Încă din clasele primare, elevii sunt deprinși cu noţiunea de orizont, pe care îl descriu ca fiind suprafața de cer și de pământ pe care o captează cu privirea până la linia orizontului, suprafață în care observă numeroase obiecte.
Unii autori definesc orizontul local ca fiind „vecinătăţi ale unei localităţi în care se pot face excursii geografice de maxim o zi” [1], sau ”spațiu situat în jurul localității natale pe o rază de 40-50 km, incluzând toate caracteristicile terenului” [2]. C. Giurcăneanu şi colaboratorii săi (1983) precizau că orizontul local înseamnă ”un spaţiu determinat ca întindere care înconjoară localitatea de reşedinţă”.
Orizontul local este acel spațiu care se întinde cât cuprinde vizibilitatea omului, depinzând și de relief, care, în zona montană, este limitat de culmile ce încadrează depresiunea. Orizontul local înseamnă zona în care se află localitatea noastră, incluzând toate caracteristicile reliefului și peisajului cultural. Altfel zis, orizontul local înseamnă natura și mediul antropic care ne înconjoară şi ne angrenează în mersul ei.
Activitatea de predare-învățare a geografiei în ciclul gimnazial poate și trebuie să fie completat și exemplificat cu aplicații practice efectuate în orizontului local, având loc și consolidarea și formarea la elevi a priceperilor şi deprinderilor necesare învățării geografiei.
Geografia este una din ştiinţele care propune o arie largă de cunoştiinţe despre natură şi societatea umană, este ilustrarea cumulării unor cunoştinţe și competențe despre realitarea existentă, este știința care ne oferă răspunsul la întrebarea “de ce?” în legătură cu o serie de procese și fenomene care au loc în apropiere sau în zone îndepărtate.
Explicarea obiectelor, fenomenelor şi proceselor geografice aflate în starea lor naturală, în mediul înconjurător apropiat, unde elevul are contact direct cu realitatea, este succedată de activități de investigare în orizontul apropiat precum:
* reprezentări cartografice și întocmirea de hărţi tematice,
* studiul reliefului, tipurilor de roci, minerale, formelor de eroziune,
* studiul rețelei hidrografice din localitate,
* observarea și descrierea elementelor climatice,
* observaţii asupra faunei și vegetației; protecţia mediului înconjurător,
* studiul populației locale.
Prin investigarea orizontului local se dorește:
1) Dobândirea și înțelegerea unor concepte din domenii ca geografia, istoria, biologia, științele naturii, fizica, chimia.
2) Învățarea și exersarea unor metode simple de cercetare a realităţii înconjurătoare (observare, înțelegere, analiză, comparare, sintetizare). Prin aceasta se pot determina diferite competențe specifice (de exemplu, prezentarea principalelor caracteristici ale reliefului, ale cadrului biogeografic, ale climei; identificarea trăsăturilor definitorii ale localităţii de reședință; analiza relaţiilor între componentele naturale şi cele umane).
3) Elevii să folosească metode și procedeuri de investigare a realităţii.
4) Elevii să elaboreze activități de cercetare independentă în orizontul apropiat.
5) Elevii să-și însușească corect relaţiile dintre elementele observate, înţelegând caracterul lor structurat.
Prin studierea orizontului local, fie că se desfășoară în lecţiile desfăşurate în sala de clasă, fie prin intermediul activităților extrașcolare, se poate determina dezvoltarea abilității de analiză şi investigare a unor elemente geografice. Prin observare directă, prin adunarea de materiale şi interpretarea acestora, elevii pot efectua lucrări de tipul referatelor, proiectelor, portofoliilor, afișelor. Realizarea unor astfel de materiale duce la dezvoltarea la elevi a dorinței de studiere şi de analiză, acordându-le avantajul de a emite conform cunoştinţelor și competențelor acumulate ipoteze și concluzii privitoare la caracteristicile unor elemente, fenomene şi procese investigate. Ca un exemplu, vizitele la firme din comună, la muzee, instituţii publice, îngăduie elevilor să statornicească unele concluzii referitoare la activităţile socio-economice din localitate. Asemănător, pot fi studiate şi alte elemente rurale: evoluţia în timp şi dezvoltarea socio-culturală, studiul peisajului cultural, analiza problemelor de mediu etc.
