De ce e mai cald vara decât iarna?

           Ar părea o ȋntrebare cel puţin ciudată. Dar un răspuns pe ȋnţelesul tuturor merită dat cu siguranţă.


Fig.1. Orbita (elipsa) Pământului ȋn jurul Soarelui





           Cauzele sunt de natură astronomică
          Se ştie faptul că Pământul execută o mişcare anuală ȋn jurul Soarelui pe o traiectorie (orbită) ȋn formă de elipsă (un „cerc turtit” cu două „centre” numite focare). Soarele reprezintă unul dintre cele două focare. Aşadar, de-a lungul anului, distanţa dintre Pământ şi Soare se modifică. Totuşi, când Pământul este cel mai aproape de Soare (la periheliu, ȋn luna ianuarie), este iarnă ȋn emisfera nordică ȋn ciuda faptului că Terra primeşte cu 6,9% mai multă energie decât ȋn iulie, la afeliu (după astronomic.ro).
          Această discrepanţă se explică printr-o altă cauză de natură astronomică. Pământul execută o mişcare de rotaţie zilnică ȋn jurul propriei axe. Această axă, după cum se observă şi ȋn fig.1., nu este perpendiculară pe planul orbitei Pământului, ci este ȋnclinată faţă de aceasta la un unghi de 23,5 grade. După cum se poate observa ȋn fig.1., ȋn funcţie de momentul anului, Pământul ȋşi expune mai mult spre Soare fie emisfera nordică, fie emisfera sudică. Datorită acestei ȋnclinări, ȋn ianuarie, ȋn emisfera nordică, unghiul de incidenţă format de radiaţia solară cu suparafaţa terestră este mai mic. De aceea, putem observa ȋn ianuarie o poziţie mult mai coborâtă a Soarelui pe bolta cerească. Cu cât unghiul de incidenţă este mai strâns, cu atât creşte ponderea radiaţiei reflectate de suprafaţa terestră şi atmosferă ȋnapoi ȋn spaţiu. La fel cum o piatră aruncată cât mai paralel cu suprafaţa unui lac va executa acele „salturi de broscuţă”, aşa şi razele solare ce cad pe suprafaţa externă a atmosferei şi pe cea terestră sub un unghi cât mai ascuţit vor fi reflectate ȋn spaţiu.


 

Fig.2. Poziţia Soarelui pe bolta cerească vara (a) şi iarna (b) pentru zona temperată.



          Pe deasupra, cu cât poziţia Soarelui pe bolta cerească este mai coborâtă (deci cu cât unghiul de incidenţă este mai strâns) cu atât un fascicul solar considerat va fi proiectat pe o suprafaţă terestră mai extinsă. Deci, aceeaşi cantitate de căldură este repartizată pe o suprafaţă mai mare iarna (fig.2b) decât vara (fig.2a). Toate acestea anulează cu mult acel avantaj de 6,9 procente de energie ȋn plus primită in ianuarie.

          De ce vara este mai caldă ȋn emisfera nordică decât ȋn emisfera sudică
          Văzând condiţiile de mai sus, logic, ȋn emisfera sudică iarna şi vara sunt inversate faţă de emisfera nordică. Deci, ȋn ianuarie Terra expune spre Soare mai mult emisfera sudică. In plus, ȋn ianuarie Terra se află cel mai aproape de Soare (primind cu 6,9% mai multă energie). Dacă se ȋnsumează cele două condiţii, am putea trage concluzia că vara ȋn emisfera sudică (ianuarie) ar fi mai arzătoare decât vara din emisfera nordică (iulie). De asemenea, din aceleaşi cauze s-ar putea crede că iernile emisferei sudice (iulie) sunt mai aspre decăt cele din emisfera nordică (ianuarie).
          Totuşi, se ştie că amplitudinea termică anuală la latitudini medii, temperate ȋn emisfera sudică este mai mică decât ȋn emisfera nordică. Clima mai moderată a emisferei sudice este generată de cauze terestre: raportul ocean / uscat este mult mai mare pentru emisfera sudică. Se ştie că apa are rol moderator climatic, prin capacitatea sa calorică ridicată, absoarbe şi cedează căldura mai greu decât uscatul, reducând amplitudinile termice.

