Introducere în OpenStreetMap

          Web mapping-ul reprezintă procesul dezvoltării, implementării, generării și furnizării de hărți pe web. Folosirea datelor geografice în mediul digital este conectată de unii cercetători cu termenul de neogeografie (Udell, 2005). Clasificările obișnuite ale hărților web ne arată existența unei categorii speciale, și anume accea a hărților colaborative.

          Acestea sunt de fapt agregări de hărți web și conținut generat de utilizatori (persoane individuale sau entități). Cel mai bun exemplu în acest sens este proiectul OpenStreetMap (http://www.openstreetmap.org/), fondat de Steve Coast în 2004, ce încearcă să construiască o hartă liberă și editabilă a lumii. Ideea din spatele acestui proiect a fost aceea de a încuraja distribuția datelor geo-spațiale libere, pentru ca ele să poată fi utilizate de către oricine. Datele OpenStreetMap sunt publicate sub o licență ce permite redistribuirea, încurajând utilizarea liberă a acestora.
          Pornind de la ideea de OpenStreetMap, au apărut și alte proiecte, precum OpenCycleMap (dedicată bicicliștilor), OSMTransport (transport în comun) sau OpenPisteMap (pentru schiori).
          La OpenStreetMap poate contribui oricine, iar contribuțiile pot fi de mai multe feluri. Conceptul din spatele acestei inițiative este cel de VGI – Volunteered Geographical Information, ce semnifică valorificarea uneltelor pentru a crea, asambla și disemina date geografice puse la dispoziție în mod voluntar (Goodchild, 2007).
          Utilizatorii dispozitivelor GPS pot folosi traseele parcurse, salvându-le și apoi exportându-le într-un format uzual, în general acesta fiind *.gpx (GPS Exchange Format). Traseele respective încărcate în baza de date OSM pentru a fi disponibile (sau nu, existând posibilitatea ca traseele să nu fie făcute publice) utilizatorilor ca suport pentru viitoarele străzi, poteci, alei, etc.
          În cazul în care se dorește evitarea terenului, se pot folosi editoarele (online, precum Potlach http://wiki.openstreetmap.org/wiki/Potlatch, sau desktop, precum JOSM http://josm.openstreetmap.de//). Aceste editoare utilizează, pe baza unui acord cu Yahoo Maps, imaginile satelitare la scară mică (disponibile și pentru o parte a României). Folosind editoarele se pot trasa străzi, case, corpuri de apă, etc. pe baza imaginile furnizate, asemănător cu digitizările ce se efectuează în softuri GIS.
          Una din opțiunile OSM cele mai utilizate de către non-contribuitori este cea de export al imaginilor, aceasta permițând alegerea formatului, a scării și a zonei de export.

Figura 1. Exemplu de export – centrul orașului Slănic-Moldova

          Puterea adevărată din spatele proiectului OpenStreetMap stă însă în posibilitatea de accesare a oricăror date din spatele hărții și folosirea acestora în softuri GIS sau pentru încărcarea în receptoare GPS. Datele actualizate zilnic, pe state, se găsesc la http://download.geofabrik.de/osm/ , în format *.osm sau *.shp.

Figura 2. Lucrul cu datele OSM în JOSM – centrul orașului Slănic-Moldova 

          Avantajele utilizării OpenStreetMap în detrimentul altor soluții asemănătoare (Google Maps, Yahoo! Maps, Bing Maps):
          - Informațiile sunt libere și pot fi folosite în scopuri comerciale;
          - Actualizările sunt rapide iar hărțile rezultate pot fi actuale și foarte precise;
          - Este un proiect colaborativ, unde experiența se poate transmite între utilizatori;
          - Este relativ ușor de folosit și nu implică o pregătire specială inițială;

          Punctele slabe ale proiectului OpenStreetMap ar fi următoarele:
          - Compatibilitatea redusă cu majoritatea aplicațiilor;
          - Riscul editărilor abuzive, ca și în cazul Wikipedia;
          - Probleme privind aplicarea unor standarde pentru anumite tipuri de informații;

          Pentru România, a fost pus la punct un proiect dedicat, http://wiki.openstreetmap.org/wiki/WikiProject_Romania , ce reprezintă un punct de plecare pentru oricine ar dori să se implice. Printre cele mai bine reprezentate orașe românești amintim Galați (vezi evoluția acestuia în OSM http://www.youtube.com/watch?v=WErGHN_BIh4&feature=player_embedded ), București, Timișoara, Câmpulung Moldovenesc, Suceava și altele.
          Comunitatea OpenStreetMap România încurajează orice fel de participare la acest proiect colaborativ, fie că este vorba de date brute, digitizări de pe imagini Yahoo! sau editări. Prin intermediul comunității Geo-Spațial, OSM a început să fie popularizat la scară mai mare, acest lucru reflectându-se în creșterea interesului pentru această soluție de hartă web.
          Utilizarea OpenStreetMap ar trebui susținută inclusiv la nivelul instituțiilor de învățământ superior, întrucât ar putea reprezenta o sursă de date pentru activitatea didactică și pentru lucările științifice ale studenților.

          Bibliografie
Goodchild, M.F. (2007) Citizens as sensors: the world of volunteered geography. GeoJournal, 69(4):211-221
Udell, J. (2005) Annotating the planet with Google Maps: open, XML-based design makes it a service factory for the geospatial Web, InfoWorld, accesat 16 noiembrie 2010.
http://www.openstreetmap.org/ – accesat în noiembrie 2010
http://www.mapguy.wordpress.com/ - accesat în noiembrie 2010
http://www.en.wikipedia.org/- accesat în septembrie și noiembrie 2010
http://www.earth.unibuc.ro/ - accesat în septembrie și noiembrie 2010

de Cezar B.

20.11.2010