6) Elevii să conceapă analize ale componentelor orizontului local prin prisma interdisciplinară. Privitor la învăţarea elementelor antropice, copiii pot descrie pe baza observaţiei directe, pot folosi cunoştinţe și competențe obținute la istorie (privitoare la evoluția așezărilor umane), la biologie (în investigarea mediului înconjurător) sau la chimie (în analiza, aerului, apei, solurilor). Elevii devin capabili să cerceteze, să descrie şi să prezinte obiective turistice, obiective culturale, să descrie specii ale biosferei caracteristice orizontului local, să înţeleagă relaţionarea dintre mediul natural şi cel antropic din perspectivă interdisciplinară, să prezinte evoluţia spaţiului orizontului local.
7) Elevii să utilizeze cunoştinţele și competențele formate anterior în scopul efectuării de activităţi şi lucrări practice. Elevii desfăşoară în teren activităţi practice diverse pentru a studia orizontul local: observare directă, culegerea de material pentru analiza ulterioară, fotografii și filme, adunare de informaţii pentru referate şi portofolii. Prin înbinarea teoriei cu practica se ajunge în a asigura învăţarea componentelor naturale şi antropice din orizontul local la nivel superior.
Studierea în școală a orizontului local are mare importanță deoarece elevii:
● primesc informaţii despre mediul local în care trăiesc într-o altă formă decât știu ei deja;
● recunosc prin observare directă dirijată componentele și relațiile între acestea;
● înţeleg problemele cu care se confruntă mediul local și caută soluții de remediere;
● îşi dezvoltă și valorifică abilitatea de investigare sub îndrumarea profesorului;
● îşi educă deprinderea de a investiga, aduna, prelucra, sintetiza datele şi informaţiile despre anumite procese, fenomene, elemente observabile în localitate și împrejurimi;
● obțin dorinţa de cunoaştere și informații.
Prin aplicaţiile practice se au în vedere cunoaşterea obiectelor, fenomenelor și faptelor geografice, cantitățile şi calitățile acestora, identificarea lor pe harți, deslușirea legăturilor între aceste componente.
Deoarece geografia cuprinde în arealul ei de cercetare obiecte şi fenomene care se află pe un spaţiu mai extins, lucrările practice trebuie efectuate în mare parte în orizontul local, iar în școală rămâne realizarea aplicațiilor practice pe hartă, organizarea colecţiilor de materiale prelevate, confecţionarea de modele, organizarea de expoziții tematice.
Înaintea cercetărilor din teren se efectuează cercetarea pregătitoare în ”birou” (cabinetul de geografie, sala de clasă, domiciliul profesorului sau elevului, biblioteca, instituţiile publice).
În activitatea de birou se fac studii precum: studiul bibliografiei pentru efectuarea cercetării dorite, studiul hărților comunei și zonei înconjurătoare, acumularea de informații necesare cercetării diferitelor componente şi fenomene (informațiile pot fi date climatice, pedologice, hidrologice, demografice, sociale, economice), întocmirea unor chestionare, modele de interviu sau discuţii, care urmează a fi folosite în obținerea de date noi cu privire la aspecte demografice, economice şi sociale.
Important este ca profesorul să aleagă lucrări practice adecvate cunoştinţelor și competențelor elevilor şi adaptate materialului ce se predă.
Studii geografice ale orizontului local se pot realiza şi în cadrul activităţilor didactice extraşcolare cum sunt: excursia, drumeția și vizita. Acestea reprezintă un mijloc didactic important pentru că dă elevilor posibilitatea de a observa, cerceta şi cunoaște în mod direct diverse aspecte geografice din natură, precum și să colecţioneze material didactic util pentru lecțiile viitoare. În funcție de sarcina didactică, activitățile didactice extrașcolare cu caracter geografic pot fi organizate:
- înaintea parcurgerii unei lecții sau unități de învățare, având scopul pregătirii elevilor pentru formarea competențelor și cunoștințelor ce vor urma a fi dobândite,
- în vederea comunicării de cunoștințe și formării de competențe,
- după încheierea unei lecții sau unități de învățare în scopul fixării cunoștințelor și competențelor specifice obținute.
