Lumea contemporană se confruntă cu o serie de probleme politice care țin de relațiile dintre state, în ciuda existenței organizațiilor internaționale menite să aplaneze situațiile conflictuale apărute pe plan intern sau extern.
În realitate, marile puteri, cu interese economice în regiunile devastate de război, pozează în ipostaza de ajutor, prin trimiterea de trupe, armament, având așa-zisul scop „de instaurare a ordinii”.
Utilizarea apelor și resurselor marine, interesul pentru regiunile polare, transporturile maritime prin strâmtori și canale, păstrarea identității statelor în condițiile globalizarii, sunt doar câteva din cauzele izbucnirii conflictelor.
Încă din Antichitate și până în prezent, harta politică a lumii a suferit importante modificări prin formarea, expansiunea și destrămarea imperiilor coloniale în diferite etape și forme de evoluție.
Cu un an în urmă, în 2014, harta politică a lumii era măcinată de conflicte soldate în multe dintre cazuri cu peste 1000 de victime (vezi zonele reprezentate prin culoarea maro, sursa mediafax.ro).
Fig.1. Harta principalelor zone de conflict intern și extern
(Sursă: editare mediafax.ro)
După amploarea conflictului, statele în care se menține o situație tensionată de război sunt următoarele:
1. SIRIA – conflict apărut în 2011 când protestele la nivel naţional împotriva regimului Bashar al-Assad au fost întâmpinate de o ofensivă violentă din partea forţelor guvernamentale.
2. IRAK. Începând cu anul 2011, grupări militante sunnite au intensificat atacurile asupra populaţiei majoritare shiite pentru a submina încrederea în guvernarea shiită. Grupările armate din Irak şi-au intensificat activitatea odată cu războiul civil din Siria. În 2014, insurgenţa a escaladat dramatic după ce Statul Islamic (grupare de rebeli islamiști) a cucerit Mosulul şi zone importante din nordul Irakului, conflictul din Irak fuzionând cu cel din Siria într-unul mult mai letal.
3. UCRAINA. Războiul din estul Ucrainei este un conflict armat în desfăşurare în regiunea Donbas a Ucrainei (Doneţk şi Lugansk). După revoluţia din februarie 2014 şi mişcarea Euromaidan, care s-au încheiat cu înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, şi după anexarea Crimeei de către Rusia, proruşii şi grupările antiguvernamentale au început demonstraţii în estul ţării. Demonstraţiile au escaladat într-un conflict armat între forţele separatiste ale autoproclamatelor Republici Populare Doneţk şi Lugansk şi guvernul ucrainean.
4. ISRAEL (israelieni-palestinieni, în Fâșia Gaza) - conflict început în 1948, după Declaraţia de Înfiinţare a Statului Israel, la 14 mai 1948, Liga Arabă a decis să intervină din partea arabilor palestinieni, intrând cu forţele armate în fosta Palestina britanică şi începând prima fază a Războiului arabo-israelian. Adesea numit "cel mai dificil de rezolvat" conflict din lume, confruntarea a fost marcată de-a lungul timpului de armistiţii şi acorduri de pace (în 1993 şi 2000), dar şi de ofensive israeliene sângeroase. Perioada principală de desfăşurare a conflictului a fost 1964 - 1993.
5. EGIPT – temsiuni legate de incertitudinea politică care a generat proteste, greve și neîncrederea poporului în partidele islamiste. Se mai adaugă conflictele religioase între musulmani și creștinii din diversele părți ale țării.
6. Libia - conflict început în 2011, odată cu sfârşitul Războiului civil din Libia, care a dus la înlăturarea de la putere a lui Muammar Gaddafi. Conflictele violente dintre diverse grupări ale miliţiei şi forţe de securitate ale statului au escaladat în conflictul care are loc în 2014 în Libia. Luptele care se desfăşoară în prezent în Libia sunt cele mai violente de la căderea regimului Gaddafi şi au izbucnit în urma unui atac comis de o grupare armată alcătuită din combatanţi islamişti şi foşti rebeli din oraşul Misrata (la 200 kilometri est de Tripoli). Până în prezent, au fost soldate cu cel puţin 47 de morţi şi 120 de răniţi şi au dus la evacuarea de personal străin diplomatic, precum şi la avertizări privind evitarea călătoriilor.
7. Coreea
- A început în 1945, după divizarea teritoriului în Coreea de Sud şi Coreea de Nord în urma victoriei Aliaţilor în Al Doilea Război Mondial.
