. Templu antic mexican, reconstituire (Sursa foto: Kinjalov, Belov, 1962).

Oraşele României, ep. 7 - Medgidia

          Ajunşi cu trenul în Medginia nu ne-a întâmpinat decât o gară ce adăpostea veşnicii oameni ai străzii. De aici, traversând un pod ce trece peste calea ferată ajungi într-un cartier sărac, în care găseşti copii arşi de soare jucându-se în toiul zilei pe străzile încă neasfaltate, garduri, ce aşteaptă un vânt mai puternic care să le dărâme, şi câţiva muncitori.

Erodabilitatea terenului în oraşul Urlaţi

          REZUMAT. Articolul de faţӑ prezintӑ rezultatul unei cercetӑri asupra teritoriului administrativ al oraşului Urlaţi, privind erodabilitatea terenului. Prin metoda analizei SIG a fost atins obiectivul împӑrţirii teritoriului în 5 categorii de intensitate a acestei potenţialitӑţi. În calculul analizei au fost introduşi atȃt factori cu rol activ (condiţii climatice, impactul lucrӑrilor antropice etc.), cȃt şi factori cu rol pasiv (rocӑ, tip de sol etc).

 Fig.1. Harta fizico – administrativӑ a oraşului Urlaţi (click pe imagine pentru a mӑri)