          Concluzie
          Aşadar, mişcarea de revoluţie şi ȋnclinarea axei Pământului conlucrează la formarea anotimpurilor, la primirea diferenţiată de energie de la Soare, aşa cum sugerează şi fig.1. unde sunt semnalate poziţiile Pământului pe orbită la echinocţii şi solstiţii. In legătură cu aceasta, ştiaţi că la echinocţiu ziua nu este egală cu noaptea?
___
Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.

Autor: Tudose I., 05.10.2010

23 de comentarii:

  1. Explicatia conform careia vara din emisfera nordica ar fi mai calda decat cea din emisfera sudica nu este adevarata. Tocmai cauza despre care ai vorbit la-nceput ca Pamantul la periheliu se afal mai aproape de Soare( fapt ce se petrece in timpul iernii din emisfera nordica) face ca media termica a verii din emisfera sudica sa fie cu 3 pana la 5 grade celsius mai mare mare decat cea din emisfera nordica, chiar si cu intinderea mai mare a suprafetelor de apa. Deasemnea iarna emisferei sudice este mai rece decat cea din emisfera nordica tot din cauza pozitiei Pamantului fata de Soare la afeliu( cand e iarna in sud si vara in nord). Plus de asta in sud exista in timpul iernii un spatiu foarte vast in care actioneaza curentul oceanic rece al vaturilor de Vest, acesta determinand conditii foarte aspre de clima, in unele insule precum Kerguelen( aflate aproape de 45 de grade latit.), conditii ce se aseamana mult cu cele din tundra.

    RăspundețiȘtergere
  2. Trecand peste formalitatile si conformitatile necesare, dar neaplicate, aduc in discutie doar exemplul dat de tine, al Curentului Vanturilor de Vest. Cand vine vorba de clima unei Emisfere, un curent din cadrul acelei Emisfere nu raceste si nici nu incalzeste clima Emisferei respective, din urmatorul motiv: Curentul este rezultat al conditiilor climatice din Emisfera respectiva. El este un sistem integrat in sistemul hidroclimatic al Emisferei respective. El apare in urma procesului natural de amestec, realizand totodata modificari termice asupra climatelor LOCALE, ci nu asupra intregii emisfere. Daca am intr-o ceasca cafea si zahar si incep sa le amestec, la sfarsit voi avea tot cafea si zahar, nu doar cafea.
    Iar despre problema "Vara din Emisfera Nordica e mai racoroasa decat Vara din Emisfera Sudica" nu am ce zice. Eu am adus o argumentatie, tu una, oricare poate sa aduca alta. Important este ca problema asta nu are nicio importanta. :D Si nici nu merita prea multa bataie de cap. Porumbul tot se va face, iar ce a fost mai intai, oul sau gaina, tot nu vom sti.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu m-am deranjat sa citesc un stiati-ca pe care oricine trebuia sa-l stie de pe la sapte ani, dar asta dovedeste ca m-am plictisit in asa hal incat sa intru si comentez pe mizeria asta de megabiti de server ocupati dampulea, 'revista' de geografie. Voila! Ah, sunt un mare fan, apropos!

    RăspundețiȘtergere
  4. probabil ca este necesra introducerea in ecuatie si a calotelor glaciare...

    RăspundețiȘtergere
  5. interesant ar trebui explicata pe intelsul copiilor

    RăspundețiȘtergere
  6. NU AM INTELES AMAI NIMIC!TREBUIE SA VORBITI ASA INCAT SA INTELEAGA SI COPII!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ca sa te corectez, ca sa inteleaga idiotii. Daca esti un om normal la cap din desenelea alea iti dai seama despre ce e vorba. Daca tragi la sapa si nu vrei sa evoluezi, nu vei intelege niciodata.

      Ștergere
    2. nu-i asa, raspunsul tau este cat se poate de nervos...daca ai primit o observatie te gandesti unde este lacuna, eu am invatat mereu din critici si apoi orice scriem trebuie sa fie exact ca pentru copii, adica expus clar si cu multe explicatii daca tema o impune, intrucat ceea ce scriem nu este doar pentru cei cu studii in domeniu ci pentru un tot publicul cititor!

      Ștergere
  7. Asa este, articolul nu e chiar pe intelesul tuturor. Voi incerca sa pun articole sa le inteleaga si copiii.

    RăspundețiȘtergere
  8. bine ca stiti voi cei ce a ti invatat la 7 ani,altii invata mai tirziu,ce aveti cu ei?

