Rezultatele sondajului lunii august sunt foarte echilibrate, ceea ce demonstrează încă o dată artificialitatea regionalizărilor pe diferite considerente. Regionalizările au în general și scopuri practice, cum ar fi alianțele geopolitice, schimburile comerciale, strategiile de dezvoltare etc. Dar de multe ori ne pierdem în teoretizări interminabile.
De exemplu, unii sunt foarte ofuscați dacă le spui că România este în Europa de Est. Însă spațiul românesc poate fi considerat ca aparținând fiecăreia din cele 4 regiuni amintite în sondaj: Europa de Est, Europa Centrală, Balcani și Regiunea Mării Negre... Depinde din ce perspectivă sunt privite lucrurile: așezarea geografică, condițiile naturale, istoria recentă, structura etnică și culturală etc. Unii se limitează la așezare și condiții naturale. Dar a regiona niște organisme artificiale (statele) după criterii strict naturale (fără a se ține cont de caracteristicile istorice, demografice și economice) constituie o eroare.
Chiar și așa, dacă am lua în considerare doar poziția pe continent, cum am putea spune că România se găsește în Europa Centrală atâta timp cât are ieșire la Marea Neagră, dincolo de care sunt statele asiatice Turcia și Georgia?
Dacă privim harta de mai jos, vom înțelege dificultatea încădrării spațiului românesc într-o anumită regiune: în fiecare caz România ocupă o poziție marginală.
Fig.1. Spațiul românesc încadrat în 4 regiuni geografice diferite
Cititorii Geografilia consideră cea mai potrivită variantă Regiunea Mării Negre (fig.2.).
Fig.2. Rezultatele sondajului lunii august: ”În ce regiune geografică se încadrează cel mai bine spațiul românesc?”
Rezultatele foarte echilibrate se explică și prin prisma locației repondenților: probabil transilvănenii se identifică cel mai bine cu Europa Centrală, moldovenii cu Europa de Est, muntenii, oltenii și dobrogenii cu Regiunea Mării Negre sau Balcanii. Până la urmă unde încadrăm spațiul românesc?!
de Ionuț Tudose
30.11.2016
Un comentariu:
Foarte util si interesant articolul.
Trimiteți un comentariu