Hărți - România martiră

          În acest articol vă sunt prezentate hărți ale memoriei, care nu se găsesc în manualele de istorie sau de geografie. Hărțile României martire surprind rezistența, eroismul și demnitatea poporului român supus la teroarea comunistă. Sutele de mii de țărani, intelectuali, militari, preoți, muncitori, studenți, elevi, bărbați, femei, copii și bătrâni constituie astăzi modelul nostru de moralitate creștină și românească. 

          Ei au cunoscut închisorile, extenuarea fizică, reeducarea prin tortură, munca până la epuizare, lupta armată și prigoana în munți, deportările sau direct glonțul în cap. Au fost prigoniți din pricina credinței în Dumnezeu, a dragostei de țară, a opunerii lor în fața ”paradisului comunist”. Motivele erau de-a dreptul halucinante în cazul multora: erau prea deștepți, erau prea gospodari sau pur și simplu erau români (cazul deportărilor din Bucovina și Basarabia de sub ocupația sovietică). Astăzi nu există român care să nu aibă cel puțin o rudă ce a suferit cumplit din cauza comunismului. Eroii sunt deci chiar în neamul nostru, însă suntem prea absorbiți de mesajul ”impostorilor morali”, care terfelesc demnitatea acestui popor prin mesajul lor nihilist sau batjocoritor, răspândit cu repeziciunea specifică răului în general.

Hărțile memoriei

 Fig.1. Harta gulagului românesc

 Fig.2. Harta gulagului românesc 2

 

Fig.3. Sistemul represiv comunist din România și Moldova 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 

notă Geografilia: Basarabia și Bucovina de Nord au cunoscut represiunea încă din 1940

notă Geografilia: represiunea neo-comunistă a fost resimțită și după 22 decembrie 1989

 

 Fig.4. Principalele nuclee ale rezistenței armate anticomuniste

 Fig.5. Centre ale rezistenței armate anticomuniste cu puncte roșii

(sursa: wikipedia)

Fig.6. Centre ale rezistenței armate anticomuniste 1948 - 1960

cu puncte roșii

  

Fig.7. Document din arhiva securității cu ”zonele de acțiune ale bandelor depistate în perioada 14 sept - 7 nov 1950”. Autoritățile foloseau eticheta”bandiți” nu doar pentru fugăriții din munți, ci și pentru deținuții politici, deportații din Bărăgan, sau familiile acestora

Fig.8. Document din arhiva securității cu ”zonele de acțiune ale bandelor care au rămas nedepistate la data de 7 noiembrie 1950 și care în prezent se urmăresc informativ”

 Fig.9. Localități înființate în Bărăgan în iunie 1951 de familiile deportate aici

(sursa: radubercea)

 Fig.10. Localități înființate de cei deportați în Bărăgan

 Fig.11. Localități din județul Mehedinți

din care s-au făcut deportări în Bărăgan (sursa: radubercea)

 Fig.12. Localități din județul Caraș-Severin

din care s-au făcut deportări în Bărăgan (sursa: radubercea)

Fig.13. Localități din județul Timiș

din care s-au făcut deportări în Bărăgan (sursa: radubercea)

 

 Fig.14. Harta din muzeul Memorialul Durerii de la Sighetul Marmației

 

Fig.15. Harta URSS reprezentând răspândirea lagărelor în care au fost deportați românii din Bucovina de Nord și Basarabia atât în timpul primei invazii sovietice a acestor teritorii românești (1940-1941), cât și după 1944. Câteva zone ale martiriului: Kola, Karelia, lacul Onega, canalul Marea Baltică - Marea Albă, Urali, stepa Kazahstanului, taigaua siberiană...

 

Fig.16. Colaj cu fotografii de arhivă, ce surprind aspecte ale deportării românilor din Bucovina de Nord, Basarabia și ținutul Herța. Scopul era epurarea etnică: desrădăcinarea românilor și rusificarea/ ucrainizarea teritoriilor, proces continuat și după destrămarea URSS de către autoritățile ucrainiene și cele de la Chișinău (sursa: romaniaimaginideierisideazi)

 

Fig.17. Detaliu cu harta României pe ”Icoana noilor mărturisitori români din închisorile comuniste”, pictată de maicile de la mănăstirea Diaconești. Icoana înfățișează martiriul și sfințenia acestor noi pătimitori de factură hristică. Suferința și chinurile, la care au fost supuși pentru credința lor, i-au prefăcut în adevărați urmași ai Domnului Iisus Hristos

 Alte detalii ale acestei icoane minunate pot fi observate aici:

 Fig.18. România pictată în icoana bisericii românești din Ierusalim

 Fig.19. România pictată ca o cetate. În interior sunt adăpostiți atât sfinții, cât și oamenii obișnuiți ce luptă pentru a apărea cetatea de invadatorii ce vin pe mare sau pe uscat

Fig.20. România sau ”Grădina Maicii Domnului”

Căutați adevărul!
          Vă rog să vă informați despre rezistența românească în sursele pe care vi le propun sau în multe altele prezente atât pe internet cât și în librării:

1. Filmele documentar ”Memorialul Durerii”, le găsiți pe youtube. Mai jos este primul episod.

2. Seria nouă ”Memorialul Durerii”. O găsiți aici pe tvr.
3. Site-ul Fericiți cei prigoniți
4. Site-ul Memorial Sighet
5. Cărți pe care le-am citit și vi le recomand cu toată căldura, cu precizarea că seria ”Brazii se frâng dar nu se îndoiesc” are 7 volume, unele găsindu-se în format pdf pe internet (de ex. vol III):

Fig.21. Cărți de memorialistică privind perioada comunistă

          Dacă aveți cunoștință și de alte hărți ale memoriei, vă rog să îmi lăsați link printr-un comentariu sau să îmi trimiteți pe mail: geografilia2010(a)yahoo.com.

___

* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

de Ionuț Tudose

4.10.2015