- Războiul Coreean (1950-1953) a lăsat cele două Corei separate prin Zona Demilitarizată Coreeană, de la Războiul Rece până în anii 2010. În anii 2000 relaţiile dintre cele două părţi s-au îmbunătăţit, guvernele liberale din sud arătând mai multă prietenie faţă de nord în comparaţie cu guvernele precedente. Situaţia s-a schimbat ulterior, sub conducerea preşedintelui conservator sud-coreean Lee Myung-bak, care s-a opus dezvoltării continue a armamentului nuclear în Coreea de Nord. După moartea liderului suprem al Phenianului Kim Jong-il, succesorul său Kim Jong-un a pornit un război la nivel de declaraţii cu Statele Unite şi Coreea de Sud, pe care ameninţă cu lansări de bombe nucleare.
- În prezent, relaţiile dintre cele două Corei nu par să arate tensiuni grave. Criza a fost marcată, în 2013, de o escaladare extremă a retoricii lui Kim Jong-Un, ale cărui acţiuni şi declaraţii sugerau atacuri nucleare iminente împotriva Coreei de Sud, Japoniei şi Statelor Unite.
Alte zone aflate în conflict, potrivit International Relations:
Afganistan - Soarta guvernului este nesigură, în timp ce comunitatea internaţională retrage din forţe, iar cele talibane persistă.
Nigeria - O grupare islamistă violentă a instigat în nord la violenţe repetate, bombardamente şi atacuri guvernamentale ca reacţie. În 2011 teroriştii islamişti au aruncat în aer sediul ONU, iar în prezent ucid femeile care vaccinează locuitorii împotriva poliomielitei. Luptele se extind uneori şi în statul vecin Camerun.
Republica Democrată Congo - Grupele de menţinere a păcii au suprimat o grupare armată în estul ţării, iar în 2014 încercau să dezarmeze o alta. Lupte sporadice dar violente continuă în zone din est.
Sudanul de Sud - După un lung război între nord şi sud, sudul a votat pentru independenţă, dobândită în 2011. Sudanul de Sud a intrat apoi într-un război civil sângeros cu nuanţe etnice care potrivit rapoartelor a dus la moartea a zeci de mii de oameni. Un armistiţiu destul de şubred este în vigoare din mai 2014.
Republica Centrafricană - Au loc lupte grave între musulmani şi creştini, cu potenţial de genocid. Confruntările nu sunt continue, dar ating niveluri mari de violenţă. Un armistiţiu a intrat în vigoare la 30 iulie 2014.
India - Au loc insurgenţe maoiste, în prezent derulându-se un armistiţiu cu o grupare centrală.
Mali - Islamiştii au fost îndepărtaţi în nord de către francezi, dar insurgenţa etnică ameninţă să înceapă din nou. Un armistiţiu a intrat în vigoare în mai 2014.
Filipine - Lupte sporadice cu militanţi islamişti în insulele sudice.
Rusia - Bombardamente sporadice din partea militanţilor islamişti din sud, inclusiv din Cecenia.
Somalia - Trupe din Uniunea Africană (majoritatea din ţări apropiate, ca Uganda) au reasigurat controlul guvernamental asupra tuturor oraşelor majore, în timp ce militanţi al Shabab din zonele rurale bombardează ocazional oraşe lipsite de acest control.
Sudan - Genocidul din Darfur a avut loc în 2004, dar incidente brutale continuă să apară. Rebelii rămân activi.
Yemen - Guvernul post-Saleh a înregistrat câteva succese împotriva militanţilor islamişti, care au preluat controlul asupra unor oraşe din sud, dar lupte pe baze etnice au izbucnit în nord.
Surse:
Mândruț O., 2004, Manual de Geografie pentru cls. a X-a, ed. Corint
Mediafax, Pericolele care amenință lumea
de Gabriel Velcu
12.10.2015
4 comentarii:
Si despre Mexic? chiar sta alaturi de Ucraina si Siria la capitolul violente?
Mexicul este una dintre regiunile cele mai afectate de conflicte armate: între cartelurile de droguri, între ele și autorități. De asemenea, există tensiuni armate între populația amerindiană (defavorizată social, politic și economic) și celelalte etnii dominante (metiși și albi).
Fiind o țară îndepărtată, ale cărei conflicte ne afectează mai puțin în mod direct, situația este mai puțin mediatizată în Europa...
Sa speram ca se vor termina aceste conflicte in viitorul apropiat.
vreau si eu despre columbia
Trimiteți un comentariu