În lecțiile desfășurate în ”natură” sau în spațiul școlii, pun accentul pe cunoașterea componentelor vizibile ale orizontului apropiat. Am organizat, spre exemplu, lecții de recunoaștere în teren a structurii petrografice, elevii având posibilitatea să observe orizonturile de gresie și cele argilo-marnoase. Tot cu această ocazie, observînd stratele sedimentare și înclinarea versantului studiat, elevii și-au dat seama de modul de formare și declanșare a alunecărilor de teren.
A fost reliefat faptul că procesele gravitaționale de felul alunecărilor de teren se petrec datorită unor factori diverși precum: pante cu grad mare de înclinare, compoziția rocilor de tip sedimentar, prezența stratelor acvifere ce apar la suprafață pe versant, defrișări ale unor suprafețe mari de pădure, precipitații abundente.
Având în vedere cele observate, dar și faptul că mulți dintre elevi au părinții agricultori, s-au înțeles lesne măsurile de prevenire și combatere a proceselor de versant cum ar fi: plantarea de arbori pe pante, arături făcute de-a curmezișul pantei, evitarea pășunatului în exces.
Observând și analizând relieful orizontului apropiat, s-au evidențiat componentele muntelui:
- vârful: - cea mai înaltă parte a culmii muntelui,
- este de formă rotunjită, dar pot fi și forme conice, ascuțite, piramidale;
- interfluviul: - partea superioară a unei forme majore de relief,
- este alungit, îngust, prezintă denivelări mari şi înclinări la munte;
- versantul: - partea înclinată a unui mune;
- valea: - formă de relief minoră, îngustă și alungită, formată şi parcursă de un râu;
- culmea: - partea înclinată a muntelui, de la poale la vârf;
- poale: - baza muntelui,
- partea aproape netedă din fața muntelui;
- pas: - partea îngustă și mai coborâtă aflată între munți; trecătoare.
S-au efectuat observații - pe teren, dar și folosind harta localității în sala de clasă – și asupra
hidrografiei orizontului apropiat, evidențiindu-se ca aspecte: bazinul hidrografic, râurile, văile râurilor, lacurile, apele subterane.
Elevii au fost informați că bazinul hidrografic înseamnă teritoriul de unde provin apele unui râu. Aceștia și-au dat seama că relieful bazinului hidrografic al râului nu a fost întotdeauna la fel ca în prezent, evoluția sa fiind determinată de factori diverși precum:
o precipitaţii - care prin scurgerea lor gravitațională determină eroziunea solului și scoarței
terestre;
o vântul - produce și acesta eroziune a terenului prin deplasarea unor cantități de material pietros
și sol;
o vieţuitoarele - care prin crearea de galerii, poteci, canale, ș.a., modifică structura solului;
o omul - transformă peisajul natural prin lucrări agricole, amenajări funciare, construcții, ș.a.;
o aspectul terenului - înclinarea pantei, altitudinea, forma, expoziţia,
o poziţia geografică a terenului pe care se suprapune bazinul hidrografic;
o tipul de roci existente;
o gradul de acoperire cu vegetație a suprafeței de teren;
o deplasările sau alunecările de teren.
În orizontul local, elementele hidrografiei sunt mai lesne de studiat pentru elevi, investigarea
acestor elemente putându-se face pentru:
• râuri - determinându-se originea, lungimea și lățimele albiei, debitul, direcția de scurgere,
viteza de scurgere;
• lacuri - stabilindu-se modul de formare, așezarea geografică, altitudinea la care se află,
suprafața, adâncimea, fluctuațiile de nivel;
• ape subterane - putându-se afla, calitatea, cantitatea, gradul de mineralizare.
Temele legate de vegetație, faună și soluri sunt ușor de enunțat din partea profesorului și ușor de asimilat de elevi, întrucât se pot realiza printr-o observație și analiză a mediului înconjurător din localitate. Studiul vegetației s-a făcut pe baza răspândirii covorului vegetal (gradul de acoperire, specii ale vegetației ierboase, modul de utilizare a acesteia) și a componenței esențelor de arbori și arbuști. Elevii știu ce specii au mare răspândire în zona Câmpulungului, care este etajarea vegetației arborescente, precum și foloasele aduse localnicilor, dar și să evidențieze exploatarea iresponsabilă a pădurii.
