Ce a răspuns robotul A.I. ChatGPT la cerințele date elevilor la test (geografie)


S. Man oferă într-un articol o abordare analitică interesantă asupra tehnologiilor de inteligență artificială, inducând ideea imperfecțiunii acestora, cărora mai degrabă le este acordată în mod fals o imagine subiectivă supraevaluată. Acesta face un paralelism spectaculos cu poligoanele de care se atașează din ce în ce mai multe laturi (și unghiuri), cu scopul de a le apropia gradual și asimptotic, într-un mod imitativ și înșelător vizual, de forma perfectă a unui cerc. 

Făcând un mic exercițiu de interacțiune cu robotul ChatGPT, mi s-au confirmat cele sugerate de autorul mai sus menționat. Chatbotul are capacitatea de a te păcăli, vânzând iluzoriu frumoase răspunsuri meșteșugite sintactic, însă fiind în continuare foarte departe de forma perfectă a unui cerc. Programul cu aceasta se și ocupă: este un model lingvistic care folosește o bază de date imensă pentru a face anumite corelații terminologice. Poate elabora texte în diverse limbi, poate structura soluții, mai mult sau mai puțin mulțumitoare, la tot soiul de întrebări din varii domenii. 

Va putea însă substitui profesorul clasic sau va reprezenta el o sursă validă de copiat/inspirație pentru elevi? Răspunsul scurt: Nu. Cel puțin deocamdată pare rudimentar și nesigur. 

După cum vom vedea mai departe, acesta are capacitatea, într-adevăr, să asocieze anumite noțiuni: pentru sintagma „rotația Terrei” este în stare să facă legături cu termeni de genul „condiții climatice”, „ecosisteme” sau „ritmul zilei și al nopții”. Pentru „natalitate scăzută” găsește „îmbătrânire demografică” sau „forță de muncă”. Pentru „relieful României ca factor restrictiv pentru dezvoltarea țării” găsește „munți și dealuri greu accesibile”, „soluri cu productivitate mică” sau „dificultatea de a construi clădiri și infrastructură de transport”. Este foarte bun la a identifica termenii. 

Mai departe se descurcă în a-i conecta într-o schiță structurată relativ clar, la un nivel bunicel de persuasiune. Ce îi lipsește totuși chatbotului? Multe... În primul rând stilul său este unul repetitiv, evident „mașinăresc”, lipsit de savoarea și finețea unui scrib priceput. Altfel spus, nu îl văd capabil de a realiza un eseu reușit la limba română. Dacă vrei ceva mai mult decât un banal discurs aplatizat, liniar și apatic, ar fi bine să citești niscaiva cărți pentru a-ți stimula creativitatea și ideile. 

În al doilea rând, chatbotul face (încă) foarte multe erori – științifice, logice, analitice. Încă se chinuie să își susțină argumentele, aproape niciodată nu și le detaliază și rareori le exemplifică într-un mod concret. Este bun la trăncăneală machiată și interpretabilă, adică la a aranja terminologic concepte pentru a impresiona firile naive. Intră abrupt în subiect și iese la fel de abrupt. Este echivalentul unui elev peste medie, dar departe de a fi între vârfurile clasei. De olimpici și alți elevi excepționali nu mai vorbim. 

Din subiectele de cls. a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, am extras itemii III (cerințe de argumentare), pentru a-l pune la încercare pe maestrul ChatGPT. El lucrează doar prin cuvinte, deci nu poate răspunde la cerințe pe baza imaginilor, a graficelor, a hărților ș.a.m.d. Profesorii de geografie pot dormi liniștiți din punctul acesta de vedere. Ei bine, răspunsurile lui nu m-au impresionat cu nimic. Ar fi obținut undeva între 2 - 2,5p din 3p. Am elevi, ce-i drept nu mulți, care s-au bucurat de punctaje mai mari, inclusiv cel maxim, la acest exercițiu III. 

Iată răspunsurile chatbotului, transcrise conform originalului: 

Subiect cls. a IX-a: Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Viața omului pe Terra ar fi imposibilă, dacă mișcarea de rotație a planetei ar fi mai rapidă”. 

Răspuns ChatGPT: Dacă viteza de rotație a planetei ar fi mai mare, acest lucru ar duce la schimbări radicale în condițiile climatice. Zilele ar deveni mult mai scurte, iar nopțile ar fi mult mai lungi, ceea ce ar face dificilă adaptarea organismelor vii la aceste condiții. De asemenea, vânturile ar fi foarte puternice, putând distruge structurile construite de oameni și afectând siguranța oamenilor. 

Pe de altă parte, viteza de rotație a planetei influențează și marea, care ar fi mult mai agitată, ceea ce ar face dificilă navigarea și ar pune în pericol viața oamenilor care trăiesc în zonele costiere. 

În plus, schimbările în viteza de rotație ar avea un impact major și asupra ecosistemelor, deoarece acestea sunt adaptate la ritmul actual al zilei și nopții, și orice modificare ar perturba acest echilibru. 