    RăspundețiȘtergere
  9. Buna expunere.
    Tot respectul pentru care au invatat asa ceva la 7 ani.
    Cred e destul de greu ca o astfel de informatie, la 7 ani, sa ai rabdare sa o asculti, sa o intelegi si sa o mai tii minte.
    Cei care au copii de 7 ani (sau mai mult) stiu ce vorbesc (cred) ....

    RăspundețiȘtergere
  10. in anul 2009 am trimis la ziarul Adevarul oscrisoare in care aratam ca studiez "FENOMENELE EXTREMEME"din anul 1997 si am gasit cu aproximatie de 80-90 la suta cauza lor si nu m-au crezut ceea ce va pune in pericol viata pe Pamint cu fiecare trecere a P AMINTULUI CIT MAI APROAP DE SOARE ,pentru ca se incarca cu energie din ce in ce mai mare.pericolele sunt trei: medical(cancere in primul rind) teluric:cutremure mari si dese si al treilea aspect:schimbarea totala a climei(uragane nemaiintilnite ca intensitate....si alte fenomene stranii).Rog pe Domnul Mironov sa discutam despre aceasta problema fiindca poate sa fie prea tirziu cu cit se va incarca cu energie PAMINTUL. BRAILA STR RADU I PERIANU NR1 BLOC B7 AP.13.INCA VREO 2 ROTATII A PAMINTULUI SI SE POT ACTIVA SI VULCANII DE LA NOI,TIBLES,GUTII,VRANCEA,BANAT IN CONCLUZIE TOT LANTUL CARPATIC.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă rog să aveți grijă ce postați, deoarece blogul este citit și de copii și v-ar putea crede.

      Ștergere
  11. Explicatiile oferite sunt suficiente pentru cei care le pot intelege. Cei care nu le intelegeti nu va bateti capul.

    RăspundețiȘtergere
  12. Sunt multe informații condensate într-un articol foarte scurt... De aceea este dificil de înțeles.

    RăspundețiȘtergere
  13. Ce este atat de dificil?! Numai uitandu-ma la prima figura am priceput, nu ca nu as fi stiut din copilarie, de la scoala, dar imaginea e sugestiva. Ce este greu de inteles?

    RăspundețiȘtergere
  14. Nu pot sa inteleg. Radiatia soarelui sau caldura soarelui... cade pe pamant... suprafata rotunda... CUM adica cade la un alt unghi? E absurd. Explicatia mi se pare tembela. NU vorbim de plan. Vorbim de pamant o suprafata sferica rotunda. Cu cat se apropie soarele de pamant sau invers... pamantul trebuie sa se incinga(vara) asa ar fi normal. Si cu cat se indeparteaza... pamantul ar trebui sa se raceasca. Explicatia de sus nu are logica.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Explicatia de mai sus , se bazeaza pe CREDE SI NU CERCETA ,sau poate razele soarelui cad pe un PLAN !

      Ștergere
    2. Nu este absurd. Unghiul la care fac referire se realizează între radiația solară și planul tangent la suprafața terestră. Geometrie de gimnaziu...

      Ștergere
    3. Diferența dintre periheliu și afeliu nu este atât de mare încât să influențeze anotimpurile (adică când Pământul e mai departe să fie iarnă, iar când e mai aproape să fie vară).

      Ștergere
    4. Nu va suparati,dar toate explicatiile d-stra nu costa nici doua parale,teorii si iar teorii neconfirmate practic.Cine a masurat distanta exacta de la pamant la soare?(nimeni),cine si cum a stabilit ca pamantul se roteste in jurul axei sale sub un unghi de 23,5 grade?(nimeni),Cine a calculat toata cantitatea de energie primita de pamant iarna si-a stabilit acest procent de 6,9 ?(nimeni).Cu ajutorul teoriilor neconfirmate si-a cifrelor luate din burta,d-stra doriti sa demonstrati oamenilor adevarul?Mai mult mi se pare o spalare de creier,aceste incercari stalcite,decat o informare adecvata.Nu ma refer strict la d-stra,dar la Stiinta si teoriile oficiale.

      Ștergere
  15. Singura explicatie legate de anotimpuri si apropierea de soare care ar avea logica este: soarele mai aproape de pamant- pamantul rotund nu mai este incalzit pe toate marginile pentru ca soarele este mai aproape si atunci are loc fenomenul de iarna si invers cand se indeparteaza. Dar atunci cel putin trebuie sa arda mai tare suprafetele mai putine pe care le atinge. Si atunci s-ar incinge mai tare intr-un loc si ar fi mult mai rece in rest.

    RăspundețiȘtergere