Speciile faunistice sunt cunoscute de asemenea de către elevi, făcându-se și legătura răspândirii acestora cu etajele de vegetație, condițiile climatice, forma de relief.
Cercetarea solului s-a făcut prin identificarea tipurilor de sol după caracteristicile fiecăruia: grosime, textură, culoare, profil.
Pentru a fi studiată vremea și clima orizontului local, elevilor li se explică inițial termenii de vreme și climă.
Vremea este dată de caracteristicile atmosferei la un moment dat într-o zonă restrânsă teritorial; vremea este schimbătoare. Vremea se studiază simplu, prin constatare directă asupra aspectelor referitoare la temperatura aerului, mișcările aerului, gradul de acoperire cu nori a boltei cerești, alte fenomene meteo. Vremea se mai studiază pe baza observațiilor meteorologice și interpretarea datelor. Cu indicațiile profesorului, elevii efectuează:
- observații asupra strălucirii Soarelui: durată, intensitate;
- observare a norilor: gradul de acoperire a cerului cu nori, culoarea acestora, altitudine la care se află;
- observarea formelor de precipitaţii atmosferice;
- stabilirea direcţiei, intensității și duratei vântului - cu ajutorul unei panglici legate de un stâlp.
Observarea și analizarea fenomenelor meteorologice se face pe o perioadă mai lungă de timp, elevii fiind instruiţi să utilizeze aparate și instrumente simple. Observațiile sunt efectuate zilnic (dimineața, la amiază și seara), datele fiind trecute într-un caiet special.
Aspectele de natură socio-economică se regăsesc în geografia orizontului local, de interes fiind elemente precum: vechimea de locuire a teritoriului comunei, numărul locuitorilor,densitatea populației, evoluția numărului de locuitori în decursul timpului, mobilitatea populației, demografie, structura populației, viața culturală și socială, traditiile și obiceiurile locale. Pentru studierea elementelor de factură socio-economică am apelat la datele statistice puse la dispoziție de Primărie, precum și la investigații efectuate prin chestionare și interviuri.
Pentru învăţarea geografiei, cunoaşterea orizontului apropiat și local determină abordarea unor aspecte prin punerea într-o postură nouă a comunităţii locale în care este situată școala; de asemenea, sunt evidenţiate elemente specifice pe care geografia ca disciplină şcolară le abordează în cercetarea amănunțită a orizontului local, din perspectiva raportului dintre comunitate şi teritoriu.
Note
[1]Vulcu B. - Aplicaţii practice la geografie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979, p.75
[2]Mândruț O. - Cercetarea elementară a orizontului local și apropiat. Ghid metodologic, Institutul de Științe ale Educației, București, 2008, p.12
Bibliografie
GLIGOR VIOREL, (2011), Geografie aplicată și planificarea teritoriului. Suport de curs, Cluj Napoca.
GIURCĂREANU CLAUDIU şi colab. (1983), Îndrumător metodic pentru organizarea activităţilor turistice cu elevii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
ILINCA NICOLAE, MÂNDRUȚ OCTAVIAN, coordonatori (2006), Elemente de didactică aplicată a geografiei, Editura CD Press, București.
LUNCAN RADU, PREDESCU NICOLAE, (1971), Cunoașterea geonaturală a orizontului local, Editura Didactică și Pedagogică, București.
MÂNDRUȚ OCTAVIAN, (2007), Orizontul local în învățarea geografiei, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământul rural, București.
MÂNDRUȚ OCTAVIAN, (2008), Cercetarea elementară a orizontului local și apropiat. Ghid metodologic, Institutul de Științe ale Educației, București.
VULCU BUJOR, (1979), Aplicaţii practice la geografie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Autor: Cătălin Lungeanu
Școala Gimnazială Sadova, Suceava
18.10.2015
Un comentariu:
Foarte interesante aceste activitati.
Trimiteți un comentariu