Toate aceste efecte ar face viața omului pe Terra imposibilă, neputând adapta la aceste condiții nefavorabile. 

Comentariul meu: „Zilele ar deveni mult mai scurte, iar nopțile ar fi mult mai lungi” este o eroare. Dacă Terra s-ar roti mai repede, atât ziua, cât și noaptea ar fi mai scurte, adică s-ar derula mai rapid. Chatbotul nu își susține argumentele, lăsând explicațiile prea vagi și neexemplificate: Cum anume organismele nu s-ar adapta? De ce vânturile ar fi foarte puternice, vrea să îl cred pe cuvânt? De ce marea ar fi mult mai agitată? În ce constă acel „impact major asupra ecosistemelor”? 


Subiect cls. a X-a: Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Natalitatea foarte scăzută din unele state poate crea probleme acelor state”. 

Răspuns ChatGPT: Natalitatea foarte scăzută din unele state poate crea probleme importante, deoarece aceasta duce la o scădere a numărului de tineri care pot contribui la economie prin munca lor. Aceasta poate duce la un deficit de forță de muncă, care poate afecta productivitatea și creșterea economică a țării. 

De asemenea, natalitatea foarte scăzută poate avea consecințe negative asupra unor state. Pe termen lung, o rată a natalității scăzută poate duce la o îmbătrânire a populației, ceea ce poate avea implicații negative asupra economiei și a sistemului de asigurări sociale. O rată a natalității scăzută poate, de asemenea, duce la o scădere a forței de muncă, ceea ce poate afecta productivitatea și competitivitatea unei țări. În plus, o rată a natalității scăzută poate duce la o scădere a numărului de copii și, prin urmare, la o scădere a viitorului populației țării. În general, o rată a natalității scăzută poate avea consecințe negative asupra societății și a economiei unei țări și poate necesita măsuri de politici publice pentru a o aborda. 

Comentariul meu: Un răspuns ceva mai bun decât precedentul. Pentru punctajul maxim ar fi fost necesare câteva exemple de state aflate în situația aceasta. Unele exprimări sunt (încă) stângace, neinteligibile, ca în exemplul: „o rată a natalității scăzută poate duce la o scădere a viitorului populației țării”. 


Subiect cls. a XI-a: Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Mediul polar este foarte important pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra”. 

Răspuns ChatGPT: Mediul polar este esențial pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra din mai multe motive. În primul rând, regiunile polare servește ca o barieră naturală împotriva schimbărilor climatice, întrucât acestea au un rol important în reglarea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă. În al doilea rând, ghețarii polari și permafrostul alimentează râurile cu apă dulce, fapt esențial pentru ecosistemele acvatice și pentru culturile agricole. În cele din urmă, regiunile polare sunt acasă pentru o varietate de specii unice, precum ursii polari și balenele, care sunt esențiale pentru ecosistemele marine.

Acesta este o sursă importantă de gheață, care contribuie la reglarea nivelului mării și la menținerea climatului global. Ghețarii polari reflectă mare parte din radiația solară, ajutând la menținerea temperaturilor globale în limitele adecvate pentru viața de pe Pământ. În plus, acesta este un important sursă de resurse naturale, precum petrolul sau gazele naturale. În concluzie, mediul polar joacă un rol crucial în menținerea echilibrului și funcționarea întregului mediu de pe Terra. 

Comentariul meu: Același stil evaziv, același nivel nu foarte avansat de argumentare. Din nou apar unele erori: „ghețarii polari și permafrostul alimentează râurile cu apă dulce”. Ghețarii polari (din Oc. Arctic, Groenlanda, insulele arctice, Antarctica) au relevanță aproape nulă pentru alimentarea râurilor. Probabil robotul face confuzie cu ghețarii montani. 


Subiect cls. a XI-a: Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Mediul ecuatorial este foarte important pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra”. 

Răspuns ChatGPT: Mediul ecuatorial este foarte important pentru echilibrul întregului mediu de pe Terra deoarece acesta este unul dintre cele mai biodiverse medii de pe planeta noastră. Acesta găzduiește o varietate de specii de animale și plante, unele dintre care nu se mai găsesc nicăieri în altă parte. De asemenea, acest mediu joacă un rol crucial în menținerea balanței climatice globale, prin procesul de fotosinteză care ajută la absorția dioxidului de carbon din atmosferă. În plus, pădurile tropicale din ecosistemul ecuatorial sunt esențiale pentru conservarea solului și a apei, precum și pentru protejarea mediului împotriva eroziunii. În cele din urmă, acest mediu este vital pentru oameni, deoarece oferă surse importante de hrană, lemn și medicamente. 

