În articolul precedent, Câteva observații în urma evaluării orale și scrise a elevilor mei, vă prezentam două modele de teste aplicate claselor a XI-a și a XII-a, cu rezultate deznădăjduitoare. Între timp mi-am evaluat în scris și elevii de clasa a IX-a și a X-a, respectând aceeași structură a itemilor. Am constatat din nou o sumedenie de probleme.
Eșantionul analizei mele cuprinde:
- 21 de elevi, cls. a IX-a, Filologie;
- 26 de elevi, cls. a IX-a, Științe ale Naturii;
- 30 de elevi, cls. a X-a, Filologie;
- 18 elevi, cls. a X-a, Matematică-Informatică;
Prin acestea am urmărit verificarea competențelor formate, dezvoltate și exersate anterior în timpul lecțiilor:
Fig.1. Test cls. a IX-a, nr.1
Fig.2. Test cls. a IX-a, nr.2
Fig.3. Test cls. a X-a, nr.1
Fig.4. Test cls. a X-a, nr.2
Concluziile:
1. Doar doi elevi din 47 (cls. a IX-a, sub.II) au asociat forma statului Zimbabwe cu un cerc (se putea la fel de bine asocia cu un trapez), respectiv forma statului Emiratele Arabe Unite cu a unui triunghi (sau jumătate de dreptunghi). Dintre ei, doar unul a menționat o valoare a ariei apropiată de cea reală. 1 din 47! Restul elevilor fie nu au rezolvat deloc, fie nu înțeleg noțiunea de suprafață (nu o exprimă în km pătrați, ci doar în km), fie nu au simțul ridicolului, oferind valori absolut hilare de ordinul câtorva centimetri sau metri pătrați, fie nu raționează corect, asociind teritoriile cu pricina unor simple dreptunghiuri (au înmulțit lungimea cu lățimea)...
Puteau fi gândite și alte metode de rezolvare: fragmentarea teritoriului în pătrățele de 100 x 100 km (10000 km2 fiecare) sau de 50 x 50 km (2500 km2 fiecare), adunându-se apoi toate pătrățelele, inclusiv fracțiunile de pe margini. Teritoriul E.A.U. ar putea fi descompus în mai multe triunghiuri. În afară de cei doi elevi, nimeni nu a mai propus vreo metodă viabilă și logică de calcul.
Fig.5. Model de calcul al suprafeței statului Zimbabwe, prin asocierea sa cu un trapez sau cerc.
Fig.6. Model de calcul al suprafeței statului E.A.U. prin asocierea sa cu un triunghi dreptunghic.
Itemul este inspirat din testările PISA care vizează verificarea capacității elevilor de 15 ani de a-și transfera cunoștințele și competențele în diverse contexte concrete, cotidiene sau profesionale. 95% dintre elevii mei ar fi tras în jos rezultatele PISA.
2. De ce se întâmplă aceasta? Majoritatea covârșitoare a elevilor nu reușesc să depășească stilul învățării mecanice, să iasă din subțirimea celor culese sporadic la oră și să privească imaginea de ansamblu, învățând structurat, transdisciplinar și interdisciplinar.
Să dau câteva exemple: unii elevi au reținut, printre altele, de la lecția despre scara hărții că trebuie „să elimine ultimele 5 zerouri pentru a transforma centimetrii în kilometri” (în cazul scării numerice). Rămânând blocați în această amintire vagă de la oră, pentru ei nu mai conta că aveau pe test o scară grafică, exprimată deja în kilometri... Ei știau că este ceva de tăiat pe undeva și s-au apucat să taie zerouri din bieții kilometri.
Unii elevi mă acuză că „le-am dat prea greu, de matematică. Ce, suntem la Matematică?” Alții se miră că le cer text argumentativ sau că le depunctez stilul execrabil de scriere și greșelile de ortografie. „Păi ce, suntem la Română aici?” Altfel spus, în mentalul elevilor, din păcate și în al altor participanți ai actului educațional, disciplinele ar trebui total separate, fără nicio corelație logică între cele învățate. „Vreți să mai știm aria cercului de acum doi ani? Și ce treabă are asta cu Geografia!?”
Consecințele acestei mentalități se văd în societate: muncitori care montează eronat parchetul și gresia pentru că nu sunt în stare să calculeze o arie, oameni care trăiesc într-o dezordine de nedescris pentru că nu au un simț al gestionării spațiului din cameră, jurnaliști care nu înțeleg mărimea unor teritorii cedate în vreme de război ș.a.m.d. Toate se evaluează din ochi, fără calcul, pentru că, nu-i așa, „școala nu ne-a format pentru viață, ci ne-a învățat doar lucruri inutile”. O formulă tocită la Geometrie sau o lecție despre scara hărții la Geografie sunt pierdere de vreme. Apropo, etimologic vorbind, Geometrie = Măsurarea Pământului. Oare la Matematică se ofuschează cineva că „se fac lucruri prea grele, de geografie”?
3. Implicarea superficială a elevilor în învățare se constată prin analiza rezultatelor de la SUB. I. Chiar dacă au înțeles semnificația emisferelor, a solstițiilor și echinocțiilor sau a opoziției anotimpurilor în cele două emisfere, totuși majoritatea acestor elevi nu se pot hotărî dacă un punct de pe hartă din emisfera sudică pe 21 decembrie are ziua-lumină sau noaptea cea mai lungă din an.
Tot aici, chiar dacă la lecție au înțeles că un fus orar se desfășoară pe 15° longitudine, făcând mai multe exerciții de identificare a orei pe Glob, totuși testul le-a pus dificultăți foarte mari în adunarea și scăderea orelor.
4. La Sub. II (cls. a X-a) peste 90% dintre elevi arată o incapacitate profundă de a face analogii. Majoritatea au înțeles din lecție că statele africane au o rată ridicată a natalității și un bilanț natural pozitiv ridicat, însă la test nu au putut asocia dublarea populației din ultimii 20 de ani cu Uganda.
De asemenea, toți elevii știau din lecție că populația României a scăzut în ultimii 30 de ani. Printr-o situație asemănătoare a trecut și Polonia, cu economie și istorie recentă destul de apropiate de ale noastre. Elevii nu au putut face corelații logice, nu au putut explica de ce datele din tabel aparțin Poloniei, respectiv Ugandei.
5. La sub. III (toate clasele) circa 90% dintre elevi nu își construiesc argumentarea până la capăt, nu aduc exemple concrete în susținerea afirmațiilor, lăsându-l pe cititor să își imagineze „ce a vrut să spună autorul”. Exprimări de tipul „o mișcare de rotație mai lentă/rapidă ar schimba clima, iar omul nu s-ar putea adapta” este incompletă. Cum anume ar modifica clima? De ce? Care sunt efectele? Unde?
La cls. a X-a doar 5% dintre elevi au prezentat introductiv o definiție a natalității sau au exemplificat prin nume de țări cazuri de natalitate ridicată. Doar 2% dintre elevi au formulat argumentări solide, notate cu 3/3p. Restul au primit punctaje între 0 și 2,8p.
În rest sunt aceleași probleme identificate și în articolul anterior, pe care nu le mai reiau, dar vă invit să le parcurgeți aici: Câteva observații în urma evaluării orale și scrise a elevilor mei, Concluziile rămân și ele la fel de frustrante ca în postarea precedentă.
de Ionuț Tudose
22.12.2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu