Cum să recunoști rocile

Fig.1. Rocă în balans (sursa)
          Rocile, aceste fascinante plăsmuiri ale Pământului, atrag atenția călătorului pe întreaga întindere a țării, de pe cărările de munte până în faleza Mării Negre… Prima nelămurire a drumețului este legată de tipul și denumirea rocilor din aflorimentele observate. De aceea vă sunt oferite în acest articol câteva indicații simple pentru a le recunoaște în următoarea dvs. excursie.





Gresia
- analizând-o de aproape, se observă granulele de nisip, care, prin cimentare, alcătuiesc roca solidă.
- adesea se pot desprinde din ea granule de nisip.

Fig.2. Gresie cu urme de viermi (sursa: wikipedia)

Conglomeratul
- i se observă foarte clar fragmentele rotunjite (pietriș), care alcătuiesc, prin cimentare, roca respectivă.

Fig.3. Conglomerat

Brecia
- i se observă foarte clar fragmentele colțuroase, care alcătuiesc, prin cimentare, roca respectivă.

Fig.4. Brecie (sursa: northern arizona)

Calcarul
- în general are culoare albă sau gri deschis (dar poate avea și alte culori).
- adesea are un aspect prăfos, care se simte prin pipăire.
- pot fi observate cochilii și alte fosile înglobate în rocă (în cazul calcarelor organogene).

Fig.5. Calcar fosilifer (sursa: britannica)

Argila
- în stare uscată este relativ dură la pipăire, dar se poate sparge și fărămița.
- odată umezită devine plastică, ușor de modelat ca o plastilină.
- în afară de depozite, argila mai este prezentă în aproape toate tipurile de soluri. Cu cât agregatele de sol sunt mai bine sudate (în starea uscată), cu atât conțin mai multă argilă.

Fig.6. Argilă în partea superioară a depozitului

Nisipul
- în afară de aspectul cunoscut de toată lumea (plaje, renii, grinduri, dune etc), mai poate apărea și în stare semi-consolidată. Agregatele extrase din versant sau frunțile de terasă par roci dure, dar la o presare ușoară se fărămițează în granulele de nisip. O formă spectaculoasă a nisipurilor cimentate sunt trovanții, corpuri sferoidale de câțiva decimetri sau metri.

Fig.7. Trovant de la Costești (sursa: trovanti)

Loessul
- are culoare gălbuie.
- are aspect prăfos foarte fin și pigmentează pielea.
- cel mai clar poate fi observat în faleza Mării Negre, de la Eforie până la Vama Veche, în faleza Dunării la Cernavodă etc.

Fig.8. Loess-uri (nuanța deschisă) în alternanță cu soluri fosile 
în faleza Costinești – Olimp (sursa: xplorio)

Bazaltul
- are culoare închisă.
- mineralele componente sunt foarte mici, greu de observat.
- formează coloane (Racoș, Detunata Golașă, Detunata Flocoasă).
- îl puteți observa chiar și în alcătuirea unor trotuare și chiar bulevarde (piatra cubică).

Fig.9. Bazalt în pavaj

Granitul
- de aproape i se observă foarte clar mineralele cristalizate, cu formă rotunjită, de dimensiuni asemănătoare și culori diferite: negre, albe, translucide, verzui, rozalii.

Fig.10. Granit (sursa: spiritrock)

Andezitul
- de aproape se observă cristale foarte mari și bine individualizate în alternanță cu cristale mici și structura necristalizată. La fel ca la granit, mineralele au culori variate.

Fig.11. Andezit (sursa: piit.edu)

Gnaisul
- se aseamănă foarte mult cu granitul. Diferă prin forma alungită a cristalelor.
- de asemenea, are un aspect ușor șistos, ca și cum ar fi fost presat.

Fig.12. Gnais (sursa: flexiblelearning)

Șistul cristalin
- culoare închisă.
- aspect șistos foarte pronunțat. Seamănă cu foile unei cărți privite din lateral.

Fig.13. Șisturi cristaline în Făgăraș (sursa: via-aventura)

de Ionuț Tudose
22.10.2015

Un comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...