Comentariul meu: Un răspuns frumos, dar lipsit și el de exemple (specii de plante și animale). Această situație poate fi ajustată prin interogări succesive, adică „stând de vorbă” cu chatbotul și solicitându-i noi și noi informații. Trebuie să scoți cu cleștele vorbele de la el. Oricum, un elev nepregătit nu prea are discernământ în a filtra informațiile corecte de cele greșite. Un elev de pregătire medie sau chiar avansată poate fi indus în eroare. Chatbotul, folosit pe post de „copiuță”, te poate ajuta cel mult să obții o notă de trecere sau chiar un 7 sau un 8. Până la 10 mai are de făcut antrenamente. 


Subiect cls. a XII-a: Argumentează într-un text de 10-15 rânduri următoarea afirmație: „Relieful României reprezintă un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică a României”. 

Răspuns ChatGPT: Relieful României poate fi considerat un factor restrictiv pentru dezvoltarea economică a României din mai multe motive. În primul rând, anumite zone montane sau de dealuri sunt greu accesibile, ceea ce face dificilă construirea de drumuri sau liniilor de transport. În al doilea rând, zonele de munte au o productivitate scăzută a solului, ceea ce face dificilă cultivarea anumitor culturi sau creșterea animalelor. În al treilea rând, zonele montane au un potențial hidroenergetic redus, ceea ce limitează posibilitățile de dezvoltare a industriei energetice. Toate acestea pot contribui la o dezvoltare economică mai lentă în zonele montane și pot limita posibilitățile de diversificare a economiei naționale. 

Comentariul meu: Din nou apar argumente eronate: „Zonele montane au un potențial hidroenergetic redus” este o afirmație contrară realității. Marile hidrocentrale sunt amplasate tocmai pe cursuri hidrografice de munte, întrucât configurația văilor permite acumularea unui volum mare de apă în spatele barajelor, cu adâncimi mari, presiune, dar și cădere rapidă (gravitațional) prin tuburile de evacuare – fluxuri ce pun în mișcare turbinele. De asemenea, microhidrocentralele, care nu au nevoie de baraj și lac de acumulare, valorifică viteza mare de curgere a râurilor montane. Acestea explică de ce Norvegia, țară predominant montană, obține 99% din energia electrică cu ajutorul hidrocentralelor și microhidrocentralelor. Și în țara noastră marile hidrocentrale sunt în general la munte: Porțile de Fier, Lotru-Ciunget (Vidra), Vidraru, Bicaz ș.a. 

„Productivitatea scăzută a solului din zona montană face dificilă creșterea animalelor” este tot un argument parțial corect sau cel mult irelevant. Creșterea intensivă, pe baza plantelor de cultură folosite ca furaje, da, este îngreunată. Dar creșterea extensivă pe baza pășunilor naturale nu. Are vreo relevanță productivitatea solului? Nu suntem neam de ciobani? Știe chatbotul despre transhumanță, despre toate toponimele ciobănești din Carpați, despre tradițiile asociate păstoritului, despre cel mai periculos animal de pe munte pentru turiști – câinele de lângă stână? 

În fine, alte argumente ar fi fost cu siguranță mult mai solide: amplasarea centrală a Carpaților, care creează dificultăți de accesibilitate și cooperare economică între provinciile istorice; izolarea capitalei (principalul nod economic al României) față de Transilvania, Banat și mai departe Europa Centrală din pricina acelorași Carpați; inechitatea resurselor naturale oferite de unitățile de relief care în timp au creat disparități între provinciile istorice (hidrocarburile se găsesc în special în sud, minereurile în special în zonele vestice), Moldova (în special cea de podiș) rămânând vitregită din punctul acesta de vedere... 

Dar iată, aceste argumente necesită ceva competențe de analiză asupra hărții țării, dezvoltate la ora de geografie, pe când ChatGPT este capabil doar de floricele lingvistice... 

În concluzie, mult trâmbițatul bot-minune, această fază intermediară a Terminatorului, creat de oameni foarte inteligenți pentru oameni foarte impresionabili, nu are deocamdată nicio mare putere revoluționară, nici în educație, nici în alte domenii esențiale. El oferă cel mult răspunsuri personalizate la întrebări obiective și măsurabile, nu foarte diferit de ceea ce face un motor de căutare. Eventual scrie articole de presă pe bandă rulantă, îți răspunde pe chatul unor companii sau magazine online, comunică pe rețelele de socializare imitând conturile reale... 

Nu cred că tehnologia A.I. va deveni cu adevărat inteligentă, adică să aibă conștiința propriei existențe prin care să își determine propriul destin. Până la a se autodesemna râvnitul Creator, omul trebuie să se mulțumească doar cu titlul de Programator. Nu va insufla niciodată conștiință mașinăriei, adică suflare de viață, iar Terminatorul, indiferent de prețiozitatea pe care o va atinge tehnologia viitorului, tot „instrument” se va chema. 

Nu tehnologia A.I. va însemna intrinsec vreo amenințare pentru omenire, ci Programatorul însuși, compania sau persoanele din spatele programului. 


de Ionuț Tudose
23.01.2023

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu