O activitate de învățare eficientă pe care o puteți organiza la clasă în două ore (deoarece presupune mai multe etape) este cea a studiului de caz, urmat de o adevărată campanie electorală și vot pentru stabilirea proiectului câștigător.
Eficiența sa se poate observa în gradul ridicat de implicare a elevilor, feed-back-ul emoțional și gestual observat pe moment sau în rezultatele bune la evaluările ulterioare.
Inițial profesorul organizează clasa pe echipe mici, de preferat perechi, conform așezării în bancă. Fiecare echipă va întocmi un proiect sau o investigație într-un anumit timp prestabilit și după o structură dată. Suportul de lucru poate fi caietul (avantaj: rezultatul rămâne între lecții) sau o coală/carton (avantaj: plusul de estetică). Eu am aplicat metoda la clasele a XI-a, cerința fiind comunicată în scris, pe caiete:
Proiect de conversie a mediului urban
Selectați un areal cunoscut vouă și restrâns din București (o piață, o stradă, un cartier sau un teren viran). Întocmiți pentru el un proiect de regenerare a mediului urban cu scopul îmbunătățirii calității vieții locuitorilor. Veți avea o parte grafică (desen, schiță de hartă etc.) și o parte descriptivă (text).
Profesorul poate oferi verbal și alte sugestii legate de amenajarea unor spații, parcuri, renovarea sau reconversia funcționalității unor clădiri, piste pentru biciclete etc. În funcție de anumite particularități ale clasei, se poate permite utilizarea A.I. pentru sfaturi și idei. Forma de notare va fi neapărat comunicată tot la început: „Cel mai bun proiect va primi nota 10 în catalog, iar celelalte vor fi recompensate cu puncte în agendă”. Bineînțeles, puteți suplimenta numărul notelor de 10, dacă rezultatele vor fi extraordinare.
După expirarea timpului, profesorul verifică sumar toate proiectele (1-2 minute fiecare), aduce aprecieri, oferă feed-back și stabilește un număr de echipe finaliste (3-6).
Fig.1. Proiect de conversie a spațiului urban în Rahova, cu hartă comparativă de tip „Înainte și după” (Camelia și Ruxandra, clasa a XI-a C)
Urmează etapa campaniei electorale, care se poate desfășura ora următoare. În circa 10-20 de minute (după particularitățile clasei), câte un reprezentant al echipelor finaliste va merge din om în om pentru a-și prezenta munca și pentru a-i convinge pe copii să le acorde votul. În acest timp, profesorul împarte tuturor câte un bilețel („buletinul de vot”).
După expirarea campaniei electorale, reprezentanții finaliștilor vor sta în față cu proiectul ținut spre clasă, fiecare având scrisă câte o literă (A, B, C, D...), adică Echipa A, Echipa B...
După aceea, elevii sunt îndemnați să scrie în buletinul de vot litera proiectului pe care îl consideră cel mai bun, ținând seama și de calitatea prezentării. Profesorul va strânge toate bilețelele cu fața în jos (sau împăturite) pentru păstrarea anonimității. Le amestecă, le așază pe catedră și numără voturile de față cu „observatorii electorali”. Echipa sau echipele câștigătoare primesc nota 10, iar toți ceilalți participanți câte un plus în agendă.
Într-un alt episod, am trasat sarcinile unei investigații:
Investigație. Dezastrul ecologic din ... (aici am numit eu câte o țară diferită pentru fiecare echipă)
Realizați o investigație asupra unei probleme majore/accident/fenomen care a afectat mediul și societatea în ultimii ani în țara menționată. Investigația va avea o parte text și una grafică (desen explicativ și/sau o schiță de hartă). Structura investigației va urmări prezentarea problemei, efectele produse și soluțiile propuse.
Celelalte cerințe și etape se repetă: elevii au la dispoziție un anumit termen pentru documentare și realizare, pot accesa internetul sub îndrumarea d-voastră, cele mai bune proiecte vor intra în campania electorală etc.
Fig.2. Analiza dezastrului ecologic din Kiribati (Anemona și Diana, clasa a XI-a C)
Fig.3. Analiza defrișărilor din Amazonia, Brazilia (Daria și Diana, clasa a XI-a D)
Punctele forte oferite de această activitate didactică sunt:
- dezvoltarea abilităților de documentare;
- lucrul în echipă;
- sporirea motivației pentru învățare prin afișarea și prezentarea rezultatelor în mod direct către colegi;
- caracterul activ-participativ al strategiei didactice, centrând acțiunea pe elev;
- stimularea creativității, a originalității și a viziunii spațial-organizatorice;
- conștientizarea unor probleme de mediu sau de natură geografică;
- cultivarea simțului democratic prin campania și alegerile organizate;
- implicare civică;
- învățarea prin joc-concurs și umor, acestea fiind nelipsite într-un context de interacțiune maximă;
Sper ca acest articol să vă fie de folos în activitatea d-voastră la clasă!
de Ionuț Tudose
10.4.2025
___
* Dacă ți-a plăcut acest articol, mă poți susține pentru munca depusă printr